Microsoft Word - brain_1_2_final_final.doc 211 Rezumate in limba română BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience CREIER. Cercetări Ample în Inteligenţă Artificială şi Neuroştiinţe ISSN 2067 – 3957 Volumul 1, Numărul 2 Ianuarie 2010: „Paşte fericit!” www.brain.edusoft.ro Editor şef: Bogdan Pătruţ 1. O euristică pentru rezolvarea Problemei Triangularizării Gloria Cerasela Crişan, Camelia-M. Pintea Rezumat Problema Triangularizării constă în a găsi o permutare simultană a rândurilor şi a coloanelor unei matrice pătratică dată, astfel încât suma elementelor de deasupra diagonalei principale să fie maximă. Cercetatorii studiază intensiv această problemă, deoarece are aplicaţii majore în diverse domenii. Un nou algoritm hibrid de tip ACO este introdus. Algoritmul începe cu o procedură greedy de căutare. Aceasta este urmată de o versiune îmbunătăţită a Ant Colony System, combinată cu o căutare locală specifică problemei. 2. Propunere de arhitectură bazată pe date pentru aplicaţii distribuite în cardiologie Horea Adrian Greblă, Călin Ovidiu Cenan Rezumat Lucrarea prezintă un cadru pentru un sistem distribuit medical menit să aducă o abordare modernă şi să crească calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor cronici cu boli cardio-vasculare, prin intermediul celor mai recente tehnologii TIC. Sistemul propus permite interacţiunea on-line între principalii actori ai unui sistem medical: pacienţi, medici, entităţi medicale (de exemplu, spitale, clinici), precum şi autorităţile medicale (de exemplu, servicii sociale). Cu ajutorul normelor medicale larg acceptate, sistemul permite stocarea fişelor medicale şi oferă servicii de integrare a datelor între diferite tipuri de aplicaţii în domeniul sănătăţii şi entităţi. Abordarea ontologică propusă permite schimbul de informaţii medicale şi a celor mai bune practici cu fişele pacienţilor organizat conceptual. Soluţia propusă permite diagnosticarea asistată de calculator şi analiza datelor medicale pe baza unor criterii multiple, cu posibilitatea de a construi un depozit de date pentru exploatarea complexă a datelor medicale. 3. Cercetare educaţională asupra dimensiunii tehnologice a vieţii private Liliana Mâţă Rezumat Scopul acestui studiu constă în analiza dimensiunii tehnologice a vieţii private din perspectivă educaţională. Este vorba despre o cercetare constatativă a documentelor curriculare şi a percepţiei liceenilor şi cadrelor didactice faţă de această dimensiune la nivelul învăţământului preuniversitar românesc. Obiectivele principale ale studiului vizează: a) identificarea aspectelor caracteristice dimensiunii tehnologice la nivelul programelor şi manualelor şcolare şi b) surprinderea gradului de deschidere a cadrelor didactice şi a liceenilor faţă de dimensiunea tehnologică a vieţii private. Pentru realizarea primului obiectiv a fost utilizată analiza de conţinut tematică, pe teme şi categorii specifice. Referitor la cel de-al doilea obiectiv, am aplicat chestionare pentru identificarea gradului Rezumate in limba română 212 de deschidere a 1456 de liceeni şi 890 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar românesc. Rezultatele cercetării sunt evidenţiate prin frecvenţele temelor specifice pentru dimensiunea tehnologică la nivelul documentelor şcolare, cât şi a gradului de deschidere a liceenilor şi cadrelor didactice. 4. Selectarea operaţiilor pentru Assembler Encoding Tomasz Praczyk Rezumat Assembler Encoding este o metodă neuro-evolutivă prin care o reţea neuronală este reprezentată sub forma unui simplu program numit Assembler Encoding Program. Sarcina programului este de a crea aşa-numita matrice de definire a reţelei, care menţine toate informaţiile necesare construirii unei reţele. Pentru a genera programe de Assembler Encoding şi, în consecinţă, reţele neuronale, se utilizează tehnici evolutive. Performanţa programului Assembler Encoding depinde foarte mult de operaţiile folosite in programele Assembler Encoding. Pentru a selecta cele mai eficiente operaţii s- au realizat experimente în optimizare şi probleme de tip pradă - prădător. În cadrul experimentelor, s-au testat programele Assembler Encoding prevăzute cu diferite tipuri de operaţii. Rezultatele testelor sunt prezentate la sfârşitul lucrării. 