Microsoft Word - brain_1_1_rezumate_romana.doc BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience Volume 1, Issue 1 , January 2010 i BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience CREIER. Cercetări Ample în Inteligenţă Artificială şi Neuroştiinţe Volumul 1, Numărul 1 Ianuarie 2010: La Muţi Ani! www.brain.edusoft.ro Editor Şef: Bogdan Pătruţ 1. Editorial Angel Garrido, Facultatea de Ştiinţe (UNED) Madrid, Spania Rezumat Editorial pentru primul număr al revistei “BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience”. 2. Metode informatizate în medicină Angel Garrido, Facultatea de Ştiinţe (UNED) Madrid, Spania Rezumat Inteligenţa Artificială are nevoie de logică. Dar versiunea clasica a acesteia prezintă prea multe neajunsuri. Aşadar, e nevoie de introducerea de instrumente mai sofisticate, cum ar fi logica nuanţată/difuză (fuzzy), logica modală, logica nemonotonă şi altele [2]. Printre lucrurile pe care IA trebuie să le prezinte se află categoriile, obiectele, proprietăţile, relaţiile dintre obiecte, situaţii, stări, momente de timp, evenimente, cauze si efecte, cunoştinţe despre cunoaştere şi aşa mai departe. Problemele din IA pot fi clasificate în două mari grupe [3, 4]: probleme de cercetare şi probleme de reprezentare. Există diferite modalităţi de a atinge acest obiectiv. Astfel, avem tipuri de logică, reguli, cadre, reţele asociative, programe etc., ce sunt adesea interconectate. De asemenea, în rezolvarea problemelor de incertitudine si cauzalitate, introducerea reţelelor bayesiene şi, în special, a unui instrument ca grafiul esenţial va fi de foarte mare folos. Vom încerca, în lucrarea de faţă, să prezentăm aria aplicaţiilor unor astfel de metode versatile, fundamentale, în prezent, în medicină. 3. Sisteme medicale bazate pe agenţi inteligenţi Barna Iantovics, Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, România Rezumat Dezvoltarea de sisteme medicale de diagnosticare flexibile şi eficiente, bazate pe agenţi intligenţi constituie o direcţie de cercetare recentă. Sistemele medicale multiagent pot îmbunătăţi eficienţa sistemelor informatice medicale dezvoltate în mod tradiţional, cum ar fi sistemele expert medicale. În cercetările noastre anterioare, am propus un nou sistem medical multiagent de diagnosticare numit CMDS (Contract Net Based Medical Diagnosis System).. Sistemul CDMS poate rezolva, într-un mod flexibil, o mare varietate de probleme legate de diagnosticarea medicală. Lucrarea BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience Volume 1, Issue 1 , January 2010 ii de faţă analizează inteligenţa sporită a sitemului CDMS, ceea ce motivează folosirea sa în rezolvarea diverselor probleme medicale. 4. ADX - Agent pentru analiza morfologică a intrărilor lexicale dintr-un dicţionar Bogdan Pătruţ, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Rezumat Lucrarea de faţă se referă la analiza morfologică a cuvintelor, privită ca un proces important din domeniul procesării limbajului natural. Vom prezenta soluţia clasică, bazată pe folosirea de paradigme flexionare şi a unei vaste baze de date ce conţine toate rădăcinile cuvintelor, urmând ca apoi să evidenţiem câteva dintre avantajele acestei metode. Apoi, vom prezenta metoda originală care generează, în mod dinamic, rădăcinile cuvintelor folosind alternanţe fonologice în contextul regulilor de flexiune. Se vor descrie, de asemenea, şi câteva optimzari ale algoritmului de analiză morfologică. 5. Către un tip metaforic de arhitectură: Interiorul casei victoriene Ioana Boghian, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Rezumat Lucrarea de faţă porneşte de la conceptul de relaţionare ca un act de semnificare: tot ce aparţine interiorului unei case semnifică. Tipul de arhitectură metaforică pe care incercăm să-l conturăm are ca scop definirea tipurilor de obiecte dintr-o casă în termenii unor noduri din „reţeaua” casei, în timp ce modul în care aceste obiecte (fie ele ornamente sau unelte) sunt distribuite în spaţiu dezvăluie nu doar profesia şi/sau personalitatea unui anumit pesonaj (obiectele ca extensie şi proiecţie a eului), ci şi ca indicatori ai unui anumit tip de ierarhie socială. 6. Conexionismul vizavi de teoria computationala a minţii Angel Garrido, Facultatea de Ştiinţe (UNED) Madrid, Spain Rezumat De obicei, problemele din IA pot fi de multe ori legate de filosofia minţii şi, probabil din această cauză, sunt, în esenţă, foarte discutabile. De exemplu, avem faimoasa întrebare: poate o maşină să gândească? care a fost propusă de Alan Turing [16]. Şi, deşi se poate constitui în cea mai hotărâtoare întrebare, multora li s-ar putea părea a fi doar o absurditate. Aşadar, două dintre cele mai importante şi discutate teorii luate de obicei în considerare în acest caz includ Conexionismul şi Teoria computaţională a minţii. În lucrarea de faţă analizăm conţinutul acestora, cu dezbaterile trecute şi situaţia prezentă. 