perspective noiembrie2012.pdf


(Perspective poGttice 89

Competentele $i capacitatile
de Tmputemicire pe care
le dezvolti mediatorul $colar

Abstract: The article explores the ways in which the school mediator succeeds orju+is in his or her work irt
Bucharest. The author has looked into ailaspects af the school mediator's work. drawing not onlyon the
mediator'slob description but also on feat insightsJtom the$etd, namely the schools and communities in
which mediators work and the NGOs with which they cooperate.

Keywords
NGOs

competences, empowerment, Roma people. school mediator.

in Romania, populatia tiniri - cea care are nevoia cea mai
mare de educatle - se afli in cregtere Tn mediul urban fate de cel
rural. Astfel. procesul educational se afli sub presiunea adaptarii la
nevoile de educatie in gi despre medium urban, nevoi specifice co-
piilor gi tinerilor din oragele romanegti. De asemenea, excluziunea
socials. siricia extreme, grupurile defavorizate sunt probleme mai
frecvente in mediul urban gi perl-urbane

In Bucuregti. capitala polarizarii socio-
economicea, acest fenomen este gi mai
acut. Tn paralel, excluziunea socials gi ne-
voia de mediere sunt acutizate de aceeagi
polarizare gi de puternica segregare loca-
tlva, segregare gcolara ascunsi, segrega-
re a resurselor.

Tn perioada 1990-2000, mediatorul gcolar de etnie rromi
a aparut ca un "implant"+, in cadrul unor proiecte de gcolarizare Tn
unitatile gcolare QU efective mari de elevi de etnie rroma, cu risc
spirit de parasire timpurie a spatiului gcolar, acegtia fiind platiti de
cdtre organizalii nonguvemamentale sau biserici, tutorial proiecte-
lor desfagurate gi angajatori ai mediatorului gcolar.

Dupe finalizarea proiectelor educationale pilot realizate de PHA-
RE (Tn cadrul cirora au fast forman un numir de 417 mediatori
gcolari Tn anil 2001. 2003 gi 2005), in anul 2007, apare Ordinul
MECT nr. 1 539/1 9.07 prlvlnd normele de Tncadrare gi de activltate
ale mediatorului gcolar (publicat Tn M.Of.R. nr. 670/1 .10.2007). Tot
in acelagi an, MECT a format un numir de 64 de mediatori gcolari,
iar Agenlia Nationale pentru Roma, un numir de 115 noi mediators.

Riducanu (Radu) Elena
drd. SNSPA
(elly.radu2000@yahoo.com)



90

In anul 2008, Ordinul Ministerul Mundi, Families gi al Egalitatii de $anse, nr. 397/2008
gi Ordinul INS nr. 451/2008. cod: 33401 0, se mentioneaza ?ncadrarea mediatorului gcolar
IV.3.3.4. Grupa minors 334, ,,alt personal in invalamant" -- mediator gcolar. Ordonanla
Guvernului nr. 15/2008 privind cregterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 perso-
nalului din invatamant, Anexa 3, pozitia 281 (Mediator gcolar 11) gi pozitia 282 (Mediator
;colar debutant).

Rolul mediatoruluigcolar Tn comunitatea deserfiti este acela de imputernicire a mem-
brilor comunitatii ajutandu-i pe acegtia si detina informatii in bmp util ant despre dreptu-
rile acestora la serricii sociale cit gi pe plan educational. si produce schimbarea ajutan-
du-i sa-$i utilizeze capacitalile, abilitalile $i competentele pentru a dobindio mai mare
autonomie de decizie. sa-gi extindi posibilitatile de alegere a fieciruia imbunatalindu-gi
competenlele gi cunogtinlele dintr-o perspective nu numai terapeutica (in urma depresii-
lor, refugiuluiin consumarea unor substance nocive), de reabilitare (dupe experienla con-
damnirilor igi doresc sa-gi reia rolul de parinte sau de dev), ci gi de dezvoltare personals.

