perspective noiembrie2012.pdf ©o£urrzzlf'q /zn2 (Perspecthe po£itice 63 Raliuni pentru dezvoltarea resursei umane care proving din comunitatile de romi Abstract: The problems that the Roma are confronting are interdependent and require an integrated approach in the tong term. The most important af these problems a#ectjoremost children(problems with schooling) and in the medium term young people(entryinto the labor markets. Th€ !ack of quali$cations reads to their turning to "inferior" activities in terms ofpay or social prestige. In this context. the social economy contributes to the development af the dialogue on combating poverty among Roma communities and sustains the development of the communities. tt does so byinvotving att actorslrom thelield(civil society. the Roma communities, govemmentat institutions) and by identifying interventions connected to social and economic inclusion ofRoma communities. The barriers to maintaining such initiatives in the Romanian context are determined mainlyby the tack of sustainablelinancialsupport, tow entrepreneuria! capacity, and weaklyconnected to the realneeds of the community. Keywords: education, social economy, labor market. poverty, European politics on employment Populatia roma din Romania, cea mai numeroasi dintre tarile europene. se confrunti cu o serge de probleme evidenliate de numeroase studii. Siricia extreme, calitatea precara a locuirii gia Infrastructurii in comunitatile de romi, a stirii de sinitate sau a educatiei sunt probleme unanim recunoscute. Tnsg, de cele mai multe ori, raspunsul instituliilor sau a sectorului negu- vernamental la toate aceste probleme a fast timid gi cu efecte mai degraba pa- leative pentru o parte dintre comunitatlle de roma De asemenea, la nivelul institutiilor publice abordarea problemelor romilor a fast mai degraba sectoriala. llmitati ca adresabilltate gi modesto Tn raport cu gravltatea acestora. Intor- ventiile au privit fie o problems dar focalizati (accesul la servi- cii medicale. educationale sau Tmbunatatirea infrastructurii), fie au tratat comunitatea de romi ca un recipient al serviciilor sau nvestitiilor. Extrem de puline suet cazurile Tn care problemele comunitatilor de romiau fast tratate integrat sau au existat abor- diri pe termen lung Tn ceea ce privegte imbunatatirea situatiei acestora. Tn acest context, rezultatele au fast modeste sau im- pactul oblinut a fost erodat Tn bmp ari a exista o sustenabilitate realm a interventiilor destinate romilor. Claudia Bercus drd SNSPA (claudiabercus@yahoo.com) 64 Cerctt{ vicios }tlit sau realitate? Problemele cu care romil se confrunti aunt interdependente gi presupun o aborda- re integrate, pe termen lung. Avem in vedere modul Tn care sunt determinate cauzal problemele legate de accesul la servicii medicate, la educalie, la plata mundi sau la o locuinla decenti. Spre exemplu, nivelul redus de trai care determine familiide romi si fie preponderent orientate litre solutiipe termen scurt se reflects Tn rata ridicati a abandonului gcolar gia neparticipariigcolare. Misurile de suport pentru copiiau rolul de a reduce riscul indepartarii copilului de gcoala pron compensarea efortului pe care familia ar trebui si-l faa pentru a asigura pele necesare. Cel mai frecvent, familiile nu dispun de resursele minime pentru copii(Tmbracaminte, Tncaltaminte, hrana) nece- sare mentineriiacestuia in sistemul de educatie. Nivelul de gcolaritate relatlv scdzut atins de copii nu reflects o lipsa de valorizare a gcolii, ci mai degraba nivelul de gcol- aritate pe care gi-l pot permite si-l achizitioneze in conditiile constrangerilor materiale $i ale prioritatilor familiale orientate spre supravieluire. Orientarea spre perspectiva de scurti duran Tn detrimentul investitiei pe termen lung semnlfici Tn fapt adaptarea membrilor comunitalilor garage la condiliile de deprivare relativa la care sunt expugi. Cumululde condiliidescrise mai sus de fate afecteazi in primul rind copiii. Acegtia se confrunti cu lipsuri majore, iar abandonul gcolar in comunitate atinge rate ingrij- oritoare. Educalia nu mai este o prioritate pentru parintii romi preocupali si asigure familiei conditil decente pe termen scurt. Copiii devin sursi de venit pentru famine indati ce pot participa la activitatile din gospodarie sau pot mundi alituri de parinli. Chiar gi in conditiile in care in unele comunitati au fost create