perspective noiembrie2012.pdf ©o6um#r'q nc2 (Perspecthe potitice 69 Impactul politicilor de ocupare a fortei de munch in cazul romilor din Romania Abstract: This research agers a cl+ticat assessment of the national employment policy action piansl measures and tools used.farpromoting the employment situation af Roma EU dtizens in the EU. ttfocuses on both th€ oid and new member states, paiticutarly Romania. and examines the toga! employment tools and policies that can be used and implemented at the EU ievet. Keywords: employment; national plans; Romania; Roma ltttroducere Rata ocuparii fortei de munch Tn cazul etniei rome este scizuti Tn raport cu populatia generali, in special in unele state membre noi gi mai ales pentru femei. Franca. Germania, Italia gi Marea Britanie continua si impuna restrictii tranzitorii pentru lucrgtorii din Bulgaria gi Romania limi- tand astfel perspectivele de angajare gi ale cetatenilor romidin UE in aceste !ari, Numeroase programs gi misuri au fast introduse pentru suslinerea romilor pe plata fo4ei de munch, Tn principal Tn NMSa gi Spania, de multe ori finantate pron fondurile structurale ale UE. Acestea includ ant misuri directe de ocuparea a fortei de munch cAt gi misuri temporary, politico active pentru piata for- !ei de munch, politici publice de formare gi orientare. sprijin pentru dezvoltarea eco- nomical locale, promovarea auto-ocuparii forlei de munch, promovarea ocuparii Tn cooperative gi lansarea de afaceH, sprijin pentru ocuparea forteide mundi rurale, consolidare a capacitatilor in oficiile forteide munch; politico de gen gi misuri pentru promovarea de ganse egale. Putine misuri sau sau chiar deloc au fast introduse Tn Franca. Germania, Italia gi Marea Britanie. Chiar gi in tarile care au elaborat strategii specifice gi planuri de acliune pentru integrarea romilor pe plata fo4ei de munch, coordo- narea politicii integratoare a fast de multe ori slabs, gi punerea Tn aplicare a politicilor publice de ocupare a fast de multe ori slaba. Cele mai burge practice politice de integrare a romilor pe plata fortei de mundi implica programe integrate care oferi instruire, consiliere, precum gi legaturi directe cu angajatorii. Exemplul cla- sic este Programs/ .4cceder din Spania, dar are exemple similare Mated Gilbert Ferent drd. SNSPA (matei.gilbert@yahoo.com) SociaCpoGcies la scan mai mica, se regasesc in Italia gi Ungaria, unde monitoriide romiau jucat un ro important. In zonele rurale, oferirea de terenuri pentru agriculture a furnizat un mijloc util pentru activitatile de generare de venit legate de ocuparea fortei de munch. Unul dintre obiectivele Sfrafeg/e/ Eunopene de Ocupare lore/ de monad a fost de a ridica rata ocupariifortei de munch in UE la 70%, dar ratele de ocupare in pele mai multe state membre nou sunt sub aceasti tinto, Tn special pentru romi. De exemplu. Tn Bulgaria, rata de ocupare de gen masculin este de 66%, dar pentru romieste dear 35%3. Rata ocu- parii fortei de munch a romilor este mai mare in Republica Cehi la 55%, iar Tn Romania se apropie de tinto, la 69%. Rata de ocupare a femeilor este semnificativ mai mica (22%, 25% gi respectlv 31 %), tragand Tn jos media pentru toll romii. Deasemeni, exists multe studii care atestd existenta unui nivel ridicat de discriminare fate de roma care cauta locuri de munch in multe state membre ale UE. De exemplu, na- tura gi gradul de dlscriminare a fost investigat de litre Agentia Europeans pentru Drepturi Fundamentale (FRA), care a efectuat un sondal in rindul persoanelor de etnie roma, in Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Romania gi Slovacia4. Acest fapt a demonstrat un nivel relativ ridicat de discriminare Tn privinta ocuparii fortei de munch, fie ci era vorba despre romiaflati Tn ciutarea unum loc de munch sau de romii care munceau $i erau discriminate Tn cadrul locului de munch. Astfel,.Tn Republica