perspective noiembrie2012.pdf Wo6umzir'q /zn2 (?erspective poGttce O perspective teoretici asupra dreptului, accesului ;i alegeriiparticipari i la educatie a copiilor dc ctnie roma din Romania Abstract: This paperjocuses on the education ofPoma children in Romania from a theoretical perspective. It describes the right to education as stipulated by internatianat documents, and analyses the access to education in correlation ta economic indicators. This research atso discusses the participation ofRoma +n the educationalprocess and concludes with Q discussion on the needjor Romanian authorities to consider the cultural dimension in atieducationa{ pottc+es. Keywords: access, education. participation. Roma, Romania Educatia. pain multiplele functii pe care le Tndeplinegte gi prin prisma faptului ci actioneaza asupra individului, aflat Tntr-o relatie contextuali cu mediul social, cunoagte valente de interpretare di ferite. O analizi gio delimitare a rolului educatiei, in dezvoltarea personals a individului, pe de-o parte gi Tn formarea sa ca om soci- al, pe de alta parte, implica doug perspective de abordare interde- pentende gi cu finalitati distincte. Astfel ci, pentru a Tntelege modul Tn care educalia contribute la dezvoltarea fiintei umane, dar actioneaza gi ca instrument de integrare socials, este necesari problematizarea acesteia Tn raport cu individul, dar gi in schimburile pe care indlvidul le are in relatie cu societatea. Aceasti abordare se concentreazi pe doug aspecte importante, in care educa !ia reprezinta ant un mijloc prin interme diul ciruia individul poate si transforme o ipostaza de vulnerabilitate: in una de autonomie, in afirmarea sa din punct de vedere social, cit gi un mecanism de perpetuare a inegalitatii gia statutului dezavantajat, in cazul persoanelor aparlinand grupurilor vulnerabile dintr-o soci- etate. pentru care accesul cit gi alegerea educaliei este conditio nab de factorii de mediu social complementari. Mihaela Gramaticu drd. SNSPA (mihaelachiribuca@yahoo.com) Dreptul la educatie Dreptul la educatie face parte din categoria drepturilor unlversa- le ale omului, consacrat ca atare in Declaratia Universals a Dreptu- rilor Omului:, reiterat de o serge de conventii internationale', preva- zut in constituties, sau in planuri-cadru de dezvoltare. Conventiile gl tratatele stipulate stabilesc dreptul la educalie primary obligatorie 82 Mmation policies gratuity, promovand, totodata, dezvoltarea personals a individului aflat in diferite etape de viata, intdrirea respectului pentru drepturile gi libertalile omului, oferind astfel gi posibi- ltatea celor care beneficiazi de educatie de a participa ca cetaleni active Tntr-o societate ibera, construiti pe principii democratize. Din consacrarea, Tn documentele internationale, a educatiei ca drept, decurg, prac- tic, trei dimensiuni ale interpretarii sale: din perspectiva garantarii, a stabilirii cadrului de exercitare gia asigurarii respectarii acestuia. Dar dreptul la educalie nu poate fiaplicat in afara unui cadru institutional adecvat gi in lipsa accesului gratuit gi neTngradit la instituli de Tnvatamant public. Pron urmare, in vederea exercitirii acestui drept se produc doug obligatii corelative: obligatia statului de a crea institulii de invatamant. la care elevii si alba aches gi obligatia parintelui, in calitatea sa de reprezentant legal sau ocrotitor legal, de a inscrle copiil aflati Tn grija Tn cadrul unei institutii aCreditate de Tnvatamant gi de a se asigura ci frecventeazi cursurile gcolare. Aceasti a doua dimensiune a interpreta- rii, constind in exercitiul evaluirii indeplinirii celor doug tipuri de obligalii ce decurg din exercitarea dreptului la educalie, implica autoritati decidente din ambele sfere ale vietii sociale, statul, din sfera publica gi familia, din sfera private, al ciror rezultate decizionale se manifesto gi produc efecte asupra copiilor. ca prinicipali beneficiari. in aceasti situa- [ie, dreptul la educalie