servicii ;i facilitali pentru a Tncuraja participarea gcolara, au fast necesare misuri adaptative pentru a elimina potentialul conflict Tntre misurile de suport gi stilul de vida al familiilor roma. Antrenarea copiilor in diferite forme de ca;tig este Tncurajata de litre famine datoriti faptului ci aduce o ameliorare a situatiei economice a familiei pe termen spurt. Sunt ignorate ansi consecinlele pe termen mediu gilung: Tngustarea perspectivelor copiilor (Tntreruperea cursurilor gcolare, urmati eventual de imposibilitatea reinscrierii), priva- rea copilului de potenlialele oportunitali. diminuarea "$anselor de viata", maturizarea precoce a copiilor, afectarea stiriide sinitate. Problemele de nature socio-economics ale familiilor conduc adeseori la imposi- bilitatea asigurarii hranei zilnice gia pachetului pentru gcoala, a imbricimintei gi incaltamintei adecvate, a cartilor gi rechizitelor necesare sau a transportului. Copi merg la gcoala din and in cand, atunci and resursele materiale ale families le permit sau pur gi simplu abandoneazi gcoala. Maloritatea copiilor din familii sirace nu au conditiile necesare studiului, conditiile locative sunt prepare, nu beneficiazi de spriji- nul parintilor in pregatirea gcolara astfel incit au un randament gcolar scizut. Ajutorul social, alocatiile pentru copii sau celelalte beneficii sociale pe care le primesc aceste familii nu asigura decit o mica parte din nevoi, fiind Tn mare misuri dependente de prestarea unor activitali ocazionale, sprijinul Tn pregatirea gcolara avind de suferit din aceasti cauzi. Mai mult, numirulde copiiTn famine a devenit cel mai important predi- ctor al riscului de siricie. Fiecare copil in plus fate de aldoilea sporegte considerabil gansele families de a intra Tn siricie gi mai mutt chiar. Tntr-o situatie de siricie seven Fate de copiiidin familiile restranse, copilidin familiile numeroase prezinta un risc de peste trei ori mai mare de a fi siraci. ttoiem6f£e 2012 ?erspecttne po£itice 6j In aceste conditii, programele destinate romilor nu pot fi limitate la interventiisec- toriale care sd priveasca numai un domeniu sau altul, fie ci vorbim despre educatie, ocupare, locuire sau sinitate. De altfel, gi la nivelul experlilor gi cel al decidenlilor exists consensul conform ciruia programele pentru romitrebuie si vizeze a abordare integrate. Principiile mai jos expuse accentueazi nevoia abordariiintegrate gi pe ter- med lung a problematicii roma. clteia dintre exctuziultea Si iltcltl'bititl€ activia rolttitot' Comisia Europeans definegte incluziunea socials ca fiind un proces prin care se asigura ci persoanele confruntate cu riscul siriciei gi excluziuniidobindesc oportu- nitatile gi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viata economics, socials gi culturali gi cd se bucuri de un standard de viata $i bunistare considerat normal in societatea in care triiesc. Asigura participarea sporita a acestor persoane la luarea deciziilor care le afecteazi viata, precum gi accesul lor la drepturile fundamentale.a Strategiei Guvernului Rominiei de incluziune a cetitenilor romini apa4inand mi- noritatii romilor pentru perioada 2012-2020 precum gi Deceniul de Incluziune a Romi- lor 2005 - 201 5. feprezinta doug politici publice targeting. ce se armonizeazi cu po- liticize publice europene mainstream la care Romania a aderat: Strategia Europeans pentru Ocupare(SEOFM). Tratatulde la Amsterdam, Strategia de la Lisabona(2000). SEOFM a urmirit ocuparea deplina a fortei de munch. Evaluarea gi reTnnoirea Stra- tegiei de la Lisabona au accentuat importanta SEOFM in atingerea dezideratului ca UE sd devine cea mai competitive gi mai dinamici economie bazati pe cunoagtere din lume. capabila de cregtere economics durabili, cu locuri de mundi mai multe gi mai bune gio coeziune socials mai mare. Din 2005, incluziunea active este mentio- nati in indrumirile CE citre statele membre din domeniul ocuparii fortei de munch: .asigurarea pielelor de munch incluzive pentru cei care i$i cacti de lucru $i pantry persoanele dezavantajate'.3 Po//rica de ocupare implementata de Uniunea Europeans este reflectati de Strate- gia Europeans privind Ocuparea lansatir la summit-ul de la Luxemburg in anal 1997 ca o reactie la nivelul ridicat al gomajului gi avind ca Instrument financiar Fondul Social European ObiectivulUniunii Europene de a deveni cea maidinamici $i competitive economic