7. Optimizarea instrumentelor din IA Angel Garrido, Facultatea de Ştiinţe (UNED) Madrid, Spania Rezumat Originea istorică a Inteligenţei Artificiale (IA) este, de obicei, stabilită în cadrul conferinţei Darmouth, din 1956. Dar putem găsi mai multe origini arcane [1]. De asemenea, putem menţiona mari BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience Volume 1, Issue 1 , January 2010 iii gânditori din timpuri mai recente, cum ar fi Janos Neumann (pe atunci, John von Neumann, ajuns în SUA), Norbert Wiener, Alan Turing Mathison, sau Lofti Zadeh, de exemplu [12, 14]. Frecvent IA necesită logică. Dar versiunea sa clasică prezintă prea multe neajunsuri. Deci, a fost necesar să se introducă mai multe instrumente sofisticate, cum ar fi Logica nuanţată/difuza (fuzzy), Logica modală, Logica nemonotonă şi aşa mai departe [1, 2]. Printre lucrurile pe care IA le reprezintă se află categoriile, obiectele, proprietăţile, relaţiile dintre obiecte, situaţiile, stările, timpul, evenimente, cauze şi efecte, cunoştinţe despre cunoaştere şi aşa mai departe. Problemele din IA pot fi clasificate în două clase generale [3, 5], probleme de cercetare şi probleme de reprezentare. Există moduri diferite de a ajunge in varful lor. Deci, ne putem folosi de [4] logică, reguli, cadre, reţele asociative, scripturi şi aşa mai departe, de multe ori conectate între ele. Vom încerca, în această lucrare, să oferim o viziune panoramică a domeniului de aplicare a metodelor de reprezentare din IA. Cele mai discutate două perspective ale filosofiei moderne a minţii şi a IA vor fi, probabil, Testul Turing şi Argumentul camerei chinezeşti. Pentru a elucida aceste întrebări foarte dificile, se va vedea nota noastră finală. 8. Unele considerente cu privire la serialitate şi sincronicitate Elena Nechita, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România Rezumat Această lucrare prezintă o imagine de ansamblu a rezultatelor care au fost obţinute în ultimul timp despre serialitate şi sincronicitate şi legătura acestora, în contextul noilor teorii şi în cadrul ştiinţei complexităţii. 9. Optimizarea sistemelor distribuite folosind sisteme multi-agent cu timpul virtual Ioana Alexandra Pandele, Alina Mihaela Patriciu, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România Rezumat Fuziunea domeniilor de inteligenţă artificială şi timp real s-a dovedit a fi o mişcare destul de inteligentă, similara cu mutarea de şah (sa nu mergem totusi atât de departe pana la şah-mat, având în vedere că domeniul informaticii este destul de alunecos cand vine vorba de actualizări). Inteligenţa artificială oferă noi posibilităţi sistemelor de timp real. Cu toate acestea, această abordare a prezentat dificultăţi importante [2]. În principal, sistemele în timp real au cerinţe temporale (de obicei, au nevoie de timpi de răspuns previzibili) care nu sunt prevazute în tehnicile de inteligenţă artificială. Una dintre modalităţile de a rezolva această problemă este dezvoltarea de arhitecturi software. Aceste arhitecturi software sunt folosite pentru a proiecta agenţi inteligenti care lucrează în medii cu timp real. Aceste arhitecturi au o serie de mecanisme care le permit agenţilor să lucreze în medii cu timp real, oferind un comportament reactiv (pentru a îndeplini cerinţele temporale) şi un comportamentul deliberativ [2]. Cu toate acestea, în sistemele distribuite, deşi noţiunea de timp global joacă un rol important, este greu de realizat; la prima vedere, chiar definirea termenului în sine nu este deloc clară. Acest articol este o lucrare extinsă a lui [6]. BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience Volume 1, Issue 1 , January 2010 iv 10. Un sistem de învăţare a bazelor contabilităţii financiare Bogdan Pătruţ, Iulian Marius Furdu, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România Rezumat Acest articol descrie o metodă de predare automată a bazelor contabilităţii financiare. Metoda se bazează pe corectarea unor erori tipice, care pot fi observate la începători. 11. Agent inteligent pentru dobândirea vocabularului limbii materne Bogdan Pătruţ, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România, Grigor Moldovan, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, România Rezumat Acest articol descrie următoarele: în primul rând, ideile de bază ale unui sistem care simuleaza modul în care noi considerăm că un copil dobândeşte vocabularul limbii materne şi face corespondenţe între obiecte, cuvinte şi simţuri; în al doilea rând: mecanismul pentru un sistem care poate învăţa vocabularul limbii materne folosind observaţii şi, în al treilea rând, modul de a implementa un agent inteligent care să se poată comporta ca un copil mic, aflat în procesul de dobandire a limbii materne. 12. Întrebări referitoare la alteritate în reţelele de colaborare socială Cosmin Ion Tomozei, Florinela Floria, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România Rezumat Ideea de alteritate a devenit importantă în ultimele decenii, atunci când vorbim despre epoca informaţiei, care oferă recunoaşterea, în faţa dezvoltatorilor software, a importanţei pe care o are înţelegerea comportamentul celuilalt, nevoilor, obiectivelor şi credinţelor acestuia. Scopul nostru principal este de a aduce în discuţie problema de reprezentare socială legată de imagini ale persoanelor ca entităţi diferite ce sunt integrate în echipe virtuale, proiecte virtuale şi activităţi pe Internet. În ceea ce priveşte conştientizarea alterităţii celuilalt, am afirma că aceasta deschide o perspectivă dialogată despre societatea informaţională, caz în care a împărtăşi şi a comunica cunoştinţe pentru alţii sunt nişte activităţi esenţiale. 13. O incursiune în activitatea medicală a doctorului Gheorghe Marinescu Claudia Ivan, jurnalist independent, Bucureşti, România, Ioana Boghian, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România Rezumat Gheorghe Marinescu (28 februarie 1863, Bucureşti - 15 mai 1938, Bucureşti) a fost un neurolog român, fondator al Şcolii Româneşti de Neurologie.