interfereazi cu drepturi]e copi]u]ui, Tn care a]egerea unui parcurs educational trebule si se produce ?n sensul promovarii $i respectariiintereselor copilului '. Cea de-a treia dimensiune necesiti o analizi a obligatiilor institutionale care decurg din garantarea dreptului la educatie gia unui model de evaluare al indeplinlrii lor, con- ceput sub forma celor patru indicators- disponibilitate, accesibilitate, acceptabilitate $i adaptabilitate, formulati de Katarina lomasevski. fast raportor al Natiunilor Unite privind dreptul la educatie. Cede patru dimensiuni de analizi privind respectarea dreptului la educatie sunt expri- mate printr-o serie de factori tangibili. D/sport/bl/ffafea este asigurata de gratuitatea educa- !iei. pron subventionare de la bugetul public, pentru ciclurile obligatorii de Tnvatamant, pron existenta unei infrastructuri gcolare adecvate gia personalului de predare calificat, capabil si furnizeze educatie de calitate. ,4cces/6///fafea este certificate de faptul cd Tn sistemul de invatamant public accesul la educatie este nediscriminatoriu gi egal tuturor. Accesibilitatea cunoagte, la rindul ei, trei criteria de evaluare, reprezentate de dimensiunea non-discrimi- narii, care permite participarea gi celor mai vulnerabile grupuri la educalia de baza, a acce- sului din punct de vedere fizic dar gi din punct de vedere economic. .4ccepfab///fafea este legata de continutul gi de calitatea actului educational, in privinta concordantei acesteia cu realitatile sociale, a adecvirii culturale la eterogenitatea mediilor de provenienta a copiilor gi a pregatirii sau calificirii adecvate a personalului de predare. Metodele de predare gi con- !inutul programelor gcolare necesiti astfel o evaluare din punctul de vedere al relevanlei in raport cu cerintele socio-economice existente gi al adaptarii nevoilor de Tnvatare diferitelor aspecte culturale prezente. 4dapfab/I/fared implica faptul ci educatia poate evolua odati cu nevoile de schimbare ale societalii gi contribuie la eliminarea inegalitatilor care decurg din discriminarea de gen sau discriminarea etnici gi ci poate fi adaptata contextelor speci- fice de invatare, ca o caracteristica a flexibilitalii sale ' In aceasti paradigms, dreptulla educatie, asigurat de litre autoritatea guvernamentalaf pron mecanisme institutionale adecvate, subsumeazi o serie de drepturi in educatie, care apa4in beneficlarilor (comunitati etnice, famine, copii) actului educational. Dintre acestea fac parte: decizia parinlilor asupra educatleicopiilor lor, recunoagterea copiilor ca subiecti noiem6lte 2012 q'erspectiDe poCltice ai drepturilor gi asigurarea standardelor minime de calitate. slguranta gi sindtate a me- diului din gcoli. Un alt aspect important il reprezinta limba de Tnvatare/predare, care plate constituio piedica in Gale accesului la educalie, cum este, spre exemplu, Tn cazul copiilor vorbitori native de limba romani. Importanta dreptului la educalie depagegte practic scopul educatiei Tnsa$i. deoarece inlesnegte exercitarea altar drepturi individuale. Prin urmare, privit din perspectiva unui drept de capacitare, accesarea dreptului la educalle devine un instrument de capabili- zare, pron intermediul ciruia persoana aflati intr-o situatie de marginalizare, din punct de vedere economic gi social. are oportunitatea de a deveni autonomy gi capabila si Tgi exercite drepturile gi libertatile in mod deliberat gi valorizat. Accesu{ la educ($e Accesul, inteles in termed uzuali. ca posibilitatea de a patrunde sau de a ajunge la gcoala, implica un prices de analizi a barierelor structurale care Tmpiedica pe copiii de etnie roma si participe la actul educativ in aceea;i misuri cu ceilalti copiii. Problematica accesului la educalie, mai ales and privegte grupurile defavorizate, tre- buie inleleasa Tn sens ambivalent, ant ca instrument de Tmbunatalire a standardului de viata cit gi, implicit, ca instrument de combatere a sirgciei gia excluziunii sociale a populatiei, expusa