perspective noiembrie2012.pdf ©o6umur'q izn2 ©eYspecthe pofitice l elevilor roma Perceplia $co li asupra Abstract: using a social diagnosis af the causes and elects of marginalization. this study af the sociology of education aims to show the economy, sadat, and cuttura{ causes that perpetuate the schootjailure ofRoma pupils. !It Common perceptions the issue ofRoma education has a pelorat+ve connotation and is accompanied by school dropout. schootjaiiure, and tow absorption into the labor market. The elects ofiow revels of education are poverty, marginalization.jweniie detirlqtiency, criminality. alcoholism. soda! exclusion }n the country qorigin, and intemationat migration. Jottowed by newjarms of exclusion in the places of migration. The socioiogicalsurvey was conducted in two schools. both of which had a mayorftyof Roma children and had benejitedj'om an educational prqect conducted over$ve years, to obsewe in what ways the Roma students' performance and perceptions about the schoo! had changed. Also studied were the interactions between teachers and students. and between Roma and non-Roma students Keywords: abandonment. positive discrimination, negative discrimination. school failure. Roma integration. educational strategies, poverty, violence Introducere tn problentatica studiatd Guvemul Rominieia considerat integrarea pron educalie a ro- milor o prioritate nationale. notiune care se regasegte in "Strategia Guvernului Rominiei de incluziune a cetatenilor romini apartinand minoritatii romilor pentru anil 2011-2020.'z in acest document se prevede punerea in practice, pron metodologii specifice, a principiilor egalitatii de $anse. a accesului la educatia de calitate a etnicilor romi. precum gi formarea de resurse umane care si Ti pregateasca pe liderii romi, care la rindul lor si ridice, pron culture gi profesie, nivelul colectiv al etniei. Programele ce urmeazi a se derula conform acestei stra- tegic, au ca objective reducerea absenteismului, corectarea insuc- cesului $colar, sprijinirea elevilor pron tabere gi are facilitate cum ar fi: locuri rezewate in licee gi facultali, organizarea de programs tip after-school, '$coala dupe gcoala '. "A doua ganga '. 'Alfabetul functional ', 'Gradinita de vars, "Bad de liceu'3. Strategia educall- onali prevede gi Tnfiinlarea de gradinite bilingve romana-romano. romana-maghiare, Tn comunitatile unde exists un numir de minlm 15 copii romi. In acest bens, se prevede monitorizarea efectelelor O.M. 1 540 din 18.04.2007' vizind interzicerea segregarii gcolare. Adriana TudorArsenie drd. SNSPA (arsenleadriana@yahoo.com) fducatz07z polk es se va pune accent pe restructurarea formirii iniliale a profesorilor, prin mentorate de practice, master didactic. implicarea Caselor Corpului Didactic in organizarea de cursuri de formare pentru profesori, cu accent pe nediscriminare. promovarea eticii in educatie gi flexibilizarea programelor gcolare. Recomandirile Strategiei Nationale de Integrare a Romilor vizeazi gi are segments. precum: Tmbunatatirea sistemuluide mediere gcolara. mediatorul gcolar impreuna cu cel sanitar fiind o resursg umani necesari gi utili, care are acces nemijlocit la comunitatea de romi. avind abilitatile de comunicare necesare. Se urmaregte gi instituirea unor sanc- !iuni administrative gi financiare pentru directorii gi profesorii care practice segreagarea in gcoli. S-au avansat cifre care urmeazi si devine !inte pentru strategle: sporirea inves- titiilor in gcoli cu elevi romi cu 10%. cregterea cu 15% a rated de ocupare, diminuarea cu 1 5% a discriminaarii;i excluziunii sociale in acest sens. pot fi push tn evidenta o serge