Mediatorul gcolar are gi un rol social, prin care se preocupa de bunistarea pentru
ceilalti $i dezvoltarea personals a acestora gi implicarea in activitati colectlve, avind in
comun responsabilitilile care aslguri coeziunea socials.

Mediatorul devine un purtator esenlial de informatii- care altfel nu ar circula. EI petre-
ce bmp la gcoala dar mai ales pe teren, Tn cartier. Pe baza acestor informatii se discuti
situatia unor copiigia unor familii, problemele aferente gi se Tncearci gasirea unor solutii.
Tot mediatorul este cel care plaseaza copii la diferite fundatii. Tn functie de locurile sau
capacitatea pe care le are o fundatie, mediatorul realizeazi un studiu pe un grup de copii
dintr-un areal geografic defavorizat, din care, ulterior. alege catlva (de obicei pe cei cu
problemele cele mai mari).

Conform figei postului mediatorului gcolars, acesta sprijina organizarea de programe
pentru dezvoltarea performantelor gcolare. cregterea stimei de sine a elevului/parintelui/
membru al comunitalii deservite, contribuie la organizarea unor activitati extracurriculare

in prezent, nu exista o anallzi de gen a mediatorului gcolar rrom sau nerrom, femeie
sau birbat sau de alta religie decAt cea a membrilor comunitalii pe care o deservegte.
Femeia roma, conform traditiilor rromilor, indiferent de neamul de roma din care face par-
te, are un rol minimal Tn ceea ce prlvegte luarea deciziilor Tn rindul families sau implicarea
acesteia pentru dezvoltarea comunitatii gi imbunatalirea vielii sociale. Pentru promova-
rea tratamentului egal ' atAt in viata de famine, cit gi Tn viata economics gia egalitatii de
gen pe piata mundi. au fast initiate un set de misuri pozitive pentru realizarea concrete a
egalitalii gia nondiscriminiriiintre persoane: formarea invatatorilor romi. formarea profe-
sorului rom, a consilierului;colar rom, a mediatorului$colar gia celuisanitar, dar gia unor
programe de mentorat, cregterea stimei de sine, $coala Mamelor, egalitatea de ganse,
care au facilitat accesul femeilor rome la educatle, plata mundi gi tratament egal Tn vida
de famine, programe initiate de ONG-uri rome.

Aspectul cel mai problematic rimine acela ci numirul de cazuri gi de situatii privind
copiii cu probleme Tn famine depagesc capacitatea mediatorului gcolar de a le rezolva in
bmp util. Intrucit exists un singur post de mediere gcolara Tntr-o unitate gcolara, cu sigu-
ranta timpul este insuficient pentru a gasi solutiituturor problemelor. Sa nu mai vorbim de
faptul ci figura unui mediator gcolar lipsegte din multe gcoli.

etc



ttoielTt6de 2012 eevspecthe poGttice 9]

Parted,teriatu{ scott
$i educatia urban

organizalii non-guvernamentale

Cercetarea mea va explora modul Tn care mediatorul gcolar reugegte sau e;ueaza Tn
munca sa, Tn contextul bucuregtean. Am urmirit toate aspectele mundi sale, pornind de
la aga postului dar gi de la observaliile reale din teren (gcolile gi comunitatile pentru care
activeaza, dar gi colaboratorii acestuia -- ONG-uri).

Organizatiile nonguvernamentale sau asociatiile, fundatiile, care demareazi proiec-
te educationale ant in spaliul gcolar cit gi Tn cel al comunitatilor de romi, apeleaza la
serviciile mediatorului gcolar pentru identificarea beneficiarilor in functie de criteriile de
selectie. Mediatorul gcolar, cunoscind ant elevii care provin din familii cu un istoric al
siriciei extreme. al condamnarilor, cgt gi pe cei care provin din familii cu un anumit statut
pe plata mundi, dar care abandoneazi sistemul educational fie din cauza anturajelor
vicioase, fie pentru ci nu au stima de sine conturata, poate interveni in bmp util pentru a
combate fenomenul abandonului gcolar, utilizgnd serviciile oferite de citre aceste ONG-
uri sau asociatii.

