perspective noiembrie2012.pdf noiem67te 2022 Perspective potitice Econoinia socials prin prisma sirdciei. Cazul rolnilor din Romania Amstrad: Social exclusion and poverty have cz#ected the lives ojRomajor decades Nowadays this continues in Romania and in many other countries }n Europe. In Romania, a large obstaciefor social inclusion a#the Roma has been the tack afeducation. which hasjurther ted to a high degree af unemployment among the community. Additionally, many Roma have reached a high level ofpoverty, resulting in an income disparity, which in turn has contributed to social exclusion. This article aims at analyzing the causes o$povety(in the case of Roma peapte) as wet! as the public policies that ha ve been implemented anti! now in this respect. Keywords people economic integration. moderate poverty, social exclusion. Roma Scopul acestui articol este de a analiza cauzele sirdciei romllor din Romania, misurile luate pina in prezent, cercetirile gi institutii- le care au incercat si rezolve aceste probleme deosebit de actuale $i dad au reugit sau nu. Rotttii $i s&rdcia O mare parte a europenilor siraci fac parte din comunitatea ro- milorz. Aceasta nu inseamni ci toll romii sunt saraci, la fel cum aunt multi non-romi siraci in Europa, inclusiv din comunitatile etni- ce majorltare. Cu toate acestea, romii sunk vazuti ca reprezentand cea mai mare parte din comunitatile sirace. De asemenea, propor- tia romilor siraci este mutt mai mare decit a oricirui alt grup etnic din Europa de Est. Acest articol nu trateazi excluslv romi saraci, ci Tn acest caz, romii se prezinta sub forma unum egantion de populatie si rad din sud-estul Europei. Once solutie propusa trebuie prin urmare si fie dezvol- tata, nu numai pentru roma, ci pentru toate comunitatile de populatii sauce, care pot beneficia de solutiile prezentate Tn articolul de fate indiferent de etnia lor sau de convingerile nationale sau religioase. Populalia siraci din Europa merits o atentie deosebiti din punct de vedere economic / antreprenorial, din cauza fondurilor mari alocate gia politicilor sociale aplicate pentru bunistarea lor. de citre UE, ari rezultate semnificative pina alum gi fifa o privire optimists cu privire la acest lucru in viitorul apropiat. Spre deosebi- re de cei siraci din regiunile sauce, romii siraci dispun de fonduri Dina Valentin drd SNSPA (valy.dinca@yahoo.com) SociafpoGnhs pentru a invinge saracia, dar exists in mod dar o lipsa de strategic credibile gi convinga toare in acest sens. Aceasti lucrare va incerca si contureze o astfel de strategic. Sdricia Moderate Cede mai multe standards, ar califica romii siraci, probabil, ca moderat de saraci(<2 $ / zi) gi.extrem de saraci($ .1.25)'. Acegti termed stint oarecum vagti gi ca urmare,'au nevoie de o definitie mai precise. Diferenlele calitative dintre romii siraci extremi gi cei moderati sunt importante gi implica strategic diferite de cregtere a veniturilor. Calificarea romilor ca moderat de siraci nu ar trebuisi submineze gravitatea situatiei lor. Principala diferenta intre romii siraci gi are comunitati sirace la nivel global este dis- ponibilitatea unor servicii de asistenta socials, care Ti conduc cdtre niveluri moderate de siricie. Ashen de subventii din fonduri sociale sunt complet inexistente pentru restul !arilor sirace ale lumii, ceea ce, Tn special, face ca situalia si fie gi mai dificili. Tn schimb. pentru intretinerea lor. romiisiraci primesc anumite ajutoare sociale O consecinta importanta a distincliei Tntre siricia moderate gi cea extreme este ci sira- ciidin categoria moderate au nevoie de maimult decit o cregtere a venitului minim cum se procedeaza pentru romii siracidin categoria