perspective noiembrie2012.pdf @efspecthe poCitice 97 Programul de mediere sanitary intre necesitate il lnovatie Abstract: This article examines critically the historicaievotution af the role o$the health mediator in Romaniafom z999 to the present, and provides a comparative analysis of the evolution af the Roma communities with and without the mediator. Programs and policies in the last decadejind the health mediator as the main component in improving the health situation oJ the Roma people. This study rejects the positive impact of the hearth mediator on Roma communities and the need to strengthen the health mediation program in order to ensure lts sustainability and expansion. Keywords: health mediator, Roma health. RomaniCriss, SASTIPEN, social medical assistance Introducere rncepand cu anul 2001 , romii din Romania au constituit subiec- tul mai multor politici publice menite si contribute la imbunitiairea situatiei acestei categorii de populatie defavorizati. Dezideratele pollticilor publice pentru romi sunt Tmbunatatirea situatiei romilor (Strategia Guvernului), reducerea siriciei gia excluziunii socia- le (PNAinc), promovarea suslinuta a unei societati coezive gi incluzive (JIM) gi pro- movarea politicilor active de incluziune socials a Romilor (Deceniul de incluziune a romilor: 2005 - 201 52), toate aflate in le- gatura cu Planul National de Dezvoltare 2007-2013. Toate aceste documente de politici publice pentru romi fac referire la programul de mediere sa- nitary gi il plaseaza ca activitate prioritara in procesul de imbuni- ta!ire a situatiei sanitare a romilor din Romania. Pornind de la documentele fundamentale privind "Deceniul ': fiecare stat participant gi-a elaborat un Plan National de Actiune propriu, care prevede obiectivele gi indicatorii de Tndeplinit in do- meniile de intervenlle. Planurile Nationale de Actiune (PAD) au fast construite pe baza Strategies nationale pentru Tmbunatalirea situatiei romilor din Romania. Propunerile de PAD in domeniul si- natatii fac referinle la extinderea retelei de mediatori sanitari, la dezvoltarea programelor de Tngrijire preventive gi educatie sanitary in comunitalile cu romi gi misuri anti-discriminare, care vizeazi asigurarea accesuluiegal la servicii de sinitate de calitate pentru Daniel Ridulescu drd. SNSPA daniel.radulescu@sastipen.ro 98 Xea£t& Care 9oficies romi. Toate aceste misuri vizeazi mediatorul sanitar gi il plaseaza ca principals compo- nents in procesul de Tmbunatalire a situatiei sanitare a romilor. Programul de mediere sanitary funqioneaza in Romania la nivel national, incepand cu anus 2002, in conformitate cu Ordinul 619/2002 emil de Ministerul Sanatatii, $i este considerat de specialigti ca fiind unul dintre pele mai bune modele de colaborare intre societatea civlli gi autoritatea centrali, parteneriat responsabil de aplicarea unor misuri concrete in beneficiul membrilor comunitdlilor de romi defavorizate in contextul imple- mentirii mdsurilor din Strategia nationale de imbunitatire a situatiei romilor. Studiile, cercetarile, rapoartele gl analizele realizate in domeniul sanatatii romilor fur- nizeaza, secvential, date cu privire la sltualia sanltari a romilor din Romania, ansi toate au Tn componenta lor o analizi a programului de mediere sanitary. Concluziile acestor materiale conduc litre rezultatele oblinute Tn programul de mediere sanitary gi determine cititorul si constate ci este o practice pozitiva gi ca, prin intermediul acestui program de mediere sanitary, Statue Roman contribuie la Tmbunatatirea accesului romilor la serviciile de sinitate. in ceea ce privegte amenintarile la care este supus programul de mediere sanitary, aceste studii nu oferi astfel de informalii Initial, programul de mediere sanitary a fast conceput pentru a Tmbunatati comunicarea dintre membrii comunitatilor cu romi $i personalul autoritatilor locale sanitare, comunicare denaturati datoriti diferentelor culturale dintre cede doug patti cit $i prejudecatilor