perspective noiembrie2012.pdf noiem6de 2012 (Perspective poGxtice Principii, vulnerabilitate $i interventie I.n implementarea politicilor socials pentru roma Amstrad: For the specialists in thejietd ofcommunity social assistance. this article provides a relevant anatysisjor the implementation of socialpolicypromoted at the centro! level. This relevance emergesjrom lts integratoryjunction. it attempts to integrate the practical in the broader context of social policy theory. therebyjacitttatirtg this stage of implementation. This article connects the studies in thejeid af social poticyjocused on principles and types o$vutnerabilities. correlated with the third stage of development in the practice of social assistance {the reactive transition stage). lts goat is to emphasize the potential risks of the rupture between the theory of Roma-oriented social policy and its implementation. with ajocus on the practical approach Anothergoa! af the article is to advocate the needlfor speciatisation of the human resources involved in social policyimpiementatiort, with a direct +mpticationjor the issue gpracticat outcomes in the educational process Keywords: vulnerability; assistentialpractice; report; implementation; ejfciency; speciatisation; soda! service. Politica socials este, sau ar trebui si fie, un raspuns la proble- mele sociale ate unei anumite comunitati, respectiv ate anumitar grupuri expuse in mai mare m6suri diferitetor riscuri Aceasti definire a politicilor sociale este folositi ca pivot central in strucuturarea acestui articol, ea avind capacitatea de a oferi contextul de relalionare cu dimensiunea implementarii, cu funliile practicianului gi, de asemenea, de a preciza premizele abordirii celeb de-a treia etape a politicilor socials, aga cum au fast enume- rate de Zamfir3 Barker mentioneaza Tn ,,The Social Work Dictionary"' ci printre politicize cu relevanta deosebiti pentru asistenta so- cials se numdri planurile gi programele guvernamentale in domeniul protectiei sociale. al securitalii economize, al educatiei, al justiliei penale si asistentei medicale. Astfel, Tn promovarea politicilor sociale pentru rami(ex: Strategia de imbunatatire a situatiei romilor) se propune o structurare subordonati cu precadere dimensiunii implementarii Aceasti dimensiune este strins legata de rapoRul serviciu social - prestalie socials. fiind Tn relalie directs cu egecul sau succesul unei politici sociale. Arsu Ahn drd SNSPA (alinpower@yahoo.com) Sociatpoticies De menlionat ci acest raport este expresia practice a interventiei in asistenta socials comunitari, pron el fiend corelate activitatile specifice de formare a unum context de viata securizant, care, la rindul sau, si permits cregterea calitalii vietii grupurilor vulnerabile. In studiile actuate (ex: studiul proiectului ,,FemRom"s) se evidentiaza o abordare secto- riala, disparate a problematicii romilor, o abordare unitary a situaliei fiind inca un dezide- rat in a$teptare. Din aceasti perspective este important si abordim succint gi nivelurile de interventie in practica generali a asistenlei sociale. Aceasti abordare este necesari deoarece in problematica roma se doregte interventia pe cel putin patru niveluri gianume: Interventia la micronivel (indivizi, famine, grupuri mia), intervenlia la nivel intermediar (or- ganiza!ii si grupuri formale), interventia la macronivel (comunitali gi societati) gi interven- !ia asupra profesiei. Aceasti multinivelare propusa de Krogsrud Miley, Michael O'Mena gi Brenda Dubois' evidentiaza gradul de cuprindere al palierului de implementare pentru politicile sociale. Din acest motiv, acest articol se centreazi pe primul dintre cede patru niveluri de intrevenlie, cel al interventiei la nivel micro, acolo unde acliunea asistentului social se bazeazi in principal pe relatia dintre serviciu social (oferit in context guverna- mental sau neguvernamental) gi prestatie soclali. ComiKteitt& ittulticlltturaJd $i principiiie intenentiei iit p(ilierttl itttpiement&rii in teoria politicilor sociale, palierul de implementare este tratat ca dimensiune subinte- leasa, abordarea sa fiind de pele mai multe ori lisati in sarcina practicienilor din asisten- ta socials. Implementarea este, Tn acest caz, influenlata major de gradul de specializare al resursei umane implicate in structurarea ofertei de servicii. In aceasti situatie, devin foarte importante valorile