5. Programe informatice ȋn terapia logopedică a dislaliei şi a dislexiei-disgrafiei Iolanda Tobolcea, Mirela Danubianu Rezumat În ultimii ani preocupările cercetătorilor şi terapeuţilor în domeniul logopediei se îndreaptă tot mai mult spre elaborarea şi utilizarea programelor informatice în terapia tulburărilor de limbaj. Obiectivul principal al acestui studiu a fost evaluarea eficienţei terapeutice a programelor informatice în limba română pentru logopedie. Pe parcursul studiului prezentăm demersul cercetării experimentale prin verificarea eficienţei programelor pe computer în terapia logopedică a două tulburări de limbaj : dislalie, dislexie-disgrafie. Din punct de vedere metodologic, utilizarea computerului în etapele terapeutice s-a realizat cu ajutorul unor programe informatice (Terapers etc.) ce le-am elaborat şi experimentat pe parcursul mai multor ani de activitate terapeutică. Lotul cercetării a fost alcătuit din 120 subiecţi, pentru fiecare tulburare de limbaj au fost selectaţi câte 60 de copii logopaţi: 30 logopaţi pentru grupul experimental şi 30 logopaţi pentru grupul martor. Ipotezele studiului au verificat dacă rezultatele obţinute de subiecţii din lotul experimental sunt semnificativ mai mari după parcurgerea programului informatic, în comparaţie cu subiecţii din lotul martor care nu au utilizat acest program. Ipotezele au fost confirmate pentru tulburările de limbaj incluse în cercetere, iar concluziile studiului ne confirmă avantajele folosirii programelor informatice în cadrul terapiei logopedice prin corectarea acestor tulburări, precum şi prin influenţa pozitivă în dezvoltarea personalităţii acestor copii. Cuvinte cheie: programe informatice, terapie, copii, dislalie, dislexie-disgrafie. 6. Gândind săpun şi spunând "ăpuns". Perioada pregătirii sunetului: calculul în sens invers de la exprimare la inervaţia musculară Nora Wiedenmann Rezumat În modelul prezentat în acest articol – despre limbaj şi erori de vorbire, necoordonări şi tulburări – inetervalul de la excitaţia musculară la rostirea sunetelor, privit ca fiind destinat pentru secvenţe canonice de vorbire, este calculat în sens invers. Acest interval este afişat ca suma tuturor intervalelor fiziologice cunoscute de sunete de vorbire şi gesturi de discurs care sunt necesare pentru a produce rostirea. Modelul introduce două ceasuri interne, bazate pe factori pozitivi sau negativi, care reprezintă anumite perioade de timp fiziologice, în timpul perioadei de pregătire a sunetului (Lautvorspann). Utilizarea acestor ceasuri interne arată că gesturile de vorbire – ca şi alte activităţi motorii – funcţionează în conformitate cu un principiu simplu de serializare: în condiţii de non-implicit, modificările de intervale pot duce la erori de vorbire a serializării sunetelor, BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience Volume 1, Issue 2 , April 2010, ”Happy Spring 2010!”, ISSN 2067-3957 213 necoordonări de sunete aşa cum au fost observate în timpul achiziţiei primei limbi, tulburări de vorbire ce repreyintă cazuri patologice. Aceste modificări de interval sunt modelate prin varierea a doi factori ai ceasului intern. Calculul intervalelor utilizează ca valori implicite duratele de sunet din contextul dat de Baza de date Munchen PHONDAT a limbii germane vorbite (a se vedea Anexa 4). Ca o abordare umanistic nouă, acest calcul matematic este de acord cu abordarea de Programare liniară / Cercetare operaţională. Acest lucru oferă un sprijin puternic unei suspiciuni destul de vechi (din 1908) a celebrului om de ştiinţă austriac Meringer, şi anume că în principal gândim şi formulăm într-o serializare diferită de ceea ce se aude în secvenţele rostite. 