gi ste- reotipurilor personalului medical fate de membrii comunitatilor de romi. S-a proiectat un program menit si contribute la imbunatalirea accesului romilor la serviciile de sinitate publica, bazat pe principiul egalitatii de hansa, un program cu obiective clare ant pentru societatea avila, cit $i pentru autoritatea centrala, giun program inovativ care, pe termen mediu gi lung, Tgi propunea si contribute la schimbarea comportamentelor gi adoptarea unui stir de viata sdnitos. Mediatorul sanitar este o persoana de etnie roma, de obicei femeie. care are rolul de a fi .puntea de legatura", de a media relatia dintre membrii comunitatilor locale cu romigi autorititlle sanitare. Activitatea mediatoruluisanitar se centreaza. in special, pe cregterea eficacitatii interventiilor de sinitate publica, cu scopus de a contribui la Tmbunatalirea situatiei socio-medicale a romilor. De asemenea, rolul mediatorului sanitar este gi acela de a intiri legaturile intre reprezentantii autoritalilor locale gi comunitatea locale de romi, bazat pe principiul egalitalii de hansa gia parteneriatului local Scarf istoric al progralttului de mediere saltitar& In astoria programului de mediere sanitary se constati ca, initial, Tn perioada 1998- 2000, mediatorul sanitar era numit mediator socio-sanitar, iar aga de post a mediatorului prevedea activitati de informare, educare gl comunicare in domeniul medical gi social. Iniliatorul programului de mediere sanitary este Romani CRISS, care, Tn perioada 1998-2000, cu suport financiar din partea CCFD Paris, a demarat implementarea unui program de mediere socio-sanitary in 6 comunitati cu romidin Romania. Mediatorul sani- tar era proiectat si lucreze Tn comunitatea cu romiTn care locuia gi din care ficea parte. Faptul ci era o persoana acceptata gi respectata de cdtre membrii comunitaliia constituit pupctul forte al programului de mediere sanitary implementat Tn area perioada. In prima etapa a proiectului derulat de Romana CRISS, respectiv august 1999 - iulie 2000. formarea mediatorului sanitar se realiza la nivel de comunitate gi Tn functie de noiem6rte 20]2 ?erspective poCitice 99 neville comunitilii. Tn a doua etapa. respectiv august 2000 - iulie 2001, echipa respon- sabili de implementarea proiectului, delegate de Romani CRISS, a congtientizat nevoia de interactiune cu autoritatea locale gia concentrat formarea mediatorilor sanitari din perspectiva institutionala. Astfel, dupe 2 ani de pilotare a proiectului ;i Tn urma unei analyze de impact realizati Tn anul 2001 de litre un evaluator extern, s-a definitivat metodologia de functionare a programuluide mediere sanitary, metodologie preluata mai tirziu de Ministerul Sanatati orin Ordinul 619/2002, care reglementeaza functionarea programului de mediere sanita- ry, finantat de Ministerul Sanatatii. Procedura de preluare gi institutionalizare a programului de mediere sanitary de citre Ministerul Sanatatiia demarat Tn luna august 2001 . Tn urma unei audieri publice organi- zati la Parlamentul Rominiei- Senatul Rominiei- Comisia pentru sinitate gi famine, Intitulati .Mediatorul sanitar intre necesltate gi inovatie". in cadrul acestei dezbateri, au fast analizate rezultatele oblinute in cele 6 comunitati gi s-a analizat inclusiv posibilitatea incheierii unum parteneriat Tntre Romana CRISS gi Ministerul Sanatatii, parteneriat la care a aderat gi OSCE/ODIHR - Punctul de contact pentru Romi gi Sinn, care Tn acea peri- oadi implementa Tn Romania proiectul .Pactul de stabilitate", project cu o insemnitate deosebiti pentru Strategia de Tmbunatatire a situatiei romilor din Romania. Parteneriatul propus in cadrul acestei dezbateri publice avea ca principal obiectiv institutionalizarea mediatorilor sanitary gi multiplicarea programului la scan nationale. Tn perioada octombrie 2001 - iunie 2002, echipa responsabila de implementarea pro- gramului de mediere sanitary de la Romani CRISS, Tn parteneriat cu consilierul personal al Ministerului Sanatatii, au realizat