si scopurile asistentei sociale, fiind promovate astfel concepte, precum: demnitatea umana, justitia socials gi orientarea citre scop. Fina minimaliza importanta valorilor gi scopurilor, eva/urea rimane coordonata prlncipala in ceea ce pri- vegte raportul serviciu social - prestatie socials. Procesul evaluirii politicilor sociale pentru romi, din perspectiva raportului ss - ps, este influentat declsiv de competenla mu/f/cu/fora/6. Autorii Lee gi Greene; fac distinctie Tntre competenta culturali gi sensibilitatea culturala, pe de o pare gi practica asisten- tiala multiculturala, pe de alta parte. Aceiagi autori evidentiaza ci aceasti competenta culturali se structureazi Tn imaginea pe care o are asistentul social despre conceptul de dezvoltare. centrAndu-se pe un anumit grup cultural, Tn scopul formulirii unor concepte gi tehnici specifice culturii. Sensibilitatea culturali este prezentata ca fiind in strinsi legatu- ri cu sistemul de valori al actorului implicat Tn oferta de servicii de asistenta socials. Ca atare, o abordare competenta a relatiei serviciu social - prestatie socials .trebuie si tina cont de experienta pe care o are practicianul cu persoane diferite din punct de vedere cultural"'. In lumina celor mai sus mentionate, este necesar sa subliniem o eerie de valori gi prlncipii practice fundamentale Tn pastrarea unei interventii subordinate principiului coerentei. Dubois gi Miley9 menlioneaza ci "valorile modeleazi la nivel abstract modul de gandire al asistenlilor sociali gi le direclioneaza in mod concret acliunile pron prisma principiilor practicii asistentiale". O serie de autori au identificat urmitoarele principii: ac- ceptarea, indlvidualizarea, toleranla, obiectivitatea, autodeterminarea, accesul la servi- cii, confidentialitatea si raspunderea. In ceea ce prlvegte relalionarea principiilor practicii asistentiale cu etapele politicii sociale romanegti, aga cum au fost identificate de citre noiem6?te 2012 (Perspecthe poGitice 49 Zamfir io- etapa reparatorie, etapa de constructie a unuicadru legislativ, etapa de tranzitie reactive - trebuie mentionate anumite aspecte. Pe de o parte, orientarea reparatorle pre- supune asigurarea unor reparatii morale gi culturale. necesare in urma politicilor agresive din perioada comunlsta, politico care au umiirit uniformizarea populatiei. Pron aceasti uniformizare, dimensiunea culturali a comunltatilor de romia suferit, multi dintre ei fiend supugi unui proces de asimilare. Pe de alta parte, celelalte doug etape care au presupus intirirea contextului legislativ gi formularea unor reaclii in concordanla cu problematica comunitalilor rome, gi-au pus Tn egala misuri amprenta in procesul de combatere a efectelor asimilirii. In practica asistentei sociale este necesar ca in aplicarea principiilor enumerate mai sus, si se tina cont de efectele procesului de asimilare, avind Tn vedere ci acesta a presupus o adaptare fo4ata a unor grupuri la un mod de viata diferit de cel traditional. Aceasti adaptare fortata a dus la interiorizarea unor comportamente specifice de relationare cu autoritalile (organizatii) raspunzatoare de promovarea ofertei de servicii sociale. comportamente de care Tn practica asistentei sociale trebuie si se tina cont. in concordan@ cu obiectivele prezentului artlcol, subliniem ci etapa legislative si reactive a politiciilor sociale sewesc cel mai bane structuririi relaliei dintre teoria politicilor soci- ale si practica implementarii acestora. Astfel, p/fncbiu/ accepfarf/ se refers la actiunea asistentului social de a privi pozitiv gi de a accepts resursele comunitatilor sau grupurilor Tn care intervene. Comportamentele niscute Tn raport cu procesul asimilarii, fo4eaza co- munitatea afectati si protejeze nsursa efnicd fda de practicianul implicat in interventie. Asistentul social trebuie si scoati in evidenta valori personals, cu potenta Tn activarea resurselor etnice, acceptarea fiind, ca atare, un principiu subordonat raportului valoare personals - resursi comunitari. Important este a nu se confunda acceptarea cu opera de caritate, intrucit aceasta din urmi nu implica necesitali critice. Aceasti diferenliere a font promovata de Tillichil. Etapa de construclie legislative a incercat. cu mai mult sau mai putin succes, sd coordoneze reactia la nivelul implementarii, ficind astfel pasibila afirmarea principiului acceptarii in munca asistentiala. Tn