Cehi, Grecia, Ungaria gi Slovacia, mai mult de 20% din respondenti au raportat astfel de discriminari(32%, ant in Republica Cehi gi Ungaria), in bmp ce discriminarea a fast relativ scizuta in Romania (9%) gi Bulgaria (1 5%). Nivelul relativ scizut de discriminare Tn Bulgaria gi Romania a fast explicat pron faptul ci multe agezari de romi sunt relativ izolate de societatea majoritara Tn aceste tad. Cercetarea efectuati de citre Centrul European pentru Drepturile Romilor a demon- strat ci are loc o discriminare pe piata fortei de mundi impotriva romilor in ciutare de lucru. Acesta concluzioneazi ci ,,romii aunt exclugi de la ocuparea fortei de munch re- munerata, fiend refuzat accesul romilor la segmentele majore ale pietei fortei de munch. Romilor li se blocheazi accesul la locuri de munch bane-remuneratr gi aunt exclugi avind un regim de lucru separat's. De asemenea cercetarea a constatat ca, debi toate !idle au adoptat legislatia privind egalitatea formald, pulini au efectuat Tn aceasti etapi acliuni pozitive pentru a sprijiniTn practice egalitatea pe piata fo4ei de munch. Pron urmare, este datoria persoanelor fizlce de a intenta o actiune Tn instanta Tmpotriva angajatorilor discri- minatorii, gi mecanismele Institulionale aunt rare (cum ar fi monitorizarea etnici de litre angajatori, planuri de actiune privind egalitatea la angajatori, planuri de actiune impotriva rasismului institulionalizat Tn oficiile fortei de munch gi monitorizarea practicilor egalitatii de ganse. Dlscriminare pozitiva este legal permisa in unele tad(Bulgaria, Ungaria). dar Tmpiedicata pe baza egalitatii de tratament in altele (Slovacia)'. Comisia Europeans a concluzlonat ci ,,nu se depun suficiente eforturi pentru a com- bate gomajul pe termen lung. care este endemic Tn multe comunitati de romi" gi ci ., ar trebui si fie cheltuit mai mult pentru a combate gomajul romllor. Politicize publice active pe plata fortei de munch ar trebuisi include roma ca un grup prioritar, gi misurile ar trebul si fie orientate pentru a depagi barierele care exclud romil de pe plata fortei de mundi'z Grupul consultativ la nivel Tnalt de experti cu privlre la integrarea socials a minoritali- lor gi participarea lor deplina pe plata fortei de munch a identificat o serge de bariere Tn calea accesului la ocuparea fortei de munch cu care se confrunti romii, inclusiv lipsa de educatie, lipsa de competence lingvistice, lipsa de recunoagtere a competenlelor gi a calificarilor, lipsa de aches la profesii. lipsa de acces la cetatenie, lipsa unor politici de itoiem6th 2012 (Perspectwe poGttice integrarel stereotipurile, prejudecalile gi atitudinile negative, lipsa de mobilitate gi de con- centrare Tn anumite zone, schimbirile industriale, descurajarea pron sistemul de protectie socials, discriminare, lipsa de informalii; concurenta pe piata forlei de munch, gi munca nedeclaratie. Grupul de expertia recomandat ci politicile publice trebuie si ia in consi- derare faptul ci multe dintre aceste bariere aunt interdependente $i solutia lor necesiti o abordare holistici. Printre recomandirile de politico ale Grupul invocat se numiri: un puternic accent pe educalie de exemplu, eliminarea scolilor segregate o mai bud utilizare a fondurilor structurale europene, gi, Tn special FSE punerea in aplicare integrals a Directivei 2000/43/CE de aplicare a principiului egali- ta!ii de tratament intre persoane, indiferent de originea lor etnici sau rasiali. . un transfer de bune practici(de exemplu, a programului spaniel ACCEDER) pentru Europa Centrali gi de Est. Dreptul de circulatie Tntre statele membre pentru a ciuta locuri de mundi sau pentru a stabilio activitate independents este consacrat in Tratatul de la Lisabona (dar gi in trata- tele fondatoare anterioare, incepand cu tratatul de la Maastricht). Directiva privind libera circulalie prevede ci cetatenii nu pot fl expulzati ant bmp cit acegtia