de deficienle - gl. Tn contrapondere, de recomadiri- pentru o mai bud Tndeplinire a obiectivelor pe aceasti zona de politico in primul rand, ar fi util dad s-ar preciza gi punctele de plecare initiate pe diverse domenii de acliune, deoarece la nivelul anului 2011 nu se pomegte de la zero in multe situatii, iar in lipsa referintelor nu se pot monitoriza aceste cre$teri. Tn al doilea rand, 8r fi utili introducerea unui cod etic pentru fiecare unitate de Tnvatamant preuniversitara, care si prevada misuri antidiscriminatoriifata de religii gi etnii diferite In al treilea rand, este de observat faptul ci din aceasti strategie lipsegte componenta de gen a educatiei, fetele rome fiend primele care renunti la gcoala pentru a se cisitori timpuriu gia prelua roluri casnice, conform tradilieis In al patrulea rand, ar putea fi utili gi Tnfiintarea de clare de fete rome, intr-un program de tipul "A doua gansu ', deoarece separarea pe sexe le-ar da parintilor acestora siguranta (!hand cont de conditionarile generate de mentalitate) ci ele nu interactioneaza cu baieti romi sau neromi, iar fetelor miritate le-ar da posibilitatea de a-$i completa studiile. de a-gi cunoagte drepturile. de a se modemiza gi a-gi educa gi copiiiin acest mod. In acest context, este de mentionat faptul ca, sistemul zonelor prioritare in educalie, care implica principiul discriminirii pozitlve, alocarea de ganse suplimentare copiilor cu dificultati de invatare gi rezultate gcolare reduse, datorate situatiei de dezavantaj socio- economic, a fast initiat Tn Anglia Tn 1 976 5 (EPA- Educational Priority Areas). Apoi, a fast preluat de Franca in 1981 gi dezvoltat ulterior Tn majoritatea statelor membre ale Uniuni Europene. Sistemul are ca obiectiv sprijinirea actiunilor educative in aceste zone care aunt un obstacol pentru reugita gcolara. Zonele Prioritare au acoperit ant medium urban cu populalie marginalizata. inclusiv de etnie roma. precum ;i ani rurale. Coordotiatet€ cercetdi"ii privittd perceptia $colii asupra etevitor roini Strategia Nalionala pentru Roma, precum gi programele guvemamentale gi neguver- namentale destinate ridicariigraduluide educalie $idifuzarea ei in rindul populatiei rome sunt numeroase, dar sunk aplicate in sensul prescrlptiv al egalitatiide ganse gi al discrimi- nirii positive, lipsind monitorizarea rezultatelor. Absenta resursei financiare face ca pro- gramele de modernizarea a gcolilor cu elevi romi gi misurile pentru diminuarea egecului gcolar si nu aibi impactul dorit. noiem6rie 2012 q'erspecti9e poGxtice J09 Tntre teorie gi practice se interpun circuite birocratice, blocaje financiare, lipsa de consecventa a masurilor, adesea contradictorii.De exemplu, dad Tn Strategia de pina in anus 2020 se prevede importanta mediatorului gcolar, in practice s-au desfiintat 23 de posturi de mediators Tn Municipiul Bucuregti. Programele de tip After --school gi 'A doua gansu" nu igi gasec sponsors, ONG-urine acceseazi programe destinate romilor, progra- me care, debi au caracter educativ nu au girul Ministerului Educaliei, nu fac schimbiri in curricula, nu difuzeazi exemple de bune practici. Adesea, aceste programe nu sunt verlficate de specialigti Tn educalie, cei care acceseazi fondurile europene avind are specializari gi lipsind colaborarea profesionigti. Problema de la care pleaca cercetarea prezenta este studierea impactului pe care aceste programe le-au avut in doug gcoli bucuregtene,$coala 181 gi $coala 183, benefi- ciary ale programelor de interventie "Zone Pilot Tn Educatie.' Schimbarea programei gcolare Tn cede doug gcoli, Tn sensul flexibilizirli curriculei, edu- catia nediscriminatorie aplicata