Beneficiarii ar fi, Tn primul rand, copiiidln media defavorizate, pentru care intre gcoala gi
mediul de socializare cotidiani este o mare rupture, ca Tntre doug lumisociale diferite, cu
regulidiferite; de asemenea, ton copiii gitineriidin mediul urban, pentru care Tntre gcoala
gi viata cotidiani exists prea puline corespondenle practice gi prea putine ,,traduceri" Tn-
tre conceptele invatate la gcoala gi regulile de socializare; educatia urbane ponte crea o
punte Tntre aceste lumi separate gi plate da coerenta ,,traducerilor" intre pele doug lumi.
Mediatorul gcolar plate contribui la egalitatea ganselor Tn rindul familiilor rome gi nero-
me, ant in plan educational, familial, cit gi Tn cel socials

In lucrarea de fate ilustrez rezultatele unei experience de base ani gi jumatate Tn do-
meniul educaliei, dintr-o dubai perspective: mediator gcolar - ,,lucrgtor social" gi cea de
instructor de educatie non-forman (Tn organizatii non-guvernamentale cu profil educati-
onal). Vol prezenta concluziile acestei cercetari-actiune, benefice ant pentru elaborarea
de interventii ample sau strategii viitoare, cit gi pentru implementarea de activitati educa-
tionale practice, punctuate.

Practic, am inceput pron a folosi cunogtintele, capacitatea gi competenlele delinute in
calitatea mea de mediator gcolar pentru a sprijini echipele de proiect gi beneficiarii unei
asociatii de profil, Tn elaborarea gi implementarea de proiecte educalionale. Munca de
mediator gcolar a vizat explicarea (pentru membrii gi beneficiarii asocialiei) unor feno-
mene sociale precum riscul de excluziune socials, mecanismele sociale ale saraciei,
efectele pe termen lung ale segregariilocative gi ale gentrificarii, inegalitatea socials gi de
ganse, globalizarea -- astfel inuit actiunile asocialiei si se poata orienta litre depagirea,
Tn bmp, a problemelor legate de aceste fenomene socials. In acelagi bmp, participand
ca mediator gcolar gi consilier Tn probleme sociale, Tn cadrul acestor proiecte. am putut
colecta informatii directe din teren (pron interviuri gi observatii participative), de la diferiti
acton sociali implicate- ceea ce reprezinta date empirice esentiale pentru munca de me-
diator gcolar gi clidirea expertizei de mediere.

Cercetarea iniliala gi articolul de fda pornesc de la ideea conform cireia obiectivul
general al procesului de educaliei este: sd asigure formarea de cetatenl activi, capabilide
a-gl asuma responsabilltatile gi de a-gi utiliza drepturile, capabilide a-gi intelege contextul
social in care se dezvolti gi de a participa la dezvoltarea acestuia Tn folosul tuturor - idee



92

care se regase$te Tn obiectivele unor programe ample precum Educatia 2000+ sau Pro-
gramul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Definind astfel obiectivul educatiei. in contextul global gi local contemporan, pot fi iden-
tificate nevoile specifice gi prioritalile educationale ale dlferitelor categorii sociale.