documentatia necesari institutionalizirii meseriei de mediator sanitar, respectiv introducerea in nomenclatorul meseriilor din Romania a mese- riei de mediator sanitar, definitivarea figei de post a mediatoruluisanitar, dezvoltarea unei curricule de formare a mediatorilor sanitari, definitivarea metodologiei de monitorizare gi evaluare a mediatorilor sanitari. In luna august 2002, Ministerul Sanatatiia emis Ordinul 61 9/2002 cu privire la functionarea programului de mediere sanitary pentru comunitatile cu romi. Conform anexeil a Ordlnului 619/2002, pentru anul 2002 au fost prevazute un numir de 1 66 de locuri pentru mediatorii sanitari. Avind in vedere faptul ca, Tn luna iunie 2002, au fost instruili de citre Romana CRISS un numir de 86 mediators sanitary. care si devine actlvi. Tn conformitate cu Ordinul 619 emis de Ministerul Sanatatii, incepand cu luna septembrie 2002, principalul obiectiv al societatiicivile a devenit formarea giangaja- rea mediatorilor sanitari. Tn conformitate cu Ordinul 619. Formarea mediatorilor sanitaria constituit o provocare pentru programul gestionat de Ministerul Sanatalii. Formatorii recunoscuti de MS erau angajatii organizatiei Romani CRISS, meseria de mediator sanitar nu avea standard ocupational, iar CNFPA nu putea elibera diplome de calificare Tn domeniul medierii sanitare. Ulterior, s-a agreat o formula mai simple de formare. gi anume organizarea de cursuri de formare initials, pe durata a 4 zlle de instruire, organlzate la nivelul Directiilor de Sinitate Publica gi suslinute de formatorii Romana CRISS gi organizarea de cursuri de instruire continua, organizate de Directiile de Sinitate Publica cu tematici din domeniul sanitar. Aceasti formula de lucru s-a mentinut pina in anul 2007, and s-a realizat standardul ocupational al mediatorului sanitar. in perioada 2002-2007 au fost instruite peste 2000 de persoane Tn meseria de mediator sanitar. Tn ceea ce privegte angajarea mediatorilor sanitary, in perioada 2002-2007, numirul ]00 XeaftFx Care (PoGxcies acestora a crescut anual, ajungand in anul 2007 la 788 persoane inregistrate in baza de date a Ministerului Sanatatii. In anus 2007, Ministerul Sanataliia postat pe site-ul oficial al institutiei, strategia de descentralizare a serviciilor de sinitate publica. In cadrul acestei strategic, programul de asistenta medicaid comunitari (Tn care este indus gi mediatorul sanitar) trecea in sub- ordinea autoritatilor locale, la serviciile sociale din cadrul primariilor. In perioada ianuarie 2007 - noiembrie 2008, au fast purtate o serge de discutii Tn cadrul Comisiei Ministeriale pentru Romi din cadrul MSP, ca mediatorul sanitar si liming Tn subordinea Ministerului Sanatatii, astfel incAt munca de mediere sanitary si nu se denatureze. BineTnleles, pare- rile au fast Tmpartite. Vocidin societatea avila roma, ari experienta in programul de me- diere sanitary, au afirmat ci aceasti schimbare este benefici pentru programul de me- diere sanitary. ansi au fost gi pared care au menlionat si nu se tread la faza de transfer ari o evaluare a capacltatii autoritatii locale de administrare a programului de mediere sanitary. Au fost acute o serie de demersuri. ansi ari niciun rezultat. In luna noiembrie 2008, Ministerul Sanatatiia emis un ordin prin care s-a aprobat transferul mediatorilor sanitary gi asistentilor medicali comunitari litre autoritatea locale. Tn baza unui protocol de preluare, finantarea asigurandu-se. Tn continuare, de la bugetul Ministerului Sinatatii. Din luna noiembrie 2008 a inceput declinul programului de mediere sanitary. O mare parte dintre autoritatile locale care au font contactate au refuzat preluarea mediatorilor sanitari deoarece nu aveau slguranla ci vor avea continuitate din punct de vedere finan- ciar. lar Tn unele cazuri. autoritatea locale nu a inteles rolul acestor mediators sanitary gi de ce trebuie si fie preluali de autoritatea locale. Nu a existat o metodologie foarte clara de predate a mediatorilor sanitary