sunt Tn ciutarea de munch ;i au o ganga realm de a fi angajati '. Cu toate acestea, acest drept de circulatie a fast modificat in mod substantial pentru lucritorli din mal multe state membre pain masu- rile tranzitorii impuse dupe aderarea Bulgariei gi Romania in 2007. Cetatenii din aceste state raman exclugi de pe pietele fortei de munch din unele state membre vechi pina la sfargitul anului 2013'o. Printre tarile din acest studio, Franca, Germania, Italia gi Marea Brltanie au impus restriclii tranzitorii privind lucritorii din Bulgaria gi Romania, in bmp ce Grecia gi Spania au oferit acces gratuit din ianuarie 200911. Este important de retinut ci aceste restrictii privind accesul la pielele fortei de munch nationale se aplica numai lucri- torilor, gi nu la dreptul de circulatie a cetalenilor intre tarile UE. Comisia Europeans a fast Tmpotrlva acestor restrictiilor tranzltorii impuse muncitorilor, considerind ci ridicarea restrictiilor ar aduce o cregtere economics, pron evitarea daune- lor de pe pietele fo4ei de mundi inchise, gi anume prin stimularea pentru munca nedecla- rati gi falsa auto-ocupare a forlei de munci12. Efectul practic negativ al acestor restrictil este analizat intr-un raport recent de litre Agentia pentru Drepturi Fundamentale13; Stu- diul a descoperit mal multe exemple ale cetatenilor roma din Romania care gi-au pierdut locurile de munch din Romania, in sectoare precum constructii, gi au cilitorit in Italia sau Franca, Tn ciutare de lucru. Cu toate acestea, s-au confruntat adesea cu discrimlnarea pe plata mundi in tarile gazda, precum gi interdictia la o mundi forman. Din moment ce acegtia nu sunt adesea eligibili pentru asistenta socials, multi ajung si cergeasca pe stradi pentru a genera venituri pentru familiile lor. De asemenea, romii sunt predispusi la exploatare gi, adesea, lucreazi ari pauze $i ari concediu, Tn contradiclie cu legislatia UE de sinitate gi siguranta. In urmitoarea subsectiune vom analiza situatia ocuparii fortei de munch a romilor Tn date rite tan Cadre! imdn$onal Si legal petlau ocupareu .fbrlei de }ttuttcd a romilor Mai multe tad au introdus strategii nationale specifice gi planuri de actiune pentru im bunatatirea situatiei romilor. Acestea sunt in principal gasite Tn tad membre noi gi Tn rin dul tarilor cu populatie de etnie roma relativ mare (Bulgaria, Republica Cehi, Ungaria 72 SociaCpoGtcies Polonia. Romania, Slovacia, Spania), gi aunt stains legate de initiativa Oeceniu/u/ de /nc/udere a Rolf/or. In are tart, politicile publica de ocupare a fortei de munch pentru romi sunt limitate. Are tad nu au programe. sau dad au sunt extrem de limitate (Fran- !a, Germania, Grecia. Italia, Marea Britanie). in Germania gi Italia, unele politico publice pentru ocuparea fortei de mundi a romilor au fast dezvoltate intr-un mod fragmentat la navel regional. Este de remarcat faptul ci astfel de politici sunt cel mai bine dezvoltate in Spania gi in unele dintre none state membre (Bulgaria, fiind un exemplu). Directiva 2000/78/CE a Consiliului stabilegte un cadru general pentru tratament egal in ocuparea fortei de munch. Directiva-cadru privind ocuparea fortei de munch interzice discriminarea directs gi indirecti pe baza de etnie (gi are dimensiuni), in ocuparea fortei de munch. M s ri $i iltstr ntente peittru ocaparea jorlei de munch Privire de altsamblu O mare varietate de misuri gi instrumente sunt utilizate in !artie UE pentru a imbunatati accesul romilor la oportunitalile de angajare. Acestea includ misuri directe de ocuparea forlei de muncil politici active Tn domeniul pietei forlei de mundi de diferite tipuri gi de angajare, pron intensificarea formirii profesionale; asistenta la ocuparea fortei de muncal pornirea de afaceri gi Tncurajarea Tnfiintarii de cooperative gi de intreprinderilor socialel sprijin pentru agriculture $i imbunatalirea accesului la terenuri; sprijin pentru