de profesorii familiarizati cu problemele comunitatii rome gi schimbarea atitudinii elevilor neromi gia culturii domlnante fate de romi, sustinerea unei politici educalionale afirmative au dus la progres gcolar fate de anti anteriori, la redu- cerea absenteismului gi la schimbarea mentalitatii romilor fate de ;coda. Pentru verificarea acestei ipoteze a font derulati o ancheti sociologica in doug gcol din Bucuregti, $coala nr. 181 gi $coala nr. 183. unde exists o comunitate roma bine re- prezentata. Ancheta a fost derulati cu aprobarea Inspectoratului $colar al Municipiului Bucuregti. Aceste gcoli au fast beneficiare ale programelor de interventie ameliorative din 2005': iar studiul de fda Tgi propune si arate efectele acestei strategic asupra institutiei gcolare gia diferitelor categorii de acton implicati(elevi, cadre didactice, parinti, ari membrii ai comunitatii) la 6 ani de la initierea proiectului A) in cadrul cercetiriiau fost chestionali elevi romi gi neromi, precum gi profesoriicare predau la aceste clase. S-a urmirit dimensiunea discriminirii etnice, a continuturilor pro- gramelor gcolare care indic stereotipuri discriminatorii, precum gia Interesului familiilor in relalia cu gcoala B) S-au analizat documente gcolare, precum foi matricole, cataloage, repartilia pe cea- se a elevilor, rezultatele la teze, infrastructura gcolara privitoare la dotarile acestor gcoli comparative cu cede la care Tnvata elevi romini. Aceasti cercetare are ca puncte de plecare preocuparile precedente, Tn Programele Pi- lot de Intervenlie, materializate prin "Sistemul Zone Prioritare in Educatie", studio elaborate de Ministerul Educatiei gi Cercetarii, UNICEF silnstitutul de $tiinte ale Educatiei Tn perioada 2006-20097. De aceea rezultatele oblinute sunt comparate cu cele obtinute Tn Giurgiu, la $coala Generali nr. 3, in anul 2002 gi la Bacau, la $coala Generali nr.4 din anus 2005. In ancheta sociologica s-au folosit metode cantitative, precum chestionarul, aplicat elevilor gi profesorilor care predau la aceste clare, dar gi metode calitative, interviul semistandardizat, folosit in discutiile cu parintii, focus-grupul, utilizat in discutiile colective cu profesorii, directorul gi secretariatul. A fast utilizati gi observatia participative prin par- ticiparea directs a cercetitorului la orele de ours, respectiv de dirigentie (consiliere)*. Instrumentele de culegere a datelor au fost pe suport de hartie, in cazul chestionarelor gia figelor de observatie, iar la asistenta la ore gi in discutiile libere s-a foloslt reportofonul. Culegerea datelor s-a realizat de citre 2 operatori, iar (analiza rezultatelor) s-a ficut de citre sociolog, cu ajutorul programelor de calculator pentru baza de date. ]10 fduca t£olz po/ices Desfa$urarea cetcetdrii $i relultatele acesteicl Alegerea celor 2 gcolia fast justificata de o serie de caracteristlci ale acestora gi ale comunitatii din care fac parte. Spre exemplu. comunitatea elevilor din $coala nr. 183 se caracterizeazi pron defavorizare socio-economics seven, printr-un grad accentuat de saracie, la limita subzistenlei, care afecteazi un numir important de familii. Parintii elevi- lor au un navel redus de instruire gi ocupare, au conditii precare de locuit, fiind concentrate intr-o zona marginaga a oragului, locuiti de romi. Multi parintiau o atitudine rezewati fate de gcoala gi fate de importanla educatiei. dar comunitatea locale a sprijinit aceasti gcoala in ultimii5 ani. Ambele gcoli au o rata ridicati a abandonului gcolar. aproape 10%, gi o rata Tnalti a repetentiei de aproape 5%. In plus. existio propo4ie importanta a elevilor cu dificultali de