7. Stadiul cunoaşterii: Concepte de soluţii în teoria jocurilor Simina Brânzei Rezumat Acest articol investighează concepte de soluţii pentru jocurile de coaliţie. Sunt prezentate mai multe concepte de soluţii, precum cea de nucleu, valoarea Shapley, mulţimea de negociere, mulţime stabilă,. nucleol şi centru (kernel). Ne vom referi la rezultate recente a reprezentărilor succinte a jocurilor de coaliţie, precum jocurile cu votare ponderată, jocurile de resurse de coaliţie, jocuri booleene cooperative şi reţele cu contribuţie marginală. Conceptele de soluţie existente au cerinţe de complexitate prohibitive, chiar şi pentru clase foarte simple de jocuri. Vom ridica problema găsirii unui concept de soluţie de echilibru la fel de atractiv ca cel de bază, dar care este uşor de mânuit şi există în mod garantat. 8. Factorii dezvoltării inteligenţei şi performanţa persoanei Gheorghe Dumitriu Rezumat Studiul prezintă unele abordări asupra factorilor, compoziţiei şi măsurării inteligenţei umane. Astfel, în cadrul abordării psihometrice există dovezi clare că inteligenţa este mai mult influenţată de moştenirea genetică a persoanei decât de moştenirea culturală a societăţii. Concluzia unor cercetări asupra evaluării inteligenţei este că subiecţii care obţin scoruri bune la unele probe specifice au tendinţa de a răspunde bine şi la celelalte categorii de probe. Din contra, cei care realizează scoruri mai mici sau mai slabe, obţin aceleaşi rezultate şi la celelalte teste. 9. Unele rezultate în teoria fuzzy Angel Garrido Rezumat Apariţia logicii fuzzy a avut o repercusiune dublă asupra cercetării ştiinţifice şi, astfel, ea a provocat două tipuri de reacţii. Din punct de vedere teoretic, este într-adevăr o generalizare foarte utilă a teoriei clasice a mulţimilor, datorate lui Boole şi Cantor, în acest fel, făcând posibilă analiza noastră a incertitudinii. Dar, din păcate, în primii săi paşi, a trebuit să se evite atacurile minţilor monotone din domeniul adesea prea rigid al matematicii. Această situaţie s-a îmbunătăţit mai târziu, în special în ţările сu mai puţine prejudecăţi adânc înrădăcinate. Şi prin contrast, noua teorie a obţinut o puternică înrădăcinare în naţiuni cu potenţial ştiinţific nou şi în creştere, cum ar fi China, Japonia sau Coreea de Sud şi, mai recent, în ţări europene ca Ungaria, Spania sau România, în principal datorită aplicaţiilor sale tehnice de succes. Noi analizăm aici unele aspecte esenţiale ale acestui instrument nou şi puternic de Analiză matematică. 10. Fuziunea cunoaşterii în reţelele academice Horea Adrian Grebla, Călin Ovidiu Cenan, Liana Stanca Rezumat Reţelele academice pot reprezenta un nou model pentru învăţarea bazată pe fuziunea cunoştinţelor. În această lucrare vom prezenta o abordare a proiectării reţelelor academice de reţea care reuneşte expertiza de formatori academici şi practicieni, şi deschide noi căi în distribuţia de cunoştinţe. Rezumate in limba română 214 Reţelele academice pe care le considerăm sunt modelate matematic şi reprezintă baza pentru abordarea ontologică a fuziunii de cunoştinţe într-o astfel de reţea. 