marginalizarii gi excluziunii, din care fac parte gi copiii de etnie roma. Educalia functioneaza astfel ca indicator al sdraciei, de regula, iar lipsa accesului la edu- ca!ie este corelati gi cu alli factori ai conditiilor precare de trac(acces la locuire, la servici de sinitate, la angajare). consecinta a unuistatut social dezavantajat, gi poate fi utilizati ca resursi, generatoare de cregtere a statusului economic gi socials In aceste conditii apare intrebarea, Tn ce misuri educalia reprezinta o resursi ce plate contribui la iegirea din starea de sirdcie. atita limp cit este limitati de accesul la celelalte tipuri de resurse pentru asigurarea unum minim standard de trac gi presupune ea insagi costuri suplimentare de participare? Din aceasti perspective, accesul la educatie sti sub semnul egalitatii de ganse, Tn sensul egalizarii oportunitatilor in functie de specificul grupului sau, particularizand. al persoanei aflati intr-o astfel de ipostaza Prin urmare, dad educalia constltuie fundamentul luptei Tmpotriva siriciei ;i princi- pala resursi prin care cei marginalizati pot rupe cercul vicios al situatiei dezavantajate in care se afli9 privarea de beneficiile educatiei Tmpiedica dezvoltarea personals a individu- lui, periclitandu-i gansele de adaptabilitate socials. fn aceeagi masura, statutul social creeazi inegalitali de ganse Tn privinta frecventirii gcolii, inegalitati de tratament in cadrul institutiilor de Tnvitamant gia claselor de studiu ;i inegalitali de aspiratii gi agteptari Tn rindul parintilor privind rolul educatiei formale Tn pregatirea pentru viata a copiilor lor. Pe de alta parte, Tn vederea asigurarii echitati ;ia egalitatii de ganse in educalie, politicize educationale incluzive formulate in spiritul multiculturalitatii, promoveaza furnizarea unei educatii de calitate, independents de conditiile sociale ale celui care urmeazi cursurile invatamantuluiobligatoriu public. Acest principiu se traduce prin ganse egale de acces la sistemul educational, ganse egale de Tnvatare gi de reugita gcolara, dar nu rezolvi barierele structurale gi sistemice de tip so- cio-economic gi cultural. care Tngreuneaza participarea copiilor romi la educatie. Agadar, in pofida existentei reglementarilor'o, ansamblul aspectelor de inechitate iden- £ducatf07z PO/isles titicate Tn sistemul real de educatie este extins, iar sursele ce alimenteazi acest complex de inechitali suet, de regula, de nature geo-economics, socio-culturali politic-ideologica, ant interne, cit gi externe gcolii. determinate de factors structurali(specitici sistemului educational) sau functionali(comunitari. de mentalitate. de valoriy Discriminirile, legate de apartenenta la etnia roma. coroborate cu dezavantajele deter- minate de statutul economic al famillei de provenienta, cu structura, nivelul de aspiratie gi pregatire al membrilor acesteia gi cu cele determinate de conditionari specifice comu- nita!ii(materializate sub forma discriminirilor de gen) sunt traduse fie Tn practici didactice defectuoase, inechitabile explicite sau implicate din partea cadrelor didactice, fie Tn slaba valorizare a $colii la nivel comunitar gi familial gi Tn implicarea copiilor Tn activitati econo- mize, Tn detrimentul frecventirii gcolii. Institutia gcolii nu poate compensa efectele negative pe care le au structurile socia- le dezechilibrate asupra promovarii unei educatii aflate sub semnul egalitatii de ganse. Sursele solutiilor vin ant din interiorul sistemului educational. dar gi din afara gcolii, pron suport social gi economic, iar colaborarea, in scopul construiril unei platforme comune de actiune, este necesari. lar in acest sens, politicii educationale de compensare trebuie si ise anexeze un principiu fundamental. care se refers la faptul ci .egalitatea ganselor este diferiti de identitatea ganselor"iz. adicd numaitratarea diferenliata. adaptata specifi- citatilor Individuale, plate asigura o valorificare echitabili a ofertei gcolare, de litre elevi