sprijinul acestei atlmaatii, facem trimitere la specificatiile din legea asistentei sociale, promovata in luna decembrie a anu- Un alt principiu, acela al fnd/v;dua/izdnl, se afirmi prim evidenlierea caracteristicilor unite $i distinctive ale fiecirui client. Din acest punct de vedere, se contureazi legatura cu dimensiunea multinivelari promovata Tn partea de Tnceput (micranivelul). Tn acelagi bmp, a$a cum subliniazi Biestek ': . indivizii trebuie tratati nu dear ca o persoana, cl ca o persoana diferiti de ceilalti. Aceasti unicitate plate fi afectati pe perioade Tndelungate de asimilare. aparand raportari la majoritate, de genul "toll romii sunt la fel". Practicianul inca o data, trebuie si trateze gi s6 abordeze problematica roma, !hand cont de etapa de constructie legislative gi de etapa de reactle efectivi. promovate la nivelul politicilor soci- ale. Aceste etape, pron atributul implementarii. oblige la inducerea unei stiri de activare a individualitalii, ant de necesari evidenlierii tezaurului etnic personal. Un principiu esential in evaluarea instrumentarului specific intervenliei este cel al to- lerantei. Acest principiu, parca mai mult ca celelalte. forleaza practicianul si aduci di- mensiunea personals in planul relationarii cu clientul. In ceea ce prlvegte etapa reactive a politicilor sociale, trebuie tinut cont de faptul ci ,.asistentii socials filtreazi inevitabil informatiile pe care le obtin despre clienli, prin propriile filtre de valori profeslonale gi personale"'s . Din acest motif, deficitul de resursi umani specializata (aslstentii socials) cu grad ridicat de toleranta in comunitatile de romi. influenleaza informatia colectata, ne- lul 201 1 SociaCwGxcies cesare formulirii unor noi etape de reactie la problematica socials roma. In acelagi bmp, un practician cu un grad ridicat de toleranta, intelege necesitatea filtririi informatiei co- lectate prin sistemul de valori al grupului respectiv. acest lucru insemnind pentru politica socials un cagtig Tn forma unor informatii veridice despre nevoile gi trebuintele grupurilor. De asemenea, acest tip de filtrare, pe care il permite toleranta, facilitezi procesul decizi- onal, beneficiarul folosind propriile valori gi atitudini Tn ceea ce privegte un comportament proactiv. Aceasti ultimi remarci este strins legata de dimensiunea practicii efective, de relatia fate in fate a asistentului social cu potentialii sii clients. Aga cum Krogsrud Miley, O'Mena gi Dubois'' remarca, exists o strinsi legatura Titre obiectivitate, individualizare si toleranta. practicienii obiectivi neamestecandu-gi sentl- mentele personals cu sltualia clientului. De acest tip de relalionare trebuie si se !ina cont in momentul dezvoltirii unor politico active. Tn vederea Tmbunatatirii stirii sociale a romilor. Coroborarea unor politico sociale obiective. cel putin din perspectiva nevoilor grupurilor tinto, cu actiunea precise din perspectiva interventiei in campul asistential, se afli la originea structurdrii unum raport serviciu social - prestatie socials, Tn concordanta cu obiectivele identificate ant in plan legislativ, cit gi in dimensiune psihosociala. Pron politico socials obiectivi - cel putin in raport cu nevoile grupului !into - se intelege iden- tificarea corecti a necesitatilor. Actiunea precise, din perspectiva interventiei Tn campus asistential, face referire la claritatea selectiei instrumentelor utilizate Tn elaborarea setu- rilor de activitati necesare demersurilor de incluziune. ant pentru indivizi. cit gi pentru grupurile defavorizate. Alternarea dintre politicize centrate pe nevoi gi actiunea precise. din perspectiva intervenliei Tn campul asistential, intaregte palierul de intervenlii. Campul asistential este strins legat de ceea ce speciali$tii numesc spaliu prewar. Acest spaliu precar este interpretat subiectiv, dezvoltarea statelor influentand major acest concept. Cu are cuvinte, ceea ce este precar into-un stat, nu este precar Tn altul. Un bun exemplu in acest sens, este dat de prestatiile sociale oferite Tn vestul Europei. ele fiind substan- !tale gi in raport cu dificultatile existente Tntr-un spatiu social prewar, spry deosebire de tarile din estul Europei(exemplu Romania) undo venitul minim garantat, cu siguranta nu poate acoperi aceste dificultati. Evidentierea spatiului social precar face trimitere cdtre conceptul de marginalizare, concept care, la