litre autoritatea locale. In luna martie 2011, expertii Agentiei Nationale pentru Romi mentionau ci, Tn sistemul de mediere sanltara, au fast preluati de litre autoritatile locale un numir de cca 210 mediators sanitari, dintre care marea majoritate nu are un statut bine definit in procesul de mediere sanitary. Analizand, comparativ, datele dln 201 0 cu cele din 2007, observim o scidere dramatics a numirului de mediators sanitari cu aproximatlv 73% din numirul total inregistrat in anul 2007 Impactut lnediatoritor sanitary in coma tit&tite ctt conti Aga cum am mentionat anterior. au fest relizate o serge de studii, cercetirl gi analyze in domeniul medierii sanitary, care au scos in evidenla programul de mediere sanitary ca fi- ind o practice pozitiva gi un program care aduce beneficii membrilor comunitatilor cu romi. Studiul3 realizat in anul 2005 de litre Maria Mailat, antropolog francez, a scos Tn evidenta experienta Romana CRISS in domeniul medierii sanitare, reflectand, Tn acelagi limp, asupra anumitor probleme cu care se confrunti programul de mediere sanitary, din perspectiva activitaliiTn comunitatile cu romi. De exemplu, Maria Mailat gi-a exprimat Tngrijorarea cu privire la nivelul de instruire a mediatorului sanitar Tn domeniul sanatali reproducerii. In acea perioada, Tn Romania, Ministerul Sanatatii implementa un program Tn domeniul sanatatii reproducerii, unde beneficiari erau membrii comunitatilor defavori- zate din Romania, in special din medium rural. Conform programului national de sanatate. medlatorul sanitar era plant din banii acestui program, iar Tn aga de post a mediatorului sanitar era stipulate obligalia de a promova Tn comunitatea cu roma activitati de sinitatea reproducerii. incadrat in sistemul cultural-traditional al comunitatii. Activitatea mediatoru- lui sanitar Tn acest domeniu sensibil nu s-a Tncadrat Tn sistemul cultural al comunitatilor cu notem6de 2012 (Perspecthe po£itice !0] romi. Tn unele comunitali traditionale au fast inregistrate plangeriale cetalenilor la adresa activitatii mediatorului sanitar. Mediatorul sanitar era obligat si raporteze activitati in do- meniul sanatatii reproducerii, conform machetelor de raportare. O alta problems. semna- latd de Maria Mailat, este reprezentata de lipsa unui sistem de monitorizare gi evaluare a activitalii mediatorului sanitar. Dad Romana CRISS monitoriza activitatea mediatorilor sanitari, Direcliile de Sinitate Publica Judetene nu s-ar fi implicat in aceastd activitate gi s-ar fi rezumat numai la organizarea de Tntalniri lunare Tn care mediatorul sanitar prezenta raportul de activitate. Maria Mailat nu face aprecieri cu privire la impactul mediatorului sanitar in comunitatile cu roma, mentioneaza doar faptul ci este un program benefic co- munitatilor cu roma gi recomandi adoptarea unor mdsuri concrete de monitorizare gi eva- luare a activitatii mediatorilor sanitari, astfel incat, pe termen mediu, si poata fi analizat Impactul activitatii mediatoarelor sanitare gi si se asigure sustenabilltatea programului de mediere sanita ri Studiul' realizat Tn anul 2006 de Open Society Institute, constituie o analizi compa- rative a activititii de mediere sanitary in 5 tad. In acest studiu, pentru cazul Romaniei, autorul analizeazi un program de educalie pentru sanatate, implementat de Doctors of the World Tn Romania, care a instruit un numir de 1 5 educators pentru sanatate, gi pune Tn oglinda acest program cu munca de mediere sanitary. $i acest studiu scoate Tn evi- den!a faptul ci programul de mediere sanitary este o practice pozitiva gi cd experienta Rominiei trebuie preluata gi Tn are tad canditate la UE. Autorul considers cd programul din Romania a inregistrat unele progrese importante gi ci munca mediatorului sanitar contribute, pe deplin, la rezolvarea problematicii romilor in domeniul sinitdte. Se face referite la sistemul deficitar de monitorizare gi evaluare a activitatii de mediere sanitary gi se recomandi imbunatatirea procesuluide