extreme. Astfel, modalitati simple de imbuni- tatire, de cregtere a veniturilor utilizind activitati economice simple, cum ar fi comercializa- rea en-detail, achizitionarea de animale pentru producerea laptelui pentru clientiicu micro- finan!are (care se da dear la romiidin categoria de siricie extreme), nu vorfi suficiente aid. Mergand strict pron cifre statistice, aplicand definilia Bincii Mondiale cu privire la s6- ricia extreme (<$ 1,25) gi siricia moderate ($ 1 .25 la 2 $), o famine de patru membri trebuie si aibi venituri de sub 150 dolan pentru a fi considerate ca extrem de siraci4 Avgnd Tn vedere faptul ci mai multe familii de romi siraci in Romania oblin ajutor social de la stat Tn jurul valorii de 100 euro/luna de famine, plus alocalille de intrelinere pentru copli, cele mai multe dintre ele fiind mai sus de pragul de 150 $/luna, dar probabil nu peste pragul de 240 dolan pentru a fi considerate ca fiend peste prague de Tnscriere in categoria de siricie moderate. Sdr5CFe F Oaeratd SardCeeXtremd )chat at mer tar ocazional 3enePclaz de asi5ten !isociai queen )ctQza deasi5tent s lula. dP CPr riPEn nrn . F i a ? Re ar / /u ie abi a bo LaCUlnte a r baton SaU lend rbnraf ) :lectFiCitate $i eieCtronice sau e£ecuocasirce b Id ae mana a doug YOUR qen€rate ln5trUltd (SCnlit31 noiem6rie 20:12 (Perspective po£itice 59 Stilul de viata al siracilor Tn rindul romilor, Tn special stilul de miata profesional al acestora este neschimbat, deo la fel ca cel al stramo;ii lora. Dad s-au schimbat, in une- le cazuri, acestea s-au schimbat in riu din cauza declinului profesiilor megtegugaregti practicate de romigi datoriti incapacitaliide a gasio bazi profesionala pe piala libero, in mare misuri din cauza lipsei lor de educatie gi de formare. Intr-adevir. viata personals a acestora s-a schimbat foarte putin Tn bane prin utilizarea de energie electrics gia unor facilitate de asistenta medicala, dar multe inca lash de dorr. De exemplu, multe agezari de roma nu au inca toalete gi canalizare', chiar gi in zonele semi-urbane. Lipsa integrarii (economize) Romii sunt un grup etnic minoritar din Romania, precum. germanii, evreii gi maghiarii. In plus, din punctul de vedere al problemele romilor legate de discriminare fie ea rasiali/ socials/ economics, romiise dusting dintre grupurile minoritare deoarece, celelalte grupuri minoritare sunt integrate in economia de piata, iar starea lor de ocupare nu este una de ;omaj aproape permanent. In bmp ce colonigtii germani s-au agezat pe teritorii nelocuite gi au achizitionat terenuri agricole. imigranlii evrei au reugit si Tgi consolideze activitalile comerciale, minoritatea maghiara stability pe teritoriul Ungariei de odinioari s-a agezat in Romania, ansi romii nu au reugit si se integreze in economiile locale Astfel, ei niciodati nu au lucrat in agriculture, indiferent dad exista teren disponibi pentru acest scop ( in secolele 14 gil 5). Ulterior, averile lor economize au scizut atunci and acegtia au fast Tnrobiti de litre aristocratie gi de biseric6. Lipsa integrarii economize a font un rezultat al lipsei de integrare socials, care avea aparent doug fete. Pe de o parte, exista o discriminare fate de cei din exterior, care au fost considerate mai mutt ,,din afari" din cauza culorii pieliia lor gia faptului ci nu erau europeni(in cazul in care exista un astfel de concept). Cu toate acestea, mai important pare si fi font refuzul romilor. sau mai precis vorbind, refuzul liderilor comunitatii lor si igi integreze comunitatile Tn cadrul celor locale, exemplul cel mai evident fiend refuzul lor de a-gi trimite copiii la gcolile locale. Aceste decizii luate de lideriicomunitalii au avut, in mod dar, consecinle devastatoare pe