rindul sau. relationeaza fundamental cu raportul integrare - excludere. Acest raport este specitlc individualismului comunitar. a$a cum menlioneaza Neamtuis. Pentru a evita riscul de a intra Tntr-o abordare filozofici, ne vom rezuma doar la aspectul explicativ de mai sus. Revenind la principiile practicii asistenliale, identificim aufodefemTinarea ca noliune pron care se promoveaza libertatea alegerii. A treia etapa a politicilor sociale este susli- nuti Tn special de finalitatile promovate in forma autodeterminati. existind potential in realizarea unor economii privitoare la cheltuielile bugetare. mai precis. o decizie Tntreprin- si de un grup vulnerabil. sub imperial principiului autodeterminarii, induce o claritate a nevoilor existente, alocarea de resurse fiend punctuala gi in concordanla cu necesitalile relevante. Practicienii care promoveaza autodeterminarea, activeazi resursele gi extind oportunitatile. Extinderea acestora este un obiectiv central in politicile sociale. evidentiin- du-se astfel, inca o data. importanta activitalii asistentului social in palierul implementarii. In cede ce urmeazi. vom aborda una din cele mai spinoase relationari dintre politica socials gi spectrul implementarii. Krogsrud Miley, O'Mena gi Dubois'' afirmi cg, in absenta optiunilor gi resurselor, oamenii aunt lipsiti de putere. Clientiiau nevoie de oportunitali gi alternative, acestea garantand accesul la participarea socials, care permite introducerea noiem6rie 20i2 q'erspectbe potitice notiunii de funclionalitate. intelegand pain aceasta capacitatea individului de a fi perceput ca util de societate. Politicize sociale pentru romi sunt direct afectate de problematica finantarii. Ca atare, activitatile practicianului. subordinate identiflcirii unor resurse, atTt fi- nanciare. cit gi de alt tip, devin extensiiale demersurilor de rezolvare a alocirii fondurilor. Raspunderea este un principiu care promoveaza, printre altele, familiarizarea continua a practicianuluiTn contextul legislativ, cu politicize dln legislatia nationale. Aceasti aliniere, promovata de principiul raspunderii, sprijina sistemul de implementare a politicilor sociale pentru romi. in cele ce urmeazi, este important si enumerim o serie de principii, precum conflic tualitatea valoriiin practice, interrelationarea dintre valori gi recurse personale, utilizarea efectivi a personalitatii Tn interventie, precum gi dezvoltarea congtiintei de sine Tn raport cu beneficiile acestei dezvoltiri. Toate aceste principii delimiteazi o arie profund per- sonals a practicianului, politicile sociale fiind influentate in subsidiar de acestea, ansi formularea influentei respective, in prezent, nu relevi substantial esentialitatea coreliri cu teoria politicilor sociale. Observim totugi necesitatea sublinierii unor limuriri in ceea ce privegte tipologia vul- nerability!ii in acliunea socials. Max Weber, citat in Lallement '' considers actiunea so- cials ca .fiend un comportament uman Tn care semnificatia obiectivi a unum actor social este elaborate in funclie de comportamentul celorlalli gi este orientati relational." Devine astfel evidenti interpretarea actionalista a relaliei dintre practician, identlficat in forma unui actor social gi ceilalli, Tn forma unor grupuri vulnerabile. Ca atare, vom enumera cAteva tipuri de vulnerabilitate socials, evident Tn laturi pragmatics, aga cum au fast mentionate de Raymond Boudon:* : vu/nerab///fated ufi//fadsfd, delimitati ca fiind situatia in care individul/grupul nu sesizeazi propriul interes sau actiunile pe care le intreprinde nu sunt adaptate acestuial vu/nerabi/ffatea fe/eo/og/ca, ca situatie generate fie de faptul ci mijloacele nu sunt adecvate atingerii scopului propus, fie de faptul ci acesta nu este adecvat resurselor disponibilel vu/nerabi/ifafea axis/ogic3, ca situatie ce caracterizeazi Individul/grupul care nu poate desfagura o actiune deoarece principiul normativ nu este in concordanla cu credintele proprii, sau sistemul de valori personals nu este compatibi cu cel al sistemului societall vu/nerab///fafea fradilfona/d, cazul Tn care individul/grupul actioneaza in virtutea obignuintei sau starea de pasivitate socials se transmite din cauza influentei mediuluil vu/nerab///fafea cognif/v3, ca situatie Tn care se gasegte individul/gru- pul, generate de existenta unei teorii eficiente sau de faptul ci individul nu crede Tntr-o teorie