inegali, proveniti din media gi grupuri inegale. Educatia reprezinta, intr-adevar. un factor de reducere a siriciei pron prisma faptului ci oameniicu cit sunt mai educati, cu ant au mai multe ganse de a obtine un loc de mun- ch, sunt mai productive gi au posibilitatea de a se integra pe piata mundi. Tn al doilea rind educatia plate ti gi un factor de eliminare a discriminirilor de gen, deoarece acesul fete- lor la educalie aduce beneficii economize gi socials, care Tmbunatatesc situatia familiilor din care provin gi asigura, ulterior, o rata mai mare a participarii femeilor pe plata mundi. Accesut !K edKcalia de bahia grupKrilar delbvorizate Regalia cauzali dintre siricie gi educatie opereaza Tn doug direclii: oamenii siracl se afld adesea in incapacitatea de a avea acces la educatie corespunzatoare. iar ari edu- catie corespunzatoare sunt constrangi la perpetuarea unei stirs de pauperitatei3. Lipsa resurselor financiare reprezinta unul din factorii care limiteazi frecventarea gco- lii, iar conditiile precare de trac pot reduce capacitatea de a Tnvala gi diminueazd con- siderabil preformanta, favorizind. deopotriva, absenteismul gcolar. Simultan, lipsa sau slaba pregatire a adultilor influenteaza, cel mai adesea, negativ, parcursul educational al coplilor de etnie roma, in special al fetelor, care sunt expuse gi unor practice cutumiare discriminatorii, reflectate pron retragerea de la gcoala din motive culturale ''. Totodati, saracia, plate fi vizuti, conform viziunii luiAmartya Sen, ca o conditie ce rQ- zulti din absenta liberHtii de a alege, consecinta a lipsei capabi/ff3lif de a functiona efectiv in socletateis. Aceasti interpretare mute accentul de pe resursele financiare pe activarea resurselor potentiale umane, in sensul capacitarii, pron educatie. a individului, astfel incit acesta si poati lua decizii Tn cunogtinla de cauzi asupra vietii pe care doregte si o dud. Absenta resurselor materials corespunzatoare gi instruirea deficitari a parintilor. con- tribute, de asemenea, la un acces tot mai scizut la educatie, sau la o rata a abandonului ;colar crescuti Tn rindul copiilor de etnie roma. Lipsa de instruire reprezinta o unum dintre noiem6he 20]2 @!!pectwe po6itke aspectele problematice majore in rAndul populatiei de etnie roma. Rata analfabetismului functional atinge aproximatlv 40% din populatia adults. iar conform datelor din recensi- mintul din anul 2002, media anilor petrecuti la gcoala, Tn cazul romilor. este de 6,8 ani Tn limp ce in rindurile majoritarilor, media este de ll .2 ani ''. O astfel de abordare. care vizeazi politici de capacitare insereazi proiecte de com- baterea a analfabetismului functional Tn rindul copiilor care au parasit gcoala dar gi al adultilor pron completarea educaliei de baza, cregterea accesului la educatie incepand cu educatia timpurie, Tnvatamantul primar gi secundar superior, adaptarea programaei ;colare la nevoile unuiinvatamant incluziv gi pregatirea personalului didactic. Alegerea participarii la educatie Pentru o perspective cit mai realists asupra participarii la educatie a copiilor romi, este necesari o cunoagtere, mai intai, a ofertei educalionale a invatamantului formal dar gi a caracteristicilor grupului cireia acest tip de educatie ise adreseazi. Invatimantul public Tn Romania este proiectat gi gandit si raspunda nevoilor sociale specifice societatii romanegti majoritare, educatia fiend ..principalul instrument prin care societatile se reproduc pe ele Tnsele gio components cheie pentru schimbarea soci8li".i ' Setup de valori. cunogtinte gi abilitati transmise pron actul educational $i traduse, la nivel tehnic. prin curriculum, reprezinta fundamentul perpetuarii societatii gi un mod de asigu- rare a continuitatii acesteia. Sistemul educational al societalii romanegti, okra, ca model unic de referinta, valorile comunitatii dominante, iar modelul cultural rom este supus ste- reotipurilor negative stigmatizate gi perceput ca fiend deviant ''. Acest mod de gandire