din lume, solicits sistemelor educationale aide formare din !ara adaptarea la cerintele societitii gi ale pieter mundi. In functie de prioritatile identificate, Sfrafeg/a Europeans pr/wind Ocuparea este structurati pe parry p//or7/, fiecare reprezentand un domeniu de actiune a c6rui dez- voltare contribuie la o mai bud ocupare a forlei de munch la navel comunitar: 7) ar7gaUab///fated - care reprezinta Q nouri culture tn sfera ocuparii fortei de munch ;i se refers la abilitatea de a ti angajat, contribuind la combaterea gomajuluiin rindul tinerllor ;i la combaterea gomajului pe termen lung; 2) anfreprenodafu/ - care promoveaza crearea de noi locuri de munch pron Tncura- jarea dezvoltirii locale; 31 adapfab///fafea - care are in vedere modernizarea organizarii munciigi promova- rea contractelor de munch flexibile: 4,1 as/gurarea de $anse ega/e - care se refers Tn special la adoptarea de misuri 66 Sociatlpo€kies speciale pentru femei, in scopul reconcilieriivietii profesionale cu miata personals. in ceea ce privegte principalele prod/eme a/e p/ele/ marci/ fn Roman/a, pot fi enu- merate urmitoarele aspecte - ponderea semnificativd a populatiei ocupate in agricultural - nivelul ridicat al gomajului de lunge duran gi al gomajulul in rindul tinerilor; - insuficienta fondurilor gi a misurilor de stimulare fiscala. adresate ant anga- jatorilor cit giangajatilor, Tn domeniul formirii profesionale continue; - insuficienta monitorizare a impactului {masurilor active asupra grupurilor lor !into, necesari pentru planificarea politicilor Tn domeniul ocuparii. - promovarea adaptabilitatii fortei de munch, a invatarii pe parcursul intregi vieli gia formirii profesionale continue; - Combaterea efectelor gomajului structural - Promovarea coeziunii gi incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care parasesc sistemul de stat de proteclie a copilului, persoane cu handicap). ,,Ecoltotltie sotidari" sau ,,a{ tt'eilea sector" Conceptului complex de econom/e soc/a/d necesiti trecerea in revisti a unor no- !iuni Tnvecinate precum: al treilea sector, incluziunea active sau ocuparea fortei de mundi. Dad in mod clasic societatea era Tmpartita Tn doug sectoare (public gi privat). in societalile moderne se vorbegte despre cel de-al treilea sector ca .un domed/u /n- termediar intre sectoral de afaceri, sectoral public $i sectoruf personal care cuprinde tami//a $/ phelan//". 4 Organizatiile celui de al treilea sector sunt ,fnfreprfr7den g/ orga- nizatii care nu sQRt parte nicia sectorului privat traditional, nicia sectorutui public" 5 Economia socials include organizatii cum Bunt cooperativele, mutualele, asociatiile q\ fundatx\\e. ,,Aceste intreprinder} sQRt deosebit de active in anumite domeniicum ar fi: proteclia sociaia, serviciite sociale, sanatatea, bancile, asigurarile, productia agricota, serviciile de proximitate, educatie si formare, culture, spar si activitati recreatlve." ' Econom/a soc/a/d contribuie la dezvoltarea dialoguluinational referitor la combate- rea sdriciei Tn rdndul comunitatilor de roma $i sustine dezvoltarea regiunilor tarii prin implicarea tuturor actorilor din domeniu (societatea avila, comunitali de romi. instituli guvernamentale), pron definirea contextelor locale gi identificarea intervenliilor de in- cluziune socials gi economics a comunitatilor de roma Intre aceste doug extreme, pot fi identificate o mullime de categorii: initiative indivi- duale, organizalii non-profit care initiaza noiactivitali, parteneriate public-privat cu shop social, etc. Ele pot juga rol important Tn rezolvarea problemelor legate de inc/uz/urlea socio-econom/cg aide diminuarea siriciei Tn comunitaliile de romi, de la dezvoltare ca- pacitatil gi empowerment-ul individual la solidaritate comunitara, implicit. Prin dimensi- unea anfreprenorlafu/u/ soda/, economia socials contrlbuie semnificativ la dezvoltarea comunitatilor marginalizate, pregatite astfel si faa fda unor prize macroeconomice Practicile din Economia socials pentru poulatia de romi din are tad membre UE, cuprinde initiative din sectoare multiple de activitate: activitati economize bazate pe tradilii culturale gi megteguguri mogtenite, produclie, transport, agriculture, investitie financiara, turism gi multe altele. La baza initiativelor de economie socials gasim o preocupare constants de ajustare a unor dezechilibre sociale determinate de modele de