deja verificati. in comportamentul beneficiarilor de servicii sociale exists conceplia conform cireia clientul cauti sprijinul sewiciilor sociale, considerind ci acest lucru ise cuvine pentru ci societatea, la rindul ei, crede el, nu-i oferi nicio ganga. Aceasti explicalie este strins legata de definirea vulnerabilitatii utilitariste, clientul subminandu-gi propriul interes, ne- fiind Tn situatia de a-gi identifica gi elabora planuri, pe care si le considere generatoare de bunistare Politicize sociale gian special etapa reactive a acestora, trebuie sd tina cont de efectele lipsei de bunistare pe termen lung. Comunitatile de roma, dupe o perioada Tndelungata de asimilare fortata, au trecut pron diflcultatile specifice tranziliei sau prin diflcultatile actualei prize, situatie in care planurile de actiune cuprinse Tn politicile specifice nu iau in calcul acest tip de vulnerabilitate, plecand de la premiza ca cei mai multi dintre ei conslderi ci societatea oferi o gansu. Atare conditii, practicianul, in contextul implementarii politicilor j2 SociaCpo€icies se regasegte in situatla de a nu reugi si stabileasci planuri de actiune in concordanta cu obiectivele enumerate Tn politicile socials. Aceasti discrepanla dintre obiectivele sta- bilite in planurile de intervenlie ;i strategia politicilor sociale specifice, devine evidenti Tn miruntul progres pe care l-au Tnregistrat politicize din domeniu. Un alt efect al acestuitip de vulnerabilitate este centrarea pe ,,aid si alum", lipsa interesului propriu conducindu-i pe clients la perceplia deformati a timpului. Aga cum remarci gi Cojocaru:9, ,,pentru per- soanele vulnerabile, base lunieste totuna cu un an sau doi". Tn aceste conditii, evaluarea efectelor politicilor sociale gi prin extensie, efectul serviciilor socials, aunt dificil de reali- zat, schimbirile la nivelul .firuluide iarbi" sunt greu cuantificabile. Privitor la vulnerabilitatea teleologica, trebuie readus Tn discutie raportul dintre mijloa- cele disponibile gi mijloacele necesare. Acest tlp de vulnerabilitate ne prezinta un client care igi propune un soap ce nu plate fi atins cu mijloacele disponibile, ansi politicile sociale pot oferi resurse organizationale necesare recuperarii decalajului aparut in for- mularea planului. la nivelul clientului. Starea de vulnerabilitate, Tn contextul neindepliniri obiectivelor de litre practician, face ca ea si fie pastrati deliberat de cdtre client. Asis- tentul social, in lipsa unor resurse coerente de interventie, se regasegte Tn situatia de a avea cazuri deschise pe perioade indelungate, inca o data, procesul implementarii fiend ingreunat. Acest tip de vulnerabilitate pare si fie cel mai important in combaterea unor efecte negative ?n aplicabilitatea politicilor sociale, precum dependenta, ea fiend raspun- zitoare de o stare de paslvitate socials a clientilor, stare care Tntaregte dependenta fate de serviciile sociale primate. Aceasti stare este mentinuta de faptul ci soluliile dorite sunt into-o continua agteptare. Cum acest tip de vulnerabilitate aduce Tn disculie importanta resurselor, ant din perspectiva politicilor sociale, cit gi din perspectiva beneficiarului de servicii sociale, mentionam ci pron raportul serviciu social - prestalie socials se redesco- peri valente Tn eficientizarea raspunsului mediului social, la soluliile propuse in organi- za!idle cu rol de implementare. Aceste valente fac referire la raspunsul societatii civile vis a vis de un grup vulnerabil, in cdzul nostru de cel al comunitatilor rome, adia folosirea coerenti Tn plan guvernamental al raportului serviciu social - prestatie socials poate, in- direct sau direct, si activeze resurse inca nevalorificate. Acliunea Tn detrimental propriului interes poate fi legata gi de raportarea la o dimen- siune valorici diferiti de campus social in care se manifesto clientul, Tn aceasti situatie vorbind despre vulnerabilitate axiologica Bourdieu:' define$te campul social ca ,,un sistem specific de relatii obiective (alianta sau conflict) localizate in bmp gi spatiu, intre pozitii diferentiate, socialmente definite gi instituite cu o mare independents fate de existenta fizici a agentilor (camp religion, eco- nomic, gtiintific, artistic)" Definirea campului social este importanta pentru a Tntelege vulnerabilitatea axiologi- ca, ea fiind Tntilniti la persoanele care actioneaza in virtutea unui principiu