Tnvalare. La gcolile studiate nu au fast inregistrate fenomene grave de comportament deviant, fun, vagabondaj, droguri. in prima faze a investigatiei au fast aplicate chestionare profesorilor, urmate de discutii individuale, pentru a identifica caracteristicile generale ale resursei umane. a stabili ne- voile de dezvoltare profesionala gia inventaria problemele generale cu care se identifici Ancheta a avut Tn vedere $i evaluarea gradului de acceptanta a profesorilor la schim- barea perceptiei asupra elevilor roma. S-a urmirit perceptiilo profesorilor fate de proble- mele cu care se confrunti gcoala, fate de cauzele probabile ale absenteismuluii gi aban- donului gcolar, fate de relevanta curriculum-ului pentru nevoile elevilor din gcoala. S-a urmirit metodologia didactici gi programul de invalare al elevilor, relatia dintre gcoala gi comunitate, rezultatele $i prestigiul $colii. necesarul de material didactic gi echipamente ale gcolii. nevoile de formare ale personalului didactic. Dupe discutiile din focus-grup s-a aplicat profesorilor chestionarul de prezentat Tn Anexa I Analiza rezultatelor oblinute pe un e;antion de 134 de profesoria dus la o serge de constatiri interesante, prezentate mai jos. Din totalul de 1 34 de cadre didactice de la cede 2 gcoli, toate sunt cadre didactice califi- cate. avind studii corespunzatoare disciplinei pe care o predau. Colectivul este echilibrat pe varste. pondered cea mal mare o au cei cu vechime Titre 18 gi 25 de ani(57%), mai mult de jumatate au o vechime in gcoala cuprinsa intre 5 gil 5 ani. Din punct de vedere al calificirii profesionale peste 60% devin gradele didactice ll gil, iar majoritatea aunt titulari pe post. Reprezentarea pe sexe este de 78% femei gi 22 % barbati. Opiniile pro$esoriior/aii de proble tatica st diaf& Din discutiile purtate cu profesorii s-a relevant perceptia acestora privind proble- mele cu care se confrunti gcoala. Apropape toll semnaleazi dificultalile de adaptare ale copiilor la medial gcolar. fenomen care determine mai tirziu insuccesul gcolar. In opinia profesorilor, pele mai importante cauze ale dificultatilor se situeazi la nivelul mediuluifamilial, considerat nefavorabil dezvoltirii personalitatii. ant din punct de vedere economic, cit gi educational, afectiv, deoarece lipsegte comunicarea cu copilul, sunt multe familii in care se consume alcool. iar copiil triiesc Tn media violente. O alta cauzi este lipsa aceesului la gradinite gi la anul pregatitor pentru romi. O alta opinie generalizata este dezinteresul parinlilor fda de frecventarea gcolii, cau- zat de necongtientizarea rolului educatiei gi persepectivelor reale pe care le poate oferi noiem 6fte 2012 ?erspectbe poCitice educatia pe piata mundi. Conditiile economice precare ale familiilor de roma nu permit asigurarea unor conditii minimale (imbracaminte, incaltaminte), mai ales in perioada de creme nefavorabili cu temperature scizute (ninsori. ploaie). Traditiile comunitatii rome Tn care Bunt valorizati banii cagtigali ugor gi ari munch sistematici, lipsa unei culture propri ii determine pe parinti si nu pune accent pe gcoala. Cu toate acestea, niciun profesor nu a semnalat printe cauzele insuccesului gcolar ipsa unor metode pedagogice speciale, cu abordiri educationale alternative. Totodati, s-a observant relativa neTncredere a cadrelor didactice cu privire la impactul unor misuri de imbunatatire a ofertei educationale. Majoritatea profesorilor considers ci principala cauzi a absenteismului ;ia abandonului gcolar se situeazi in afara gcolii, iar educalia forman nu poate schimba fundamental aceasti cauzi. Profesorii considers c8, once ar face, sltuatia