dezvoltare nesustenabile noiem6Tte 20]2 (Perspecthe po£ittce Conclttzii Realizate de regula Tn scopus incurajarli coeziunii soc/a/e F/ a crafted/ capac/t fif antreprenorla/o a acestor comunitati, sustenabilitatea lor este data de formarea $iasi- gurarea asistentei tehnice continue, iar sistemul actual condus de structure, institute bine organizate. dar, nu plato produce schimbarea Barierele Tn menlinerea ini&iativeior in context rominesc stint determinate in prin- lipsa unuisuport financiar sustenabill capacitatea antreprenoriala scazuti . slaba conectate la nevoile reade ale unei comunitatit Initiative din domeniul economies sociale gi solidare, identiflcate Tn are !ari din Uniunea Europeans, precum Italia, Spania $i Grecia au beneficiat de acest sistem de asistenla tehnici continua. Valorificarea know-how-ului profesional din statele mem- bre ale Uniunii Europene in acest domeniu, din statele membre este primordiara $i necesiti o selectie col putin dubli: pe de o parte. captarea de informatii despre prac- tici adresate grupurilor vulnerabile ce pot fi transferate Tn context romanesc, iar pe de alta parte, diseminarea exemplelor de succes impresionante pentru a contribui la o ncluziune active a comunitatilor de roma. $i totu$i, trebuie subliniat faptul ci popufatia de roma are o structura pe varste di- feriti de cea a populaliei la navel national. Ea este foarte tanar6, aproximativ 1/3 din total avand varsta sub 15 ani spre deosebire de poputalia totati in care aproximativ o cincime are sub 15 ani. Aceasti situalie aratd faptul ci in urmatorii ani un kumar insemnat de tineri roma vor intra pe plata mundi. lipsa de catificare determinandu-i pe multi si se indrepte spre munch "inferioare" din punct de vedere at remuneratiei sau prestigiului social. opal de I Beneficial al proiectului.Constructia }i implementarea unum program doctoral inovator interdis- ciplinar cu privire la problematica romilor". proiect cofinantat de Uniunea Europeaniprin Fondul Social Europeans Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-zol3'i doctorandiTn cad rul $co/ff Nat/ona/e de Stud/I Pont/ce f/ 4dmfn/strative, Str. PoverneC nr. 6, BucureFtf + 40760 6935 a7, claudiabercus6)yahoo.com 2 European Commission zoo3 3 Comisia Europeans 2007, 7. 4 Parlamentul European. 200g/ x5 5 Defounry 2004. 2 6 Definitia CEP -- CMAF - (goog), Corlfer/nta Europeana Permanenta a Cooperat/veforJ Mutua/f tab/or. Asociatf/rorfi Fundatli/or. Comitet din Europa care regrupeazi;imre autorttate asupra prlncipalelor categoriide acton ai Economiei Sociale 68 Socia£poGcies Bibliografie Defounry, Jacques zoo4 ,,Social entreprise in an enlarged Europe: concept and realities" in Economic €#7ciency and Soda/ Entrepreneurship, Bruxelles: CECOP. Duminic5, Gelu, Marian Preda. zoo3. 4ccesu/ romilorpepiafa mur7rfi. Bucure;ti: ECA - Editura Cirti de Agribusiness. Ga bor. Flock. Cosmina Rughini; (chord .). 200g. Vino Ma/.4proape: /ncluzfunea f/ Ex(/uzfunea Rom//or h Soc/etatea Romdneascd de .4z/- Rapoa de ceratare. Bucure$ti= Agentia Nationalipentru Roma. lonescu Ma rien. Sarin Cace. zoos. Po/it/(f Pub/lce Pentru Rom/. Evolut// }iperspect/ve. Bucure$ti: Editura Expert lonescu M ariel ,Sarin Cace (chord .). 2006. Po//t/c/ pu&lfce pentrt/ rohr h Rom6nfa 2000-2005. cadre// reg/sfatfv. /nstitu!/4 programs, rea//zdrf f/ perspective. Bucurelti: Editura Expert Moosa, Florin. 2000. /ntervru w cerafatoruf CEDE pe fema raportufu/ desire rom// dfr7 Roman/a, Cluj- Napoca Pons, Emmanuelle.a999 Tlgan// d/n Romania - o mfnorftate h tranzftfe. Bucuresti: Ed. Campania. Zamfir. C3t51in giza mflr Elena (coQrd .).1993. Titan//. /ntre ignorare si hgrjorare. Bucure;ti: Universitatea din Bucuresti Surge tora pear Commies\on. zoom. Joint report by the Commission and the Council on Social Inclusion. Bruxelles: European Commission Comisia Europeans. zoo7. Zece snide Strateg/e Europeans prev/nd Ocuparea Forfei de Munch, Bruxelles: Comisia Europeans(disponibil }i pe http://ec.europa.eu/social/main. jsp?catld=io8&langld=en). Institutul National de Statistics . zoom. Recensdmdntu/ Papa/at/el f a/ Lom/nlefor. Bucure;ti: Institutu National de Statistics. Institutul de (erceta re a Caliti+iiVietli. zoom. /nd/catorf/ prfvind comin/tdtffe de roti I'n Romania. Bucuregtl: Institutul de Cercetare a CalltitiiVietii. Parlamentul European. 200g- Rapodprfv/nd emnom/a soc/a/d. Bruxelles: Parlamentul European.