problematic este ilustrat de rezultatele studiului national cu pri- vire la gradul de toleranta gi discriminare al rominilor feta de roma, care india faptul ci 81% dintre cei chestionati au considerat ca majorltatea romilor incalci legea, 61% ci romii sunt o rugine pentru Romania. iar 52% ci romii nu ar trebui si fie lasati si cili- toreasci in afara tarii"'9 gi perpetuat. Tn gcoala, prints-o pozitie de respingere a copllului rom, manifestati pron agezarea acestora Tn ultima banca. slaba interactiune cu acesta in timpul orelor de CUFSzo. in abordarea situatia gcolarizarii romilor trebuie avute Tn vedere caracteristicile modelului comunitar din care fac parte, setul de valori, ilustrat pron practici sociale, care reflects atitudinea lor fate de cunoagtere, in general gi fate de educatia formala, Tn special. Particularitatile de trai, astoria, traditiile gi cultura romilor constitute clemente de analizi ;i refleclie in vederea aplicarii, de facto. a unor princlpiidemocratice Tn educatie gi pentru a inlitura pericolului proliferarii unui Tnvatamant unifomlizator gi asimilationist. $coala, fiind parte a mediului social. este resimtiti ca fiend de nature coercitiva, iar participarea la Tnvatamantul formal, drept o obligalie Tn plus, pseudopod lansat spre copiii pentru a-i forma conformgndu-i:'. In sensul promovarii diversitatii culturale gi al respec- tului identitatilor. este dezirabil ca mediul educational si ofere fieciruia posibilitatea de a dobindi instrumentele unei adaptiri active. In acest context. experientele sociale cu care elevii romi vin in gcoala, Tn variatele lor forme culturalo. pot li recuperate Tn mod critic, astfel Tnc6t experienta pedagogica si devine o invitalie de legitimare a acestora Tn spatiul public.a, iar copilul si fie recunoscut de mediul in care se dezvolti cu toati originalitatea gl bogatia sa Schimbind astfel optica. de la o abordare pasiva spre o abordare participative la edu- 86 Mutation pokies cane. capitalul cultural al romilor gi practicile concrete din medium lor specific de viata. pot constitui sursa dezvoltirii instrumentelor critice gi analltice, folosite in situatii de invatare adaptate nevoilor de Tnvatare ale elevilor de etnie roma. Includerea identitatii rome. cu toate componentele sale, de limbo, istorie. culture, in educatia formald gi nonformala, cit gia elementelor relevante. din punct de vedere identitar, la toate nivelele de invatamant, pentru structurarea unei imagine de sine valorizate. bazate pe princlpiile autoreflectiei, plate constitui premisele unum model eticient de comunicare interculturali Dimensiunea nepartlciparii la educatie. manifestati pron rata mare a abandonului gco- lar gi negcolarizare include indicators precum situatia economics, costurile gcolarizarii, discriminarea. segregarea, ideologia comunitatii cu privire la gcoala, limitele educatiei monoculturale. Studiile efectuate privind participarea la educatia a copiilor roma relevi faptul ci educatia pregcolara este de patru ori mai redusi decit participarea Tntregii po- pula!ii la acest navel de educatie, iar discrepanta se mentine gi la nivelul Tnvatamantului primar (cu aproximativ 25% maipulin decit ceilalti copii) gigimnazial (cu 30% maiputin):' Corelarea datelor factuale cu cauzele multiple care fac ca premisele accesului gia partici- parii la educatie a copiilor romi si fie diminuat in raport cu ceilalli copii, concurs, totodati gi la formularea unor noi premise, fundamentate pe noi princlpii, de abordare a nevoilor de gcolarizare a acestora. Cloltcluzii Pentru a intelege gi determina multiplele cauzalitati care influenteaza accesul gi parti- ciparea la educatie a copiilor de etnie roma este necesara, mai Tntai, determinarea unum intreg context conjunctural de factors convergenti. De la demilitarea parghiilor instltulionale de actiune pina la identificarea gi argumen- tarea principalilor factors de mediu care concurs giduc la renuntarea la educatie, un prim punct de plecare il constitute