ar fi aceiagi, aceasti resemnare stand la originea lipsei de dorinta de a-gi schimba metodele pedagogice sau de a urma cursuri de specializare. in ce privegte programa gcolara nationale, majoritatea profesorilor considers ci aceas- ta este prea incarcata, iar unele objective gi teme depagesc posibilitatile reale ale elevilor. Au fast semnalate dificultati ce tin de lipsa instrumentelor didactlce demonstrative sau a Instrumentelor de mundi independente. mijloacele didactice existente fiind insuficiente ant calitativ cit gi cantitativ. Predarea acestei programe la clasele cu copii roma este gi mai greu de realizat, deoa- rece ei au un navel de pregatire a temelor mult mai scazut, nu sunt monitorizati gi ajutati de parinti in insugirea materiei gi nu se regasesc in literature sau istorie cu reprezentanti ilugtri care si-i motiveze. Adesea "tiganul" este tratat peiorativ in textele literare, (exemplu Rizvan gi Vidra") avAnd ndravuri rene. lucru care Ti face si se rugineze pe ceidin aceiagi de etnie sau si perpetueze stereotipurile despre ei. Profesorii considers necesare la aceste clare materiale intuitive cu impact vizual sau auditiv, de genul video-playere, casete didactice, mulaje, softuri educationale. Ton profesorii intervievali au considerat necesari introducerea unui program de studiu prelungit, de dupe-amiaza, pentru elevii romi. Principalele argumente in favoarea acestei opinii au fast urmitoarele: -lipsa de sprijin din partea families in rezolvarea temelor; -lipsa timpului de invatare necesar Tn cadrul familiei, subminat de treburi casnice; -nevoia de asistenta specializata Tn realizarea sarcinilor de Tnvatare gi Tn sarcinile de munch independente. De asemenea, profesorii au fast de parere ci acordarea unei mese (gustari) came gi asi- gurarea de rechizite gratuite ar area efecte pozitlve asupra participarii gcolare. date fiind con- ditiile economize precare ale famiiilor. precum gi experienta programului "Cornul gi laptele ' in privinta organizariiunor actlvitali extragcolare Tn care si fie antrenali ant parintii, cit gi ceilalti membriiaicomunitatii, profesorii ;i-au exprimat rezerve, considerind ci ar avea efect pozitlv asupra unui numir restrins de parinli. Principalul motiv invocat a fast lipsa de interes a multor parinti pentru educatia copiilor. Din egantionul cercetat, 78% dintre profesori considers colaborarea cu autoritatea locale ca fiind satisfacatoare, dar departe de ce gi-ar dod cu adevirat si fie. Primiriile le dau fonduri pentru reparatii gi nu ant pentru achizitionare de mobilier gi material didactic, reprezentantii administratiei locale nu participa la gedintele de Consiliu de Administratie. Acegtia sunt pre- zenti, de obicei, doar la Tnceputul anului gcolar, la festivitatea de deschidere a gcolii. Dialogul cu parintii se refers dear la probleme de discipline, igiena gi educatie sanitary, ftecventa, (Educatiott po&cies dificultati de invatare gi mai putin la aspecte educative Tn comun, Tn parteneriat cu gcoala. Profesoril considers ci prestigiul gcoliia scizut treptat, ca urmare a cregterii pon- derii populatiei rome, acutizirii problemelor economize datorate crizei, cregterii nu- miruluide familiidezorganizate, datoriti fenomenuluide emigratie. De altfel, conform Legii Educaliei Nationaleo gcolile se ordoneazi dupe performance exprimate Tn medi generale gi Tn numirul de copii admigi in ciclul urmitor, astfel se obtin un numir mai mare sau mai mic de clase, care Tnseamnd norme didactice direct proportionale. dar astfel se gi atrag fonduri bugetare pentru dotarea gcolilor. O gcoala cu un numir mai mare de clase este o garanlie a succesului gi primegte