Odati cu ciderea blocului comunist. a devenit evidenti nevoia de educalie civics Tn
Tnvatamantul pre-universitar. pentru familiarizarea timpurie cu drepturile gi responsabili-
tatile cetatenegti, in ideea evitirii pe viitor a unor anomalii precum regimurile dictatoriale
gi .Tnvatamantul ideologic '. Educalia civics se preda, in Romania, ca materie obligatorie,
incepand cu nivelul gimnazial. inca din ann '90. Dar precaritatea orelor practice gia lec-
!mor aplicate fac din aceasti materie un domeniu abstract pentru elevi, care nu reugesc
si perceapa legatura dintre conceptele din manual gi vista lor cotidiani. Aceasti situatie
de .forma ari fond" persists in cele mai multe gcolidin tara (conform analizelor realizate
Tn cadrul programului Educatia 2000+ gi in cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii
Civile). in ciuda unor proiecte-pilot de educatie clvici practice gi Tn ciuda existentei unor
manuale alternative (inclusiv pentru profesori), pentru activitati practice - manuals nein-
cluse in programul oficial de studiu.

O alta prioritate Tn domeniul educatlei, identilicati la navel european de citre Depar-
tamentul ,,Educatie gi Culture" al Comisiei Europene, este educatia non-forman pentru
copiiiaflati Tn diferite situatii de risc de excluziune socials. De asemenea, Programul Ope-
rational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane are printre priorhati promovarea
educatiei non-fomaale, extra-gcolare, pentru copiii aflati in situalii de risc de abandon
gcolar. Fondurile europene (dar nu numai) alocate, Tn ultimii ani, in aceasti directie. au
suslinut dezvoltarea educaliei non-formalo, dar prim intermediul organizatiilor non-guver-
namentale - lira implicarea directs obligatorie a institutiilor educalionale - gi fragmentat,
restrins la un nivel micro-social (beneficiarii diferitelor organizatii la nigel local).

Una dintre pele mai importante transformiri globale este cregterea constants a popu-
la!iei urbane (care. deja din anul 2007, a depagit 50% din populatia lumii). Cum calitatea
relatiei dintre mediu gi utilizatorii siieste esentiala pentru calitatea globals a vietii, devine
tot mai stringenta facilitarea unei relatiifunctionale, echilibrate. intre mediul urban gi lo-
cuitorii sii. Socializarea gi educarea copiilor gi tinerilor depindo Tn mod direct de mediul
de viata; deo, in orage, ei sunk cei mai afectati de calltatea mediului urban $i de relatia
pe care reugesc s6 o dezvolte Tn cadrul acestuia. Tn consecinta. ei sunt cei care trebuie
si $i-l cunoasci mai bide, si primeasca educatie de calitate, in ideea de a contrlbui la
dezvoltarea lui- cunoagterea gi, implicit, educatia fiind instrumente ,,cheie" prin care se
plate construe, in bmp, o relatie bud intre indivizi, grupuri gi medium lor.

Este de a$teptat ca aceste fenomene sociale globale si igi puma amprenta asupra
nevoilor gi resurselor educationale locale. Tn Romania, populalia tiniri - cea care are
nevoia cea mai mare de educatie - se afli in cre;tere in medial urban fate de cel rural.
Astfel, procesul educational se alla sub presiunea adaptarii la nevoile de educatie Tn gi
despre medium urban, nevoi specilice copiilor gi tinerilor din oragele romanegti.

Premizele amintlte pina acum sugereaza complementaritatea intre resursele / nevo-
ile gcolilor gi organizatiilor non-guvernamentale (ONG) in domeniul educatiei, precum gi
misiunea lor comuni de a dezvolta cetaleni activi la navel comunitar - premize care stau
deja la baza unor parteneriate punctuate (pe proiecte restranse). dar care au potential
suficient pentru a sta la baza unum parteneriat amplu. de nigel national, Tn victor. In plus,
necesitatea explorarli giaplicarii unor metode inovative in educatia din mediul urban, pre-



noiem6rie 20.12 ©erspectbe pofitke 93

cum educalia urbane, poate deveni un catalizator pentru dezvoltarea treptata a acestui
parteneriat amplu, national.