11. O aplicaţie Delphi pentru analiza sintactică şi lexicală a unei fraze, folosind Folosind algoritmul Cocke, Younger şi Kasami Bogdan Patrut, Ioana Boghian Abstract Această lucrare se concentrează pe algoritmul Cocke, Younger şi Kasami (CYK). Vom prezenta o aplicaţie Delphi care analizează lexicul şi sintaxa unei propoziţii în limba română. Vom folosi o gramatică Chomsky în forma normală (GCN). Vom prezenta sursa unei implementări Delphi a algoritmului CYK. 12. Despre o problemă de aranjare a datelor folosind curbele Bézier Carmen Violeta Muraru Rezumat Scopul lucrarii este de a studia probleme vechi şi noi referitoare la curbele Bézier, instrumente importante în modelarea geometrică a formelor. Vom folosi software-ul Matlab pentru a studia eroarea de estimare a datelor de montare folosind montarea ȋntr-un pătrat a curbelor Bézier şi găsirea de noi metode în cadrul unui studiu care este în prezent în curs de dezvoltare cu privire la minimizarea distanţei dintre curbă şi datele aproximate. 13. Stadiul cercetării: verificarea biometrică a semnăturii Mohamed Soltane, Noureddine Doghmane, Nourddine Guersi Rezumat Lucrarea prezintă o analiză comparativă a performanţelor a trei algoritmi de estimare: Expectation Maximization (EM), algoritmul Greedy EM (GEM) şi algoritmul Figueiredo-Jain (FJ), pe baza modelelor compuse ale lui Gauss (MMG), verificarea biometrică a semnăturii. Rezultatele simulării au arătat realizări semnificative de performanţă. Performanţele testelor de REE = 5.49%, pentru "EM", REE = 5.04%, pentru "GEM" şi REE = 5,00% pentru "FJ", arată că sistemul informaţional comportamental al biometriei semnăturii este robust şi are o putere de discriminare, care poate fi explorată pentru autentificarea identităţii. 14. Neuroştiinţa predării povestirilor: facilitarea dezvoltării sociale şi emoţionale Lisa Whalen Rezumat Ştiinţele umane şi reale au fost mult timp considerate polarităţi opuse care există în tărâmuri separate ale mediului academic şi necesită abilităţi cognitive diferite. Cu toate acestea, neuroştiinţa a adus un interes reînnoit în legătură cu ceea ce putem învăţa despre creierul uman prin investigarea legăturilor dintre discipline. De exemplu, studii legate de literatura engleză au arătat că beneficiile lecturării povestirilor (povestiri de ficţiune şi non-ficţiune) se extind cu mult dincolo de dezvoltarea limbajului şi implică o creştere a competenţei în funcţionarea socială şi emoţională. Prin combinarea rezultatele unui studiu de dizertaţie originală şi o revizuire a cercetării trecute şi prezente în domeniul educaţiei, psihologiei, lingvisti şi neuroştiinţei, acest eseu analizează modul în care lecturarea de naraţiuni serveşte ca practică pentru gestionarea emoţiilor şi interacţiunilor sociale în viaţa de zi cu zi. De fapt, mai multe studii sugerează că lecturarea povestirilor ȋntăreşte aproape fiecare parte a creierului, deoarece creierul este proiectat – sau „conectat” – să gândească şi să înveţe în termeni de povestiri, indiferent de subiect. Acest eseu oferă mai multe tipuri de sprijin pentru afirmaţia că lecturarea de naraţiuni facilitează dezvoltarea socială şi emoţională. Cercetarea adusă ȋn discuţie include studii care arată că lecturarea de naraţiuni nu este o activitate solitară, ci "un proces surprinzator de social" (Krakovsky, 2006, p. 1) şi este legată de capacitatea crescută de a vizualiza persoane şi evenimente din mai multe perspective, de creşterea empatiei pentru ceilalţi, şi de creşterea capacităţii de a interpreta indicii sociale (Atkins, 2000; Courtright, Mackey, & Packard, BRAIN. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience Volume 1, Issue 2 , April 2010, ”Happy Spring 2010!”, ISSN 2067-3957 215 2005; Davis, 1980; Greif & Hogan, 1973; Harrison, 2008; Mar, 2004; Mar, Oatley, Hirsh, de la Paz, & Peterson , 2006; Stanovich & West, 1989, 1992). Înţelegerea modului în care creierul procesează povestiri şi le relaţionează cu funcţionarea lor reală are implicaţii importante pentru mai multe discipline, cum ar fi psihologia, în încercarea sa de a înţelege şi de a trata sindromul de stres post- traumatic. Cu toate acestea, acest eseu se axează pe implicaţiile ȋn educaţie. Profesorii care fac eforturi pentru a ajuta elevii să dezvolte abilităţi de luare de poziţie, necesare pentru gândirea critică şi empatie, la rândul lor necesare pentru a deveni adulţi responsabili, pot fi mai eficiente dacă înţeleg rolul pe care naraţiunile ȋl joacă în dezvoltarea socială şi emoţională a elevilor. 