regalia de tip cauzi-efect dintre siricie gi nivelul educatio- nal. in car© fiecare termen plate 6i cauz6, dar gi efect al celuilalt. Agadar. pornind de la premisa ci educatia contribute la dezvoltarea personals a individu- lui, dar acgoneaza gi ca instrument social. factors ai schimbirii $i adapHrii socials, ea trebuie tratati, in primul rind din perspectiva drepturilor. urmati de cea a accesului gia participarii. O prima perspective asupra educaliei vizeazi asigurarea acesteia ca drept fundamen- tal al omului din care decurg trei dimensiuni ale interpretarii sale, pron prisma garantarii, a stabilirii cadrului de exercitare gia asigurarii respectaril acestuia. Odatd cu garantarea dreptului la educatie se impune problematizarea accesuluila educatie, inteles ca posibili- tatea de a patrunde sau de a ajunge la gcoala gi care, la rindul sau. implica o identificare ;i solutionare a barierelor structurale care impiedica participarea la actul educational. Deoarece lipsa accesuluireprezinta o consecinta a cumulului de factors socials, economics gi culturalieducalia poate fi vizuti ant ca o resursi c8 contribuie la iegirea din starea de siricie atita bmp cit sti sub semnul egalitalii de ganse, Tn sensul egalizariioportunitali- lor. Statutul social este gi el creator al inegalitatii de ganse in privinta frecventirii gcolii. a tratamentului primit in cadrul institutiilor de invatamant $ia modelariiaspiratiilor parintilor gi, indirect a copiilor. prixrind rolul educaliei formale in pregatirea pentru miata a copiilor lor. Prin urmare, sursele de provenienta ale gasirii solutiilor asigurarii unum aches echitabil la educalie vin ant din interiorul sistemului educational, dar gidin exteriorul acestuia, pron suport social gi economic, iar colaborarea gcoala-comunitate, in scopus construirii unei ttoiem6de 20]2 q'erspecthe potitke platforme comune de actiune, este necesari. Numai tratarea diferenliata, adaptata speci- ficity!nor individuale, poate asigura o valorificare echitabili a ofertei gcolare, de citre elevi inegali, provenilidin mediigi grupuri inegale, ca statut gi acces la resurse, Tntr-o societate Nu in ultimul rand, oferta educatlonala a invatamantului public rominesc reflects tipa- rul unui model educational lipsit de perspectiva multitudinii realitatilor culturale, in care valorile identitare ale romilor nu se regasesc, fapt care contribuie la replicarea unuiinvi- !amant uniformizator. In sensul uneiparticipari nediscriminatorii la educatie, este necesa- ri construirea unui Tnvalamant intercultural, care si promoveze diversltatea culturali gi respectul identitar etnic, de gen gi de statut social I Beneficial alproiectului ,,Constructia $iimplementarea unui program doctoralinovatar interdisciplinar cu privire la problematica romilor", project cofinantat de Unlunea Eurapean5 pron FondulSociaIEuropeanl ProgramulOpera+ionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane zoo7-zoa3' 2 in acest context vulnerabilitatea este vizuti ca stare de inegalitate socials, Tn bens rawlsian 3 Art. 26 din Declaratia universalia drepturilor amului(a948) cuprinde: Ahn. iOrice persoana are dreptul la inv5t5tur5. Tnvitimantul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce priveste invatamintul elementar si general. Tnvatamintul tehnic sl profesionaltrebuie sa 6e la Tndemina tuturor iarTnvatamantulsuperiar trebuie sa 6e de asemenea egal, accesibiltuturora, pe gaza de merit. Ahn. 2 Tnvatamintultrebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatiiumane siTntarirea respectululfata de drepturile omuluisi libertatile fundamentale. EI trebuie sa promoveze intelegerea. toleranta, prietenia Tntre torte popoarele situate grupurile rasiale sau religioase. precum si dezvoltarea activltatiiOrganizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii. Ahn.3 Parintiiau dreptulde prioritate in alegerea felului de invatam6nt pentru copiii lor minori. 