Prin studiul de caz al proiectelor educalionale urmirite in cercetarea-acliune (Tnce-
pand din 2007) gi prezentate succint mai jos. este ilustrat modul in care un astfel de par-
teneriat se poate dezvolta gi care sunt resursele pe care se plate clidi educatia urbane.
Am ales si urmiresc gi si prezint dezvoltarea proiectelor giacliunilor social-educalionale
ale unui ONG tinir (Asociatia Komunitas dTn Bucuregti), pentru a exemplifica procesele
de parteneriat gi inovatie in educatie implicate in aceasti dezvoltare.

Asocialia a avut un prim proiect de lunge durata, in anul 2007, prin care s-au explo-
rat nevoile $i resursele educationale ale diferitelor gcoli gi ale diferitelor grupuri sociale.
Activitalile acestui project explorativ au constat in proiectii de film pe teme sociale, pe
Tntelesul oricui, urmate de discutii sau activitati de grup cu copii gi tineri, pe temele filme-
lor, in diferite gcoli gi licee din tara, dar gi Tn diverse spatii publice din zone rezidenliale.
Tntilnirea cu circa 500 de copii gi tineri. parteneriatul cu peste 15 institulii educationale,
incursiunea in cartiere defavorizate dar gi in media educationale de elite, au permit ela-
borarea planurilor de actiune viitoare ale Asociatiei, in concordanta cu resursele sale gi
cu nevoile beneficiarilor.

Astfel, Asociatia a stabilit citeva principii pentru proiectele care au urmat: 1 ) folosirea
metodelor de educalie non-formala. pron activitati practice gi lucrul in colectiv, care sunt
cell mai potrivite pentru copii cu dlficultati sociale, dar gi pentru a aduce impreuna copii
provenili din medii sociale diferite (benefice, Tn general, pentru dezvoltarea abilitatilor
sociale)1 2) concentrarea acliunilor asupra copiilor cu resurse limitate gi aflati in diferite
situalii de risc -- ceea ce s-a concretizat mai ales in proiecte desfagurate cu copiii din
cartierul Ferentari, cea mai problematica ;i stigmatizata zona din Bucuregtil 3) implicarea
iceenilor gi studenlllor din institutiide elite. Tn activitati desfagurate Tn comunitati defavori-

zate, mai ales pentru faptul ci, avind un nigel superior de educatie, ei vor fi viitorii acton
decizionali. cu functii de influenza -- deo este necesar ca ei si inteleaga contextul social
general gi procesele sociale din jurul lori 4) folosirea potentialului de resurse umane gi
cunoagtere din licee gi facultati, pentru a ajuta gcolile cu clasele l-Vlll $i pentru a area o
retea logics Tntre diferitele niveluri de Tnvatamant; 5) organizarea de activitati explorative
in Drag, astfel TncAt copiii gi tinerii si inteleaga, prin joc gi ,,expedilii", care este regalia lor
cu mediul in care se dezvolti gi care este rolul lor in contextul urban respectiv (vecinata-
te, cartier, stradi, spaliu public etc.).

Din 2007 pina in prezent, peste 400 de elevi au participat Tn proiectele Asociatiei, adu-
cgnd in practice aceste principii de lucru. In proiectul .$coala cinema" (anul 2008), 100
de elevi din doug gcoli din Ferentari gi doug licee din Bucuregti au vizionat filme despre
diferite probleme din medium urban, pentru ca apoi, in a doua etapa, si realizeze chiar
ei scurte filme despre propria perceptie asupra problemelor din Drag - printre care au
identificat: poluarea, lipsa de facilitate pentru varstnici, stigmatizarea zonelor de ,,ghetou:
din care cei mai multi copiiar vrea si piece. In proiectul .,Cultures from Around the Block"
(anul 2008, Anul European al Dialogului Intercultural), 50 de elevidin treilicee au explorat
prin mijloace artistice (fotografie gi sunet) diversitatea socials gi culturali a oragului, mai
ales Tn zonele rezidentiale, observind dlferitele moduri Tn care diferite categorii socio-
culturale folosesc spatiile oragului gi prezentand aceste observatii, in mod artistic, citre
publicul lara. ,,Images connecting people" (2008-2009) a continuat ideea primului proiect.
cu vizioniri de filme pe teme sociale gi realizarea de materials video impreuna cu ari