instruire a mediatorilor sanitari gi continua- rea activitatii de mediere sanitary. Tn ceea ce privegte impactul programului de mediere sanitary in comunitalile cu romi, acesta este apreciat ca fiind pozitiv, ansi metodele de cercetare folosite nu sunt relevante pentru analizarea impactului. in anul 2007, JSI Research and Training Institute Romania realizeazi un rapor'ts cu privire la activitatea mediatorilor sanltari din Romania. Trebuie menlionat faptul ci JSI a implementat Tn Romania un program de instruire a mediatorilor sanitary in domeniul sanatatii reproducerii gia realizat un manual al mediatorului sanitar pentru sindtatea familiei gia comunitatii. Studiul aprofundeaza activitatea mediatoruluisanitar Tn domeniul sanatatii reproducerii, oferi o serie de date cantltative $i calitative cu privire la activitatea mediatoarelor sanitare Tn domeniul sanatalii reproducerii, ansi nu face referire la riscurile la care este supus programul de mediere sanitary. in conformitate cu strategia de des- centralizare a sewiciilor de sinitate publica. in capitolul de concluzii gi recomandiri re- gasim sintagma ci programul de mediere sanitary este o practice pozitlva gi ci impactul mediatorulul sanitar in comunitalile cu romieste pozitiv, ansi studiul nu scoate in evidenta aspectele amenintatoare la care plate fi supus programului de mediere sanitary. De mentlonat este faptul ci, in urma analizei rapoartelor intilnirilor de lansare a stu- diilor/cercetarilor, participanlii au oferit feedback autorilor, in special cu privire la nivelul de instruire, monitorizare gi evaluare. S-a adus in discutie statutul mediatorului sanitar, gi anume acela de angajat pe perioada determinate in cadrul Spitalelor Judetene, s-a adus in discutie necesitatea de imbunatalire a legislatiei care reglementeaza programul de mediere sanitary, discutiile concentrindu-se dear pe statutul mediatorului sanitar. Din pacate, reprezentantiiMinisterulul Sanatalii au acceptat recomandarlle, ansi nu au ficut /02 HeaftFt Care (Fancies demersurile necesare pentru a imbunitali programul de mediere sanitary. In plus, re- prezentantii Ministerului Sanatalli nu au comunicat cu partenerii din societatea civili cu privire la initiatlva Guvernului Rominiei de a descentraliza serviciile de sinitate publica. Tn ceea ce privegte impactul programului de mediere sanitary, participantii au abut pared Tmpartite, respectiv cei care cunogteau programul de mediere sanitary au menlionat cd este prematur si fie analizat impactul mediatorului sanitar in comunitate, programul fiind in derulare, iar cei care aveau cunogtinte minime au apreciat ci munca mediatorilor sani- tary are un impact pozitiv Tn comunitalile cu romi. Tn anul 2009, Tn contextul descentralizirii serviciilor de sinitate publica, Sastipen- Centrul Romilor pentru Politici de Sinitate realizeazi o cercetare cu privire la accesul ro- milor la serviciile de sdnitate publica Tn 48 de comunitati cu romiTn care activau mediators sanitary. Concluziile studiului scot la lumini faptul ci Tn marea majoritate a comunitililor, dupe anul 2008. activitatea mediatoarelor sanitare s-a diminuat gi, in unele cazuri, s-a denaturat. Respondenlii au menlionat faptul ci mediatoarele sanitare nu Ti mai vizlteazi ant de des, gi ci acum locul lor de mundi s-a mutat Tn cadrul primariei, locatie unde multi dintre membrii comunitatilor cu roma nu au acces. Din interviurile aprofundate, realizate cu mediatoarele sanitare. s-a constatat ci munca de mediere sanitary nu este recunos- cuti de autoritatea locale gi ca, Tn conformltate cu noul context, mediatoarea sanitara sprijina activitatea departamentuluide asistenta socials din cadrul primariei. Fifa de post nu este respectata gi, in unele cazuri, activitatea de mediere sanitary este desfagurata dupe orele de program de la primarie. fiind considerate ca munca voluntary. Totodata, au- torul afirmi in sectiunea "Concluzii gi recomandiri" faptul ci ,,Singura initiative transfor- mati in politico