incompatibil cu valorile unum camp social in care actloneaza. Acest tip de vulnerabilitate este intilnit in discursurile publice care promoveaza diferenta de raportare a minoritarilor la valorile majorltare, anumili practicieni identificind in aceasti vulnerabllitate o piedica Tn calea incluziunii. Vulnerabilitatea axiologica plate induce o farsi evaluare in ceea ce privegte discursul despre incluziune gi asimilare. Acestea sunt notiuni care pot fi relatlonate cu dimensiunea mai sus evocata, cea a multiculturalitatii, care presupune o adaptare la social, cu mentinerea atrlbutelor specifice culturii din care potentialii clienli fac parte. in plan interventional, cele menlionate apar in forma in care individul actioneaza pentru ci noiem6de 2012 (Perspective potitice a$a trebuie, ari a transforma. aga cum mentioneaza Stefan Cojocaru, acest .trebuie ' intr-un imperativ personal. Raportarea acestui tip de vulnerabilitate la etapa reactive a politicilor socials, cea Tn care ne regasim Tn aceasti perloada, induce structurarea de solutii, cu accent pe morfologia grupurilor cu risc de marginalizare. Asemenea solutii nu aunt noi Tn practica asistentei sociale, ansi multitudlnea evaluirilor negative de care au beneficiat politicile sociale promovate pentru comunitatile de romi(vezl raportul «No data, no progress" sau ,,Decade watch") poate fi legata gi de neTntelegerea acestui tip de vul- nerabilitate. In practica asistentei sociale se identifici indivizi cu potential neactivat, de depagire a unor conditionari specifice habitatuluiin care se dezvolta, referindu-ne in acest caz la vul- nerabilitatea traditionala. Aceasti conditionare este promovata de Bordieu, tot el definind habitatul ca .ansamblu de dispozitiide a acliona, percepe, simti intr-o manieri determina- te". Lipsa accesului la educatie faciliteazi Tntdrirea acestui tip de vulnerabilitate, situatie Tn care egecul politicilor sociale Tn comunitatile de romi, in ceea ce privegte educalia, devine premlza pentru fixarea acestui tip de vulnerabilitate. Coroborarea potentialului de exec al politicii sociale cu lipsa unei recurse umane specializate implicate Tn combaterea acestuitip de vulnerabilitate. faciliteazi elaborarea unei relate perfecte pentru promova- rea excluziunii sociale. Vulnerabilitatea cognitive este ultima dintre cole 5 tipuri de vulnerabilitati. Ea este ex- trem de vizibili Tn palierul de implementare, Tn special Tn perioadele de crizi, dar nu nu- mai. Acest tip de vulnerabilitate se prezinta sub forma unei alternante Titre inactiunea Tn baza unei teorii gi actiunea conform unor teorii in care clientii nu cred. Tn sprijinul acestor afirmatii, identificim raportari ale clientilor, de genul ,,este imposibil sa-ti gasegti de lucru/ nu caut pentru ci nu gasesc":' Enumerarea acestor tipuri de vulnerabilltali Tncearci si structureze o imagine asupra eficientizirii serviciilor sociale gi, pron extensie. sd aduci in discutie importanta callficiri practicienilor. Specializarea resursei umane devine astfel o conditie fundamentals pentru eficientizarea actiunil de implementare a politicilor sociale pentru roma. Relatia serviclu social - prestatie socials este plate cea mai apropiata, ca instrument, de practicianul care doregte si combats vulnerabilitatea la nivelul grupurilor defavorizate. Clientii serviclilor sociale suet, de pele mai multe ori, incadrali intr-unul din aceste tipuri de vulnerabilitate. De aceea, este important ca evaluarea politicilor sociale si fie ficuti pe baza unui ris- puns real la nivelul comunitatilor aflate Tn situatie de dificultate, evitindu-se sau diminu- and, pe cit posibil, aparitia dependentei in contextul actiunli asistentului social. Functie $i rol- o soul.t& silttezd a raportttlui ipeciQti'hare-implettlentare Subordonind raportarea etapei reactioniste a politicilor sociale la principiile practicii asistentiale gi la tipologia vulnerabilitatilor, s-a incercat stabilirea unui vector de dezvol- tare a politicilor promovate, aceasti dezvoltare fiind stains legata de relatia palierului teoretic cu cel practic. Astfel, principiile gi tipurile de vulnerabilitate ar trebui si devine coordonate principale in structurarea unei viziuni pentru cei care doresc si evalueze impactul diferitelor politici. Cu are cuvinte, identificim doug intrebiri: ,,sunt principiile practicii asistentiale respectate de litre practicienii implicate Tn implementarea