4 Convenlia europeans a drepturlfor omufui(protocolul 1, art. 2 -- Dreptul la instruire), Convenlia UNESCO privind !upta impotriva d+scrimindrii Tn educatie (a g6a\, Conventia Internationale {mpotriva elimindrii tuturor formetor de discrim+nare rasiald {tg6S, aR. S !\ aR. 7). Pactu{ internatiana{ cu privire ta drepturiie economize, societe }i culturate (xg66, art. x3 qi xq}. Conventia de etiminare a tututrarjormetar de discrtminare Tmpotriva .Pme//or (a979, art.lo), Convent/a prfi'ind dreptud/e cop;/ului(zg8g, art. z8-3o), Conventia internationale asupra protectieituturor lucritorilor migran;i }ia membrilor familiilor lor(a99o, art. 3o. art.45), Conventia prlvind drepturile persoanelor cu dizabilititi(2006, art. z4) 5 Const/tuba Romdnief. Capitolulll: Drepturile }ilibert3tile fundamentale. art 32(din. l-7). 6 Legea nr. z7z/2004 privind protectia ;i promovarea drepturilor copilului. 7 Tomasevskl, booz. i3-3a. 8 Servaas. 2008. g g UN Miitentum Project, loos, a3. zo Leger educatieinationale nr. a/20u. Partea 1, titlull. art. 7, lit.j- principiulasiguririi egalititiide $anse n Nedelcu, 2006. z35 i2 Hansen. a99z, 2B. l3 Van der Berg, 2008, S. i4 O serie de studiiefectuate confirmio frecventi ridicatia cazurilor de abandon ;color datorat unor factoriculturali. precum, proteqia feteide obiceiulfuratului. practica mariajelor timpur i5 Sen, 200a, ll z6 Surdu, 20u, 3o x7 UN M+!ienium Project, zooSPzq. x8 Romania Human Rights Report(2006). Rapoartele de tara privind practicile Tn domeniuldrepturilor omului- zoom. publicat de Biroulpentru Democratie. Drepturile Omului$1Munc5. 6 martie 2007. p.42 ig Biroul pentru Democratie, Drepturile OmuluisiMunca. 2007, 4z. zo Fundatia Roma Education Fund Romania. 20i\ 7. za Li6geois. 2007i i5z zz Freire. ig85. 34. 23 Surdu, 20az, 21 BibliograBe Cri;an, Alexandru (chord.). zoo6. Patru exe /fii de po//t/cd edum!/ona/d h Romania. Bucure$tl: Educatia 2000+. Humanitas Educational. Fretre. Paula. ag85. The pol/tics o#education: cultua. power and //beratlon. Newyork: Bergen Garvey. Fundatia Roma Education Fund Romania. 20u. Pdrdsipa timpurfe a fco/ii; gauze g i!/bcte. Disponibil la http://www.oportunitatiegale.ro/pdf.f\les/StudiuOE.pdf Hansen.Torsen. Albert C. Tuijnman. W.D. Halls. t99z Schooling in Modern European Soc;ety. Oxford: Pergamon Press Li6geois, Jean-Pierre. 2007. Romlf h Europa. Disponibil la: http://www.coe.ra/antidiscriminare/Romii.in. europa.pdf Surdu. Laura {caord.\ 20u.. Panicipare, absenteim icoiar $i experienta discrimtndrii in cazut ramitor dln Rom6nfa. Bucuresti: Vanemonde. Sen. Amartya. zola. Dave/opment asjnedom. Oxford: Oxford University Press. TamaswsU, tatar\rta. Humalt rights obligations: making education available. accessible, acceptable and adaptable. Disponibil la: http://graduateinstitute.ch/faculty/clapham/hrdoc/docs/rte.o3.pdf Van der Berg. Servaas. zoo8. Poverty and education. UNESCO, International Academy of education. Intemationallnstttute for Education Planning. Disponlbilla: http://www.iiep.unesco.org/61eadmtn/user.upload/Info.Services.Publications/pdf/goog/EdPolto.pdf UN Millenium Project. 2005. 7bward unlversa/prima/y education: Investements, incentives and Institutions. Task/arte on education and gender eqc/a/ity London. Sterling Va. Disponibil la: http://www. unmillenniumproject.org/documents/Education-complete.pdf curse Leger educa!/e/ nationale, nr. z/20ia, Monitorul Oficial, nr. a8/zotl, din lo ianuarie 20al. Partea I Leger privind protectia ;i promovarea drepturilor copilului, nr. z7z/2004. Monitorul Of\dal, nr. 557 din z3 lunie 2ao4, Partea I Dec/aratfa un;venafd a dnpturflor omulu/(i948). Disponibilila http://www.onuinfo.ro/documente. fundamentale/declaratiadrepturilor.omului/ Administratia Prezidentiali. 200g. Rlscuri i Inechftdff sock/e h Romania. Report al Comisiei prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale $i Demograf\ce din Romania. disponibilla http://www.presidency.ro/static/CPARSDR.raport.extins.pdf Biroul pentru Democratie. Drepturlle Omului;iMunci. zoo7 Roman;a Human Rights Report r2006;.