publica - mediatorul sanitar rom - debi Tncepuse si dea rezultate bund, rlsca, datoriti procesului de descentralizare, si rimini doar un experiment social - dear o treime dintre roma au in comunitatea din care fac parte un mediator sanitar ciruia ise pot adresa in situatii deosebite". Se recomandi Tnfiintarea de birouri regionals de moni- torizare gi evaluare a activitatii gi se recomandi identificarea de solutiisustenabile pentru ca programul de mediere sanitary si beneficieze de asistenta metodologica din partea DSP Judelene. Acest raport nu analizeazi impactul programului de mediere sanitary Tn comunitalile cu romi, msg, pron datele oferite, scoate in evidenta, timid, anumlte aspecte calitative ale activitatii mediatorilor sanitari. Cel mai recent studiu in domeniul medierii sanitare este realizat in perioada aprilie- iunie 2011, de citre organizatia nonguvernamentala Centrum Romilor pentru Politico de Sinitate - Sastipen6, gi urmaregte, pe de o parte, misurarea impactului real pe care mediatorii sanitari l-au avut in procesul de imbunatalire a accesului romilor la serviciile de sanatate, iar pe de alta parte, evaluarea modului in care s-a desfagurat procesul de des- centralizare gi efectele acesteia. Potrivit concluziilor analizei, reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale precizeaza faptul ci mediatoarele sanitare au Tn comunitate un rol distinct, respectiv ci activitatile acestora se suprapun intr-o mica misuri sau de- loc, cu cele indeplinlte de ari acton comunitari, precum medicul de famine gi asistenta medlcala, asistentul medical comunitar. asistentul social din primarie, consilierul local pe probleme de romi, liderul informal din localitate, mediatorul gcolar sau reprezentantii Direcliilor Judetene de Sinitate Publica. Analiza de impact a programului de mediere sanitary a evidentiat o anumiti lipsa de comunicare Tntre Direcliile de Sinitate Publica (DSP) gi primarii, Tn sensul Tn care reprezentantil DSP-urilor nu gnu motivele pentru care. Tn unele primarii, nu mai exists mediators sanitary. iar uneori activitatea DSP se rezumi la noiem6de 20]2 q'erspectise potitice ]03 contabilizarea primarlilor Tn care s-au pastrat aceste posture. Studiul relevi faptul ci exis- ts o tendinta, din partea reprezentantilor DSP,de a se delimlta de once responsabilltate cu privire la program. In ce privegte monitorizarea gi evaluarea activitatii mediatoarelor sanitare, Ana//za de fmpacf evidenliaza faptul ci, debi Tn contractele de munch este stipulate obligatia de a prezenta regulat rapoarte de activitate, acestea raman dear o formalitate, Tn conditiile Tn care mediatoarele sanitare primesc rar recomandiri pe continutul lor. Exists situatii foarte diferite Tn teritoriu in ceea ce privegte monitorizarea gl evaluarea. Astfel, exists primarii care cer rapoarte de activitate saptamanale. dar acestea sunt mai degraba ex- ceptiile. Aproape o treime din reprezentanlii primariilor, intervievati, precizeaza faptul ci mediatoarele sanitare au fost evaluate cel putin o data, pron aceasta Tntelegand o analizi a activitatii lor mai serioasi decit simpla lecture a rapoartelor de activitate periodice, in cadrul primaries sau a Directiei de Asistenta Socials. In ceea ce privegte activitalile mediatoarelor sanitare, potrivit 4na//ze/ de impact rea- izati de Asocialia Sastipen, suprasolicitarea acestora este vizibili nu doar prin analiza numirului de zone de romi acoperite, ci gi pain analiza numirului de beneficiary, mai bine de 1400 de romi Tn medie. Tn condiliile in care, conform Ordinului619/2002r, mediatorul sanitar deservegte Tntre 500-750 persoane. Actlvitatile de care se ocupa cel maifrecvent mediatoarele sanitare aunt de facilitare a vaccinarii, catagrafierea gravidelor, catagrafie- rea lehuzelor, consiliere pentru sarcina, consiliere pentru ingrijirea sugarului, consiliere pentru alaptare. Printre cele mai importante activitati pe care le desfa$oara mediatoarele se afli informarea privind vaccinarea, precum