termen lung, care pot fi resimtite pina astazi, gi anume: analfabetismul, gomajul, lipsa de competence, etc. In acela$i bmp, comunitatea sau. mai degraba liderii sii nu au reugit si dezvolte un sistem educational propriu. Lipsa de integrare socials a Tmpiedicat, de asemenea, integrarea economics Discriminarea Discriminarea larg raspandita Tmpotriva romilor este raportata nu numai in mass-me- dia, ci mai ales Tn studio academice. Cu toate acestea, nefiind o problems economics, nu o vom accentua in acest articol. $i totugi, ceea ce pare a fi un rezultat neagteptat raportat de un studiu al Agenliei Nationale pentru Romi trebuie si fie mentionat: cu cit romii sunt mai saraci, cu ant mai putin percep discriminarea ca pe o problems. Acest lucru este de Tnteles, dad luim in considerare faptul ci siracii i-au in calcul mai degraba proble- mele economice decit pe cele socials. Conform acestui studiu. rezulti gi ci problemele economize ale celor mai siraci dintre romil nu sunt din cauza discriminarii(exists, de asemenea, romicare nu sunt saraci). Eliminarea discriminirii nu va conduce la cregterea venlturile lori doar gasirea de modalitati de implicare in activitali mai binoase va dice la cregterea veniturile lor. Romii bogall simt discriminarea mutt mai mult din cauza implicarii lor profesionale gi sociale crescute in societate, in bmp ce marea majoritate a romilor saraci, probabil, raman limitate la localitatile lor. 60 Sociaflpo€icks Leadershipul romilor in prezent. exists nu numai roma membri ai parlamentului. dar exists, de asemenea un parted politic .Partida Romilor', ;i, implicit, exists, de asemenea, un cider general. in acelagitimp, exists ONG-uri dedicate pentru problemele romilor. Cu toate acestea. mci liderii de vars. mci liderii de bazi (traditionali), mci liderii ONG- urilor, nu au idea despre cum pot proceda pentru a atenua siricia din comunitatea lor. Acegtia nu diferi cu nimic de liderii politlci, care, de cede mai multe care lucreazi pe bazi de .ideologii" sau pentru a satisface interese specifice. cu referire express la propunerile lor economice. Cu toate acestea, in acest caz, liderii politici nu au mci micar ideologii la care sd recurga, cu exceplia unor agteptari foarte mari de la stat pentru a le oferi solutii. Acest lucru este cu toate acestea destul de nerealist. in cel mai bun caz, ei Tncearci si faa lobby pe lange autoritatile adminlstratiei publi- ce locale, (oficialii alegi), care nu par interesati ci acegtia reprezinti majoritatea romilor intrucit considers cd nu fac parte din electoratul lor. Conducerea politico nu se afli in pozitia de a pune cap la cap un plan al cirui soap major si fle cregterea economics a membrilor comunitatii rome. plan care ar putea atrage fonduri $i sprijin. Tn cel mai riu caz, ca gi mai multi lideri din are pari, accentul lor este pus pe ascensiunea lor in cariera poli- tico. maidegraba decit pe a contribui semnilicativ la reducerea siriciei gi Tmbunatatirea calltatiivietii alegatorilor lor. Acliuni ale statuluigia altar institutii(Agentia Nalionala pentru Roma) Guvemul roman a infiintat o agentie guvemamentala pentru problemele romilor Tn 1997: Oficiul national pentru roma(Tn prezent Agentia Nationale pentru Roma sau ANR), ca parte a Departamentului pentnu Proteclia MinorRalilor Nationale. Agentia urmaregte si Tmbuniti- !easca situatia socials $i economics a romilor. ANR este responsabila pentru coordonarea implicarii Rominiei Tn ..Deceniul de Incluziune a Romilor", un acord de cooperare reglonala intre opt tart din Europa Centrali gi de Sud-ostul, pentru a Tmbunatag conditiile sociale ;i economize ale romilor. Pe lange concentrarea pe probleme soclale gi combaterea discrimi- narii. eforturile