politicilor sociale?" gi ,,politicize sociale tin cont de structura vulnerabilitatiiin comunitalile de roma?" j4 Socia£poGcks Raspunsul la aceste intrebiri plate fi dat prim Tntelegerea ant de mult enumerated relalii dintre serviciul social $i prestalia socials. Menlionarea repetata a raportului de-a lungul acestui artlcol, vrea si induct ideea ci succesul politicilor sociale plate fi promovat gi printr-o radiograflere la nivel micro a resursei umane, implicate Tn actul asistenlial. De aceea, vom aborda in continuare, felul in care flnalitatea parcursului educational influ- enteaza raspunsul potentialului practiclan la dificultali legate de vulnerabilitate sau de asumarea unor pnnclpll. Una din functiile parcursului educational ar trebui si fie formarea continua de resuF- se umane gi de asemenea, evaluarea $i reevaluarea pron prisma rezultatelor obtinute de specialistul practician. Din nefericire, observim penuria de date statistice relevance in ceea ce privegte monitorizarea rezultatelor acestor practicieni, numirul de specialigti forman in domeniul asistentei sociale. Tn continuare neregasindu-se suficient Tn dimensi- unea implementarii. Un indicator al acestei deficiente este aparilia unor meserii comple- mentare precum mediatorul gcolar gi mediatorul sanitar. Logica existentei acestor meseri este una coerenta, ele fiind utile in implementarea politicilor sociale, pron asumarea de ro- luri gi functiispecifice munciiasistentului social. Pentru a evidenlia aceasti suprapunere, Krogsrud Miley, O'Mena gi Dubois:: enumeri o serie de functiigi roluri propriiasistentului social. Cede doug tipuri de mediatori au functii de consultanla, management si educatie, ca de altfel gi asistentul social, ton tree fiind mobilizatori. facilitatori si planificatori Tn ace- la$i bmp. Din perspectiva funcliei de management al resurselor, toate pele trei meseriiau roluri de broker, mediator, activist, catalizator. Tn ceea ce privegte funclia educatiei. apare o ugoara diferentiere, rolurile acestei functii fiend general specifice, de profesor, instruc- tor, informator si cercetitor. Interventia coerenti pe palierul de implementare a politicilor sociale, necesiti o clarificare a rolurilor gi funcliilor acestor meserii, pentru a se evita suprapunerea. De obicei, mediatorii gcolari gi cei sanitary provin din comunitalile aflate Tn dificultate, in cazul nostra, din comunitatile de romi. Faptul ci rolurile pe care urmeazi sd le ?ndeplineasca sunt fundamentate gtiintific, flind strins negate de cunoagterea unor tehnici de comunicare, de elemente de psihologie gi medicine generali. sociologie gi drept, face ca dimensiunea practice a interventiei si nu fie Tn concordanta cu finalitalile specifice unui palmer educational universltar. Cu are cuvinte, grupurile dezavantajate gi interventia asupra acestor grupuri trebuie orientate tot gtiintific, lucru aparent imposibil in condiliile Tn care specializarea nu exists. A nu se ulta ca indiferent de apartenenta culturali a unui grup sau de felul cum se raporteaza la o finalitate socials, ei au. inainte de toate, o structure psihica umani. Ca atare gi pentru ei funclioneazi tehnicile carac- teristlce interventiei. Fad a minimaliza importanla dimensiunii culturale, considerim ci implementarea politicilor sociale Tn comunitatile de roma este deficitara, aga cum am spus gi anterior, din cauza nespecializariiadecvate. Conctuzii Am suslinut Tn acest articol, importanta interrelationarii dintre politicize sociale, din per- spective reactive, cu palierul implementarii in corelatie directs cu practicianul, valorile gi principiile considerate vector in interfentie. La nivelul corpulul teoretic al politicilor socia- le, acest tip de interrelationare este dificil de identificat, cei mai mullidintre cei care se afli implicate in formularea acestor politico avind informaliidisparate despre atribuliile profesi- onigtilor active in dimensiunea intervenliei. Cu toate ci, in ultima vreme, se promoveaza noiem 6de 2012 Q'erspectbe po&tice Tntirirea contextului informational care fundamenteazi promovarea unor politico coerente Tn implementare, totugi lipsa acute de resursi umani specializata in organizatiile respon- sabile Tn maximizarea impactului politicilor, se interpune in calea procesului implementa- rii. In ceea ce privegte identlficarea unor solutii necesare facilitarii, promovam corelarea finalitatilor educationale