gi depistarea gi consilierea gravidelor. Nu exists un calendar al activitatilor, mediatoarea sanitary lucreazi dupe un program varia- bil, care este influentat de cazurile care apar pe teren, de programirile pentru vaccinare, de campaniile de sinitate. In stabilirea prioritatilor de acliune ale mediatoarei sanitare, potrivit concluziilor studiului, un rol esential il are medicul de famine. Pe de alta par- te. mediatoarele desfagoara gi activitati care nu suet prevazute in aga postului, acestea avAnd legatura cel mai adesea cu activitatea Directiei de Asistenta Socials. pentru an- chete sociale sau pentru sprijin Tn alcituirea dosarului necesar evaluirii eligibilitatii pentru anumite ajutoare (alocatie pentru sustinere, ajutor social, indemnizatie pentru cregterea copilului, ajutor pentru Tncalzire, alocalie de sustinere pentru familille cu multi copii). Le- gat de nevoia de formare a mediatoarelor sanltare. ant reprezentanlii DSP, cit gi media- toarele sanitare declan ci este necesar ca acestea din urmi si participe cu regularitate la cursuri de formare. Cursurile de instruire. considerate ca fiind necesare. nu ar urma si se refere mai ales la informalii medicale, ci si ofere pregatlre Tn are domenii cum ar fi comunicare, Informatics, psihologie, asistenta socials etc. Salarizarea mediatoarelor sanitare este diferiti de la o localitate la alta, in functie de grila de incadrare a spitalului in care mediatoarele sanitare au functionat anterior. Mediatoarele sanitare manifesto o stare de insatisfaclle cu privire la nivelul salariilor gi nesiguranta locului de munch, ceea ce reprezinta, potrivit concluziilor 4na//ze/ de /mpact, principalele curse de orientare litre are meserii, atunci and apar oportunitati de acest tip. Plusvaloarea acestuistudiu este faptul cg, cercetatoriiau analizat in oglinda comunitati care au mediatori sanitary gi comunitali care nu au mediatori sanitari. Din aceasta analizi rezulti. Tn mod dar, impactul pozitiv al mediatorllor sanitar Tn comunitatile cu romi gi ne- voia de a consolida programul de mediere sanitary, astfel inuit si se asigure sustenabi- litatea gi multiplicarea programului $i in are comunitali. Xea£tR Care Q'oGcies Coitcluzii Studiile $i cercetgrile analizate scot in evidenta faptul ci programul de mediere sanita- ry s-a dezvoltat intr-un ritm accelerat, care nu a permis actorilor implicati Tn procesul de implementare si identifice din bmp posibile ameninliri, care ar putea denatura activitatea de mediere sanitary. Faptul ci actoriiimplicati in procesul de implementare a programului de mediere sanitary nu au cunoscut intentiile MinisteruluiSanatatiide a transfera progra- mul litre autoritatea locale. a constituit un punct negativ al programuluigia determinat o scidere a numirului de mediators sanitary active Tn system. Lipsa unei structuri de implementare a programului gi lipsa unui cadru legal coerent a afectat programul de mediere sanitary. Metodologia de monitorizare $i evaluare, precum gio structure responsabila din partea Ministerului Sanatatii nu au existat in adevaratul bens al cuvintului. In ordinul 619/2002 se mentiona faptul ci monltorizarea gi evaluarea se realizeazi de litre Ministerul Sanatatii pron Directiile de Sindtate Publica Judetene, ansi in realitate acest lucru nu s-a realizat. Din acest motif. unele mediatoare sanitare s-au rezumat numai la redactarea rapoartelor de activitate, ari a mai implementa gi activitatile din aga de post. Verificarea activitalilor la fata locului nu s-a realizat, coordo- natorul delegat de DSP mizind pe pele mai multe ori pe Tncredere gi pe corectitudinea mediatorului sanitar. Tn unele cazurl. lideriicomunitatilar cu roma s-au revoltat cu privire la activitatea mediatorilor giau transmis adrese de informare litre DSP Judetene, pron care semnalau faptul ci acegtia nu gi-ar desfa99ura activltatea in comunitatea respective. As- pectele semnalate nu au fast verificate, mediatorul sanitar beneflciind de imunitate in rin- dul DSP