economice cheie s-au orientat citre imbunatatirea ratei de ocupare Tn rindul romilor - eforturi la care a participat gi Agentia Nationale pentru Ocuparea Forlei de Munch. In lumea economics, spry deosebire de cea socials, rotul uneiasemenea organizatii pot fi limitat dear de faptul ci aceasta nu plate crea locuri de munch ;i activiHg economice productive. Tn plus, nu este probabil necesar si aiun organism public Tnsircinat cu combaterea siriciei pentru o singuri comunitate etnica, care ar putea dice chiar la resentimente Tn rindul celor siraci de alta etnie. Abordarea problemelor economice trebuie si fie pentru toll cei siraci gi nu numai pentru romi. Uneori, justilia pare a fi ficuti daca, Tn mod egan, privilegiul exists Tntre toate comunita$1e etnice. genurile, grupuri sociale, etc. . dar acest luctu este departe de o so- lutie satisficitoare. Problemele siriciei trebuie si fie abordate independent de apartenenta etnicg. Tn schimb, popula$a-tinto trebuie si fie in intregime identificati dupe nivelul veniturilor sale, indiferent de gen nominal, etnie, grupare geografica sau socials. Agenlia a organizat targuri de munch pentru a aduce Tmpreuna angajatori gi potentials angajati(Roma), targuri care au avut un succes partial. Nu exists rapoarte care si ne ofere posibilitatea de a examina rezultatele acestor eforturi in profunzime, ansi in misu- ra in care acest efort reduce chiar gi Tntr-o mica misuri decalajele in ceea ce privegte ocuparea fortei de mundi atunci eforturile sunt desigur, benefice. Cu toate acestea, ele nu se adreseazi cauzei principale a saraciei, care trebuie si fie legata de cregterea po- ten!ialului productiv al fiecirui individ noiem6rie 2012 ©erspectiwe pa£itice 6] Statutut cercetdritot: cea }nai cercetatd poptllatie saraca dill lillie Este probabil corect si spunem ci romii au ficut obiectul cercetirilor mai mult debit once alt grup predominant sirac din fume, datoriti amplasarii lor Tntr-o regiune geografi- ci relativ prospers. Singura exceptie ar putea fi grupurile etnice sdrace din Statele Unite ale Americii, dat fiend numirul mare de institute pentru sirici de acolo. cu toate ci este o chestiune de siricie relative, mai degraba decit siricia absolute. Cea mai mare parte dintre cercetiri au fost realizate dintr-o perspective sociologica. Acest lucru Tnseamni o mullime de detalieri ale .conditiilor de viata ale romilor". Este in- doielnic dad asemenea cercetiri sunt intr-adevir utile. Nu este greu si realizim modus de viata al oamenilor care au un venit de mai putin de un dolar pe zi. Chiar dad ne-ar fi greu, aceste studii nu ne oferi gi solulii, ci doar informatii cu privire la lipsa locuintelor, a hranei, a educaliei gia imbracamintii. Cele mai multe studio din literatura de specialitate nu reugesc si abordeze chestiunile cheie ale problemei, gi anume: veniturile mia gi mo- dalitatile de iegire din aceasti situatie. Nu vor exista niciodati suficiente fonduri de asistenta socials pentru a reduce siricia celor nevoiagi, in ciuda faptului ci fondurile oferite de UE aunt foarte mari comparativ cu un obiectiv mic precum romii din Romania, ari sd mai discutim despre toll siracii din Romania sau UE Desigur, este nevoie de asigurarea asistenleisociale gia cheltuielilor necesare pentru probleme urgente de viata gi de moarte, care ar putea fi extinse la oferirea de conditii de trac adecvate, asistenla medicali, Tntrelinerea copilului, etc. Cu torte acestea, aceste misuri socials, care sunt pur gi simplu o chestlune de a ,,gist fonduri gia cheltui" (cat de eficient dad este posibil), trebuie si fie separate de eforturile de a create permanent veniturile gospodariilor sauce, ale romilor gi altera. Acesta din urmi