15. Fundamentele logice ale inteligentei artificiale Angel Garrido Abstract Procedurile de a căuta soluţii la probleme, în Inteligenţa Artificială (IA), poate fi adus, în mai multe rânduri, fără cunoştinţe din domeniu şi, în alte situaţii, cu anumite cunoştinţe din acesta. Această ultimă procedură este de obicei numită Heuristic Search. În astfel de metode, tehnici matriciale se dezvăluie ca fiind esenţiale. Introducerea lor poate să ne dea o modalitate simplă şi precisă în căutarea de soluţii. Lucrarea noastră explică modul în care teoria matricei apare şi participă fructuos ȋn IA, cu aplicaţii fezabile ȋn teoria jocurilor. 16. Aspecte psihologico-mistice la Sfântul Evagrie Ponticul şi la Sfântul Maxim Mărturisitorul Teofil Gheorghe Popovici Rezumat Sfinţii Părinţi sunt cei care au experimentat şi aprofundat cel mai bine misterele sufletului omenesc. Felul în care este privită fiinţa umană este cu totul aparte. Conform Sfântului Maxim omul este mediatorul dintre Dumnezeu şi creaţie. Creat cu trup şi suflet, omul este încă din timpul vieţii pământeşti însărcinat să-L cunoască pe Dumnezeu. Dar aşa cum spunea şi Platon omul trebuie să se cunoască mai întâi pe sine. Sfinţii Părinţi descriu în amănunt acest traseu în care omul pe măsură ce renunţă la păcate îl descoperă în inima lor pe Dumnezeu. Aceste descrieri sunt exrem de actuale şi de relevante pentru omul contemporan care pare că a mai pierdut puţin din vedere imaginea de ansamblu a misterului sufletului uman, care indică destinul măreţ pentru care a fost creat omul. 17. Schemă de analiză geospaţială Elisabeta Antonia Haller Rezumat Într-o societate care se află în continuă expansiune informaţională, volumul datelor creşte într-un mod atât de neaşteptat încât procesarea acestora în timp util este o sarcină extrem de dificilă. O prioritate a devenit transformarea datelor în informaţii şi cunoştinţe folositoare. Astfel, putem spune că data mining este un rezultat natural al dezvoltării tehnologice. Interpretarea datelor spaţiale a constituit obiectul cercetărilor de-a lungul timpului, ajungând în prezent să deţinem o mare varietate de instrumente şi produse software pentru reprezentare şi interpretare. Ceea ce trebuie să înţelegem însă, mai presus de facilităţile oferite de un produs sau altul, soluţie proprietară sau deschisă (open source), este modul în care acestea lucrează şi interacţionează cu datele spaţiale. 18. Henric Sanielevici – de la criticismul literar la anatomie sau cum influenţează dimensiunea craniului literatura? Adrian Jicu Rezumat Scopul principal al acestei lucrări îl constituie ilustrarea relaţiei dintre critica literară şi anatomie. Mai exact, ea va prezenta una dintre teoriile lui Henric Sanielevici, potrivit căreia textul literar poate fi înţeles cu adevărat numai luând în considerare culoarea ochilor, conformaţia aparatului masticator şi marimea şi forma craniului autorului. Rezumate in limba română 216 19. Funcţionarea complexă a creierului uman: cele două emisfere Iulia Cristina Timofti Rezumat Prezentul studiu relevă doar o mică parte din funcţiile şi reacţiile posibile pe care le poate avea creierul uman. Am considerat, ca exemple, situaţii diferite caracteristice atât unei persoane normale cât şi uneia cu fracţiune de creier. Aceste situaţii dovedesc că creierul, deşi împărţit în două, funcţionează ca o unitate, ca un calculator uimitor care are ca obiectiv principal prelucrarea datelor. 20. Interviu cu Doctorul Georgios K. Matis, neurochirurg, Universitatea Democritus din Tracia, Facultatea de Medicină, Alexandroupolis, Grecia Ruxandra Alexandru