cu nevoile organizaliilor implicate. Perpetua descentralizare a sistemului public nu face decit si Tngreuneze accesul specialigtilor in structurile respon- sabile cu implementarea. Nu avem pretentia de a identifica noi solutii, ci de a evidenlia incapacitatea actuali a sistemului de a pune accent pe calitatea profesionigtilor gi nu pe numirul necesar de oameni angajati in distribuirea bunasarii, pain intermediul polltici- lor sociale pentru romi. In lipsa unor studio relevante in problematica eficientei resursei umane implicate. prin extensie facind trimitere la tehnicile, valorile gi principiile necesare unui bun profesionist, vom continua reliefarea discrepantei dintre teoria politicilor sociale gi implementarea lor. Dad nu subliniem gi nu promovam tehnicile specifice de interven- !ie Tn asistenla socials, precum centrarea pe sarcini, rezolvarea de probleme, etc., vom ramine tributary unei evolutii ,,vascoase" in domeniul asistentei sociale, ca instrument fundamental Tn procesul Integrarii. Din nefericire, retribuirea celor implicate Tn oferta de misuri active, conforme cu politicize sociale, este, Tn acest moment, un impas funda- mental Tn procesul de atragere a resursei umane Tn domeniul asistential. Implicarea unor numeroase sisteme, precum cel juridic, economic, financiar, in formularea unor solutii viabile pentru grupurile vulnerabile sunt, de asemenea, piedici. bane gtiut fiind faptul ci ele, la rindul lor, sunt supuse unor evaluiri negative. Practicianul relationeaza cu toate aceste siteme in cazuistica, situatie in care obiectlvele propuse Tn planurile de intervenlie necesare implementarii soluliilor identificate, vor fi afectate. In final, atragem atentia asupra impactului pe care TI au toate sistemele gi subsiste- mele socialului in elaborarea unor demersuri de implementare coerente. Raportul dintre serviciu social, prestalle socials. valori gi tipologia vulnerabilitatii in abordarea grupurilor defavorizate, suet direct influentate de coeziunea sistemelor mai sus mentionate. IBeneficiar alProiectului"Constructia $iimplementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinar cu privire la problematica romilor" cofinantat de UE prin FondulSociaIEuropean, ProgramulOperational SectoriaIDezvoltarea Resurselor Umane aoo7-zoi3. 2 Mihu+ gi Lauritzen. 1999. 3 Zamhr i998. 4 Barker 2004 5 ProiectuIFemRom, coordonat de Asociatia FemeilorTiginci Pentru Copiii No;tri din Tami;para, vizeazi accesulfemeilor rome pe plata mundi. http://www.femrom.ra/ 6 Krogsrud Miley, Michael O'Mena $iBrenda Dubois zoo6 7 Lee $i Greene t999. 8 Krogsrud Miley, O'Mena ;iDubois 2006. g Dubois ;i Miley 2002 zo Zamfir t999. aITillich t96z zz Biestek z957 56 Socia£po£icies t3 Loewenberg, Dolgoff si Harrington zoom t4 Krogsrud Miley, O'Mena giDubois zao6 i5 Neamtu zoom. i6 Krogsrud Miley, O'Mena ;iDubois zoo6 i7 Lallement zoom i8 Raymond Boudin a997. zg Cojocaru 2004 za Bourdieu 1979 zi Cojocaru zoom 22 Krogsrud Miley, O'Mena !} Dubois zoo6 Bibiiografie Barker. Robert L. zoom. The Social Work Dictionary. Washington: NASW Press Biestek, Felix Paul. t957. The casework relationship. Chicago: Loyola University Press Bordieu, Pierre. z979. La distinction. Paris: Les Editions de Minuit Boudin. Raymond. z997. Tratat de Socialogie. Bucure;ti: Humanitas. Cojocaru, Stef an. zoom- Vulnerabilitate socials;iinterventie. Tn Tratat de asistenTi socials, George Neamtu ed., pp. 533-546. la;i: Polirom Dubois, Brenda ;iKarla Krogsgrud Miley. booz. Social Work: An Empowering Profession. London Pearson. Krogsrud Miley, Karla, Michael CrMelia ;i Brenda Dubois. zoo6. Practica asistenteisociale: abordarea participative. la$i: Polirom Lallement. Michel. booz. lstoria ideilor sociologlce. Bucure;ti: Antet. Lee. Mo-Yee; Gilbert J. Greene. z999- A Social Constructivist Framework for Integrating Cross-Cultural Issues in Teaching ClinlcalSocialWork. Journalof SocialWork Education. 35(a): 2a-37 Loewenberg, Frank, Ralph Dolgoff ;i Donna Harrington. 2000. Ethicaldecisions for socialwork practice ltacka: Peacock. Neamtu, George, ed. zoom. Tratat de asistenti socials. lab: Polirom Tillich, Paul. ag62. The philosophy of socialwork. SocialService Review 36(1): i3-z6 Zamf\r, Citilin ;i LazirVlisceanu, eds. z998. Dictionar de sociologie. Bucure;ti: Babel Zamflr Citilin. Pavel Abraham siAdrian-Nicolae Dan. z999. Politico socialeTn Romania: t99o-t998. Bucure;ti: Expert.