este un efort de-a lungul timpului, Tn bmp ce cheltuielile sociale reprezinta necesitati recurente. Nu exists studio foarte multe pe tema cre$terii veniturilor saracilor, a romilor sau a siracilor de ori- unde altundeva. Collcluzii Controversati sau nu. problema siriciei romilor este importanta pentru intreaga Eu- ropa gi are nevoie de solutii corecte pentru a se asigura astfel ameliorarea nivelul de trai al tuturor romilor siraci. Sigur ci fiecare tara are propriile probleme specifice cu privire la comunitatile rome afectate de saracie, dind nagtere, de multe ori, la probleme dificile. UE este liudati ' pentru intelegerea conferiti statelor membre, pentru cooperare gi pen- tru oferirea de solulii mature la problemele actuale ale romilor siraci. Pron urmare, este crucial ca UE, si rezolve criza romilor saraci, Tn cel mai bun interes al oamenilor. pain oferirea de solutii viabile. Comparativ cu cei siraci din are parte ale lumii, romii par a fi mai congtientl de siri- cia lor gi de faptul ci trebuie si faa ceva si igi asigure un venit necesar pentru un trac A;teptarile sunt Tn general focalizate citre stat gi tin cel mai adesea de infrastructure. Tntr-adevir Guvernul dezvolti proiecte comunitare de ocupare a forlei de munch pentru romi, in unele zone din Romania, ansi la fel de adevirat este faptul cg aceste proiecte nu pot fi mentinute pe o perioada lunge de bmp gi pot ridica cu greu toati comunitatea de decent 62 romi din siricie. Acest lucru are un potential foarte llmitat, mai ales in starea economics actuali. a anilar 2011-2012, and au loc reduced in cheltuielile guvernamentale, propu- neri de reducere a pensiilor gia salariilor angajatilor din sectorul public, eliminind once sperante pentru o solutie destinati romilor siraci. Pe lange toate acestea, romii mai au o problems majors care the de legalizarea sta- tutului lor. Aceasta este, evident, o cauza de incertitudine gio mare preocupare pentru ei. Multi dintre ei fiind analfabeti. fiind o minoritate etnici gi de cele mai multe ori inadecvat organizata politic, ei nu au putut sg faa progrese mari. Debi exists in prezent un parted politic care ii reprezinta pe romi, care se lupta pentru a aborda aceste probleme de bazi ale legalitatii gi scoaterii din saracie, el nu pare si aibi idei concrete cu privire la modus prin care sd fie eliminate siricia din viata romilor o data pentru totdeauna I Bene$ciar a{ Protectului"Constructia gi imptementarea unum program dactorat inovator interdisciptinar cu privire ta probiematica romilar" co$nan +at de UE prim Fondue Soda! European, Programut Opera }ionai Sectoriat Dezvoitarea Resursetor Umane zoo7-20t3. 2 Bezemer 2006, =3 3 United Nations, zou. 4Alkire }i Fosters zoom. 5 Hancock. zo02 6 Revenge et at. 2002 7 Dhananyay, 20zo, 6. Aikire, S. & J. Faster. zoom. Counting and Muitidimensionat Poverty Measurement. Oxford Poverty and Human Development Initiative(OPHI) Working ARicie Number. Accesat pe 2 aprilie 20z2; http:/flora.renta. nhh. no/projects/EqualityExchan ge/Portals/a/articles/A !kite.Foster.CountingMuttidimensionat.Po verty. pd! DhananyayTripathi. zola. Roma Question: Rejecting the tnterna{ Debate within the European Union. Alternatives: Turkish Journo! offnternationat Relations.(g:3). Bezemer DirkJ. zoo6. Poverty in Transition Countries. JournaiofEconomics and Business.(g: z), n-35. Hancock, +an. boaz. We are the RomaniPeopie. Herydrdshire; Great Brhain. Revenge, A. et al zo02. Poverty and Ethnicity-A Cross-CountryStudyof Roma Poverty in Contra! Europe. Washington. DC: World Bank. United Nations. Poverty Eradication. Accesat pe zapril+e, 20zz. jom Poverty; Social Policy and Development Division: hRp:/fsaciat. un.org/index/Poverty.aspx