94 tlducatforz poficks

100 de elevi, dintr-o gcoala din Ferentari gi doug licee de elite. de data aceasta cu focus
asupra inegalitatilor care apar Tn spatiul public urban gi asupra formelor de discriminare
ce afecteazi femeile. minoritatile gi saracii, in spatiul urban. Proiectul-platfomia .$coala
europeans', avind ca beneficiary peste 100 de elevi din gcolile partenere din Ferentari.
a indus gi activitali precum analiza fotografica a vietii cotidiene urbane (saracie-bogatie,
v6rstele omului, detalii cotidiene). gi participarea la evenimente civice desfagurate de are
asociatii Tn oral (festivaluri ale diversitatii, manifestatii pentru protejarea spaliilor verzi
etc.). gi realizarea unor mia amenajari in cartierul Ferentari, pentru a imbunatati spatiu}
public (realizarea de bancute colorate, pentru o stacie de autobuz aglomerata, dar fire
bancute, in apropierea unei enclave de locuinte precare, strangerea de gunoaie din ci-
teva locuri gi plantarea de flori).

Proiectele «Oragul nostru. decizia noastri" (2009) gi ..Mai aproape de victor" (2009-
2010) - construite pe baza experientei anterioare - se adreseazd Tn mod direct proble-
maticiieduca!iei urbane. Cede dowd proiecte au implicat 1 00 de copiidin gcolile partenere
din Ferentari, 40 de liceeni, impreuna cu 30 studenti arhitecli gi peisagigti, Tn demersuri
explorative de urbanism participativ gi antropologie urbane, pe intelesul ortcui. Activititile.
pe care Asociatia a delis si le continue gi in prezent, constau in: plimbari urbane, pentru
observatii tematlce; exercitii de identiticare a elementelor urbane; exercitli de analizi a
aspectelor pozitive gi negative ale unum spaliu public; realizarea de machete gi propuneri
pentru mia interventii(amenajari de bancute, de spalii de joaca. de straturi de flori etc.);
cercetarea istoriilor orale ale oragului; propunerea de trasee pentru plimbari urbane (pie-
tonale). Prin intermediul acestora, ton copiii gi tinerli implicati Tnvata si realizeze analyze
contextuale ale calitatiispatiilor colective din brag, si devine mai receptivi fate de propriul
context cotidian, dar gi fate de experienta urbane colectivi - aspecte care lipsesc din
educatia forman a elevilor gi chiar gi din cea a studentilor.

Impactul celor aproape trei ani de proiecte educalionale ale Asociatlei poate fi umlirit
pe mai multe planuri: o parte dintre liceeni au devenit voluntari aiAsocialiei sau studenti
in gtiinte sociale (psihologio, asistenta socials, antropologie), deo gi-au asumat rolul de
cetateni implica$; elevii din unitatea gcolara pe care o deservesc gi care au beneficlat de
activitatile din cadrul proiectelor educationale, au acumulat abilitati de exprimare, de ana-
lizi contextuali gi lucru in colectiv, pali esenlialiin educalia de cetacean gi Tn dezvoltarea
lor personals; gcolile partenere gi-au crescut atractivitatea pentru copiiidin cartier, deo se
vor afla sub presiunea cererii educationale gia imbunatatiriiprocesuluieducalional. La ni-
velul metodologiilor educationalo. s-a realizat implementarea de proiecte-pilot gi testarea
metodelor inovative de educatie practice, ant pentru copiiidin vecinatali defavorizate, cit
gi pentru echipe colective de copii gi tineri, din mediisociale diferite. La nivelul dezvoltirii
capacitatii institutionale. s-a realizat testarea gi Tntirirea parteneriatului dintre gcoli gene-
rale, licee, facultati. prin intermediul unei organizalii non-guvernamentale, ca actor-cheio.
in paralel cu intirirea cooperarii dintre comunitali locale. gcoli. institutii culturale, relele
de ONG - tot pron intermediul Asociatiei, care are contact cu toate aceste realitali sociale
distlncte.