Judetene gi, astfel. in momentul transferirii citre autoritatea locale. liderii s-au impotrivit gi au determinat autoritatea locale si nu asigure continuitatea programului. Cadrul legal in care se desfagoara programul de mediere sanitary din Romania nu este actualizat. Tn continuare se ia Tn calcul Ordinul 619/2002 emis de MSP, care reglemen- teazi funclionarea programului de mediere sanitary, ansi, in contextul descentralizirii. acest ordin ar trebui actualizat gi adaptat noului context. Autoritalile locale au menlionat faptul ci vor asigura continuitatea programului doan pe perioada finantarii acestuia de citre Ministerul Sanatatii. Cercetarile analizate recomandi imbunatatirea cadrului in care se desfagoara pro- gramul de mediere sanitary gi dezvoltarea unum sistem de monitorizare gi evaluare, care s8 sprijine activitatea de mediere sanitary. Consider cd pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare gi evaluare a programului de mediere sanitary trebuie consolidat cadrul legal Tn care se desfagoara activitatea de mediere sanitary gi dezvoltarea de instrumente de lucru pentru autoritatile locale responsabile de gestionarea programului de mediere sanitary. Fin aceste instrumente de lucru, autoritatea locale nu va asigura sustenabi- litatea programului gi exists riscul ca, intr-un bmp foarte spurt, programul de mediere sanitary si Tnceteze. Totodata. actorii implicate Tn procesul de consolidare a programului de mediere sani- tary trebuie si adapteze aga de post a mediatorului sanitar, astfel Tncit si raspunda ;i nevoilor noului angajator. Autoritatea locale folosegte Tn prezent mediatorul sanltar Tn activitatile derulate de serviciul social din cadrul autoritatii locale. Standardul ocupational al mediatorului sanitar trebuie si aduci noi competence mediatorilor sanitary Tn domeniul social. Fifa de post trebuie actualizai gl adaptata, in conformitate cu none atributii distri- buite de litre autoritatea locale. noiem6de 2012 (Perspective poGttice In momentul de fate se impun noi viziuni. noi paradigme gi noi conduite Tn procesul de imbunatatire a programului de medlere sanitara, cad, dad Tn perioada urmitoare acest program nu se va schimba functional in beneficiul comunitatilor de romi, cu impact con- cret. devine tot mai evident c6 efectele 'cronicizirii ' situatlei sanitare a romilor vor evolua in direclii tot mai dificil de controlat. I Benehciar alProiectului"Constructia $iimplementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinar cu prixrire la problematica romllor" cohnantat de UE prin FondulSociaIEuropean, Programul Operations Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane zoo7-zoa3 2 InformaTiidisponibile la adresa http://www.romadecade.org/ +i www.anr.gov.ro 3 Mailatr Zoos 4 Open Society Institute. 2005. 5 Jitariu et al., zoom. 6 Sastipen. 20u. 7 ORDfN nr.6ag din t4 august 200z. Bibtiogra$e Cace. Sarin. Cristian Vlidescu (chord). 2004. Stared de sdndtate a peru/alIBi Roma f/ accesul la sewic///e de sdnadtate. Bucure;ti: Ed. Expert. Comisia Prezidentiali pentru analiza ;ielaborarea politicilor din domeniulsin5t5tlipublice din Romania. zao8. Un system sanitar centrat pe nevoite cetdteanului. Fleck, G6bori Cosima Rughini;. 2008. Vino ma/ aproape; /ncfuzlunea f/ excfuz/urea rofl/or h socl€tatea romdneascd de azi. Bucuref t/: Human Dynamics Jitariu. Cristina, Chiriac, Marian, Grigore, Delia, Sandi. Olga. Daniel Ridulescu, Daniel. Pitruleasa, Magdalena Simona. Berindei. Maria, Zoltan. Petru. zoo7. Introduction to roma culture. Exploring cu/tara/ divers/V/ur.Bmify doctors. JSI Research and Training Institute Romania. Ma\\at. Maria. zoa5. Evaluarea programului de mediere san+tara conceput si demint de Romana Criss in partenerfat w CFDC h Roman/a. COTE asbl Open Society Institute. zoos. Medfat/r7g Romana Hea/th; Poffq and Program Opporturlitfes. Newyork: OSI. Sastipen - Centrum Romilor pentru Politicide Sin5tate. 20u. ,Aria//za de Impact a medlatoffforsan/farr in comunitatite cu roma.