de dezvol- tare economlci locale pentru comunitatile de romi; formalizare a sectorului informall mi- surile de egalitate de gen gi de ganse; misuri anti-crizd specifice introduse Tn ultimii doi ani, precum gi proiecte specifice pentru a crea locuri de munch finantate de Fondul Social European al UE Dupe cum se plate observa in Tabelul nr. 1, misurile cede mai frecvent utilizate in domeniul ocuparii fo4ei de mundi sunt politicile active in domeniul pieter fortei de mun- ch, inclusiv de formare gi orientare in carieri gi misuri pentru a sprijini auto-ocuparea fortei de munch prin cooperative sau lansarea de afaceri. Politicile publice par a fi cede mai dezvoltate in none state membre, cu un potential de cinch din opt misuri adoptate in Bulgaria, Republica Cehi gi Ungaria. Germania gi Spania, impreuna cu Slovakia. nu au misuri speciflce Tn domeniul politiciiocuparii forlei de munch. wbw6tie 2012 q'erspectiwe potitice Face! nr. 1. Mdsuriptivirld ocKparealoriei de multci =a X X X X X n X X X X X X X D X X X X X X X X X X X X X g 3 g = ! b ! d 8 H U g 74 Sociaflpoilicies Misuri directe de ocupare a fo4ei de munch gi ocuparea temporaria fortei de munca. Uncle tad au abordat problema ratelor de ocupare scizute Tn rindul populatieide etnie roma punand in aplicare diverse misuri pentru a crea locuri de munch in mod direct, fie pron subvenlii pentru deschideri de noi locuri de mundi (Bulgaria, Republica Cehi, Po- lonia), sau pentru pistrarea locurilor de mundi existente (Bulgaria). In Ungaria, aceste misuri au luat forma de promovare a ocupariifortei de munch a persoanelor defavoriza- te, inclusiv romil sprijinili de Panda!/a Na!/ona/g penfru Ocuparea Foie/, cu un buget de 997m forinli Tn 2008 (Masura 2.3 din Programul Operational de infrastructure socials). Un alt program destinat oferirii de locuri de munch temporare pentru ;omeria dus la crea- rea a 66.000 de locuri de munch temporare, la un cost de 97bn forinli(Masura 1 .1.3 din Programul Operational de reinnoire socials: ,,Modalitate de a lucra". inceput in 2009). O misuri pentru a sprijiniocuparea fortei de munch de probe pentru gomeri pe termen lung a fast adoptata in Romania. Politici active in domeniul pietei forlei de munch, formare gi indrumare. Politici publice active pe piala fortei de munch incearci si creasci gansele de an- gajare a clientilor. Printre instrumentele folosite se numiri formarea profesionala, con- silierea individuals de ciutare de locuri de munch. crearea de cii individuale pentru ocupare / aches pe plata mundi, precum $i imbunatatirea capacitalii funclionarilor de birou pentru a raspunde nevoilor speciale ale romilor. Aceste metode au fast folosite in mai multe tad care vizau cregterea inse4iei pe piata mundi pentru gomerii romilor. Are misuri pentru a asigura formarea profesionala au fost introduce Tn mai multe tad (Italia, Bulgaria. Franca, Ungaria, Grecia, Polonia, gi Spania). Are misuri de cregtere a insertiei pe piata fortei de mundi au indus cursuri de alfabetizare (Bulgaria. Polonia)I misuri de imbunatatire a calitaliiserviciilor de orientare gi consiliere pentru ciutarea lo- curilor de munch (Bulgaria, Italia); stagii pentru roma(Polonia)I gi misurile speclfice de informare pentru comunitatea de romi(Spania); asistenta asigurata de ONG-uri pentru solicitantii de locuri de mundi in scopus depagirii dificultatilor administrative in ceea ce privegte aplicarea pentru un loc de munch (Franca)t misuri pentru a prevent ocuparea fo4ei de munch cu activitati ilegale (Republica Ceha)I formalizarea activitalilor profesio- nale, care in prezent nu aunt declarate (Spania); precum gi furnizarea de litre ONG-uri a consultanlei juridice pentru companiile care doresc si angajeze romi(Franca). Mai multe !ari au introdus noi misuri ca rispuns la criza economics, incluzind misurile de formare pentru persoanele concediate ca urmare a crizei economlce (Bulgaria), gi de formare pentru persoanele transferate perioada de lucru part-time ca urmare a crizei economice (Republica Ceha). Un exemplu notabil din Ungaria este furnizarea de formare Tn competence profesionale pentru 1 0.000 de oameni anual. dintre care 40% sunt de etnie roma, Tn cadrul unum proiect finantat prin FSE. cu un buget de 23.5bn forinti(Masura 2.1 .1 din Programul Operational de reinnoire socials: ,,Un pas inainte"), precum gi programe de formare profesionala care au fost organizate de citre Centrele de ocuparea forlei de munch locale, cu finantare de 7.4bn forinti Tn 2004, care a fast treptat in cregtere. Dezvoltarea economics locale. Tn mai multe tad, misurile de dezvoltare economics locale au vizat localitatile cu o populatie mare de romi. Acestea includ crearea gl punerea in aplicare a strategiilor de a suplimenta locuri de munch Tn localitatile de romi exclugi social (Republica Cehd, Grecia, noiem6de 2012 (Perspecthe ?o&tice Ungaria). mia proiecte locale pentru a imbunatali calificirile gi furniziriide formare pro- fesionali (Germania), proiecte mia. locale. pentru a oferi orientare in carieri (Germa- nia)I gi programe de insertie pe plata mundi promovate de stat la nivel locale (Ungaria). Notabil printre acestea suet misuri de ajutor locale, in Ungaria, in valoare de I millard de forinti pe an pentru ocuparea fortei de mundi gi pentru formarea mai multor mii de persoane de etnie roma anual (Ungaria). Auto-angalarea in cooperative $i demararea de afaceri. Grupurile minoritare care prezinta discriminare pe plata mundi raspund de multe ori prin atingerea unor niveluri mai ridicate de auto-angajare, gi prin deschiderea de IMM-uri sau Tntreprinderi cooperative. Misuri de Tncurajare gi si sprijine a auto-anga- jarii gi deschiderii de afaceri proprio au fost adoptate Tn mai multe tad. Aceste misuri aunt destinate si acute initiativele antreprenoriale, dar, de asemenea, sd actioneze ca o forma alternative de creare de locurl de mundi in cazul Tn care romii se confrunti cu discriminare pe piata fortei de munch gi sunt dezavantajati Tn gasirea de locuri de mun- ch obignuite. Mdsuri de sprijinire a spirltulul antreprenorial Tn rindul romilor gi pentru a Tncepe propriile lor afaceri gi meserii au fost adoptate Tn unele tad(Bulgaria, Franca, Ungaria, Italia), completate cu subventli pentru promovarea antreprenoriatului(Grecia). Sprijinul pentru antreprenoriat exists intr-o varietate de forme, cum ar fi: acestea pot fi sustinute pron actiuni politice, inclusiv micro-credite. Regulamentul privind Fondul Soci- al European (articolul 11) mentioneaza Tn mod explicit eligibilitatea micro-creditelor ca o forma de asistenta. Dezvoltarea de cooperative ale romilor giTntreprinderile sociale au fast sprijinite in mai multe tad. Aceste misuri variazi de la stabilirea de centre de cooperare gi de parteneriat (Bulgaria), sprijin pentru intreprinderi sociale pentru a ajuta ciutatoriide locuri de munch, care sunt definite ca ,,dificili de angajat" (Republica Ceha), pentru initiativele locale de servicii publice locale gi asociative (Franca) gi organizarea grupurilor de ajutor (Polonia). Programul JEREMIE, care face parte din Fondul European de Dezvoltare Regionals (FEDER) sprijina, de asemenea, dezvoltarea IMM-urilor. Mai mutt, o iniliativa de dez- voltare a microcreditelor in Europa, a fost adoptata de litre Comisia Europeans la 13 noiembrie 2007, concentrindu-se asupra persoanelor dezavantajate, inclusiv asupra mi- noritatilor etnice, care doresc si intre in auto-angajare, dar nu au aches la servicii ban- care tradilionale. Cu conditia si respecte criteriile de seleclie stabillte (inca sub forma de schita), o IFM nebancari specializata a romilor ar putea fi calificata pentru a primifonduri pentru a incepe operaliunile de micro-creditare Ocuparea fo4ei de munch rurale. Ocuparea fortei de mundi rurale consti in misuri gen: furnizarea de teren la nivel de jude! gi la navel municipal pentru romi pentru fermele familiale mia(Bulgaria, Ungaria), crearea de cooperativele agricole ale romilor (Bulgaria), prevazute cu utilizarea subventi- onati de magini, seminte, gi are necesitati agricole la pre! redus (Ungaria}. Consolidarea capacitalilor in oficiile forleide mundi. Consolidarea capacitalilor in oficiile fortei de munch se face pron cursuri de instruire pen- tru personalul local din birourile pentru fortele de munca in scopul dobindirii de competence specifice pentru lucrul cu membrii comunitatilor de roma si are minoritati(Bulgaria). eanse egale Promovarea principiuluidiversitatiiTn ocuparea fortei de munch (Republica Ceha)I pro- movarea Includerii de gen la toate nivelurile (Spania). 76 $!!@CpRcies Romania In timpul perioadei socialists. cei mai multi roma au lucrat ca muncitori necalificati sau semi-calificati, in fabrics sau in serviciile publice in zonele urbane $i in cooperativele agri- cole socialiste la sate. Dupe ce industria area de stat-socialist gi agricultura s-au prabugit, primii care si-au pierdut locurile de munch au fost cei care nu au avut nicio calificare. Rata gomajului in !ara a crescut in mod dramatic la Tnceputul anilor ,90 gia fost o caracte- ristici persistenta a pietei forlei de mundi pentru roma ;imultiau fost nevoiti si gaseasca modalitati altemative de supravietuire, in afara pielei forlei de munch formale. Multi romi trdiesc Tn comunitati rurale unde nu exists locuri de munch vacante. In scopul de a obtine un loc de munch trebuie si faa naveta pe distance lungiTn zonele urbane. Rata ocuparii fortei de munch este mutt mai mica pentru romi debit pentru ne-roma. gi locurile de mundi ocazionale sunt de aproape patru ori mai frecvente Tn rindul romilor in special Tn cartierele segregate social. undee majoritatea locuitorilor sunt siraci. Femeile rome suet mai ftecvent inactive punct de vedere economic decat femeile non-rome. Ro- mii care nu au locuri de mundi und si lucreze in ocupatii necalificate. Aproape o treime din muncitorii romi sunt activi in agriculture gi silvicultura, in bmp ce doan 2a% au locuri de munch Tn domeniile educatiei, gtiintei. sanatatii gi culturii. Memorandums/ Conan pdvfnd /nc/uz/urea Soda/d (JIM), adoptat in 2005, a identificat o lipsa de calificiri profesionale. de multe ori combinat cu practicile discriminatorii de pe plata fortei de munch. ca obstacole majore in accesarea pietei fo4ei de munch. JIM iden- tificd un risc extrem de ridicat de saracie, accesul dificil la serviciile de sanatate. precum $l dezavantajele in domeniul educatiei gi locuintelor Tn rindul romilor. Este, de asemenea, identificata una dintre problemele cheie la minoritatea roma adica participarea scizuta pe piata formalg a mundi. Tabel nr. 2. Romania: Cadrul institutional pentru ocuparea fo4ei de mundi Drganizarea de SJpraveghere pentru olitica ocup8riifortei de marci Ministerul Mundi ii Politicii Sociale (MMPS) Ayer;ia de punerein apllcare a politicii pentru Qcuparea foReide munch Xgentia Nationale pentru Owparea Fo4eide munch Organizatia responsabila cu po inca ocuparli foRelde munch referitoare a rom Camitetut consultativ pentru egalitatea de $anse ]entru birbati;ifemei;ipentru grupurile vulnerabile ]e piala murcii(in conformitate cu ministruIMunci } Po iticii socials). Prlnc paluldQcumentulstrateaic Strateqia Deceniul pertru rQm p lanul de actiune PNA pentr Deceniului de inclvdere a romilori p anu NatiQnalde Actiune pantry Includere Socials Principalele misuri ;i instrumente Programme Operational Sectorialde DezvoltareaResurselorUmane VanitQrizarea s evaluarea CQnsiliului Na;ional de Cooperate pe problems etnice +i democratize Tn cadrul Cons liuluide MiniFtr (NCCEDI) CoQrdondre inter init tLt orala Corslliului Nationalde Cooperare pe PraDleme :trace s democrat ce in cadrLIConsiiulJ ae Ministr [NCCEDI) noiem6?te 2012