In plus, metoda bulgarelui-de-zipada a facilitat extinderea rezultatelor (prezentate Tn
expozitii, conferinle, intalniri. webloguriale proiectelor). prim: cregterea cererii de proiecte
similare Tn gcolile din Ferentari(gi nu numai), in urma cregteriivizibilitaliiAsociatiei; fami-
liarizarea publicului general (ari studenti, profesori, elevi, grupuri din cartier, alli membri
ONG etc.) cu tematica urbane gi tematica educatiei civlce active.



noiem67te 2012 q'erspecthe poCitice 9j

Astfel, povestea proiectelor Asocialiei Komunitas (din Bucuregti) se intersecteazi cu
povestea altar initiative, parteneriate, relele de actiune gi voluntariat, ceea ce arab exis-
tenta masei critice de experienta $i resurse pentru declan$area unui prices mai amplu.
de parteneriat la navel national gi constant (nu temporar, pe proiecte punctuate), intre
medial ONG gi institutiile de invatamant.

Trecerea de la masa critics de proiecte-pilot / metode inovative, testate, in educatie, la
o strategie coerentd de Tmbogalire gi adaptare a procesului educational general, se plate
face, intr-o prima etapa, pron selectarea gi multiplicarea, la nigel national, a exemplelor
locale de pune practici. Tntre aceste exemple de bune practici, educatia urbane constituio
un element necesar, ce trebuie adoptat pentru a asigura adaptarea procesului educatio-
nal la nevoile contemporane ale copiilor gi tinerilor din oragele romanegti.

O concluzie Tn irma implicarii active $i empatice a mediatorului $colar Tn viata comu-
nitatii pe care o deservegto, poate fi cu siguranta, combaterea descentralizirii acestora
din sistemul de invatamant, menlinerea celor care mai functioneaza in unitatile gcolare
gi stimularea acestora pron apreclerea gi respectarea acestei resurse umane pentru a
combate fenomenul sciderii stimei de sine gi nu in ultimul rand. angajarea unui mediator
;colar Tn fiecare unitate gcolara ari a line cont de criteriul ethic, ci doar de numirul ele-
vilor cu risc de abandon gcolar.

I Benehciar alProiectului"Construcjia ;i Implementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinar
cu privire la prablematica romilor"cofinantat de UE pron FondulSociaIEuropeanl ProgramulOperational
SectoriaIDezvoltarea Resurselor U mane zoo7-20a3
2 Sti nculescu ;i Berevoescu. zoom.
3 Flared, 200g.
4 Sar5u }i Radu. zon,z3
5 Sariu $i Radu. 20a\ xlz
6 Grigore et al,, 200g, z39
7 Miroiu, CapitolulVlll.a.

Bibiiografie

Flores, loans. goog. Spatiulpubllc $i calitatea vietiiurbane. Revista de Asistenld Soda/d. a-z/goog: 63-76.
Grigore, Delia et a/. 200g Evafuarea po/fticlrorpub/lce educafionafe pentru rom/. Buz5u: Alpha MDN
Miroiu, Mihaela Planul de Dezvo/fare Reg/ona/d 2007-2013 Reg/urea de Vest, Egan/tatea de }anse - Capitolu

Sariu. Gheorghe gi Radu, Elena. 20u. Ghiduf Medfatoru/u/$co/ar-pentru comunftdfl/e cu rromi. Bucuregti:
Vanemonde.

Stinculescu. Manuela S.. Berevoescu. lonica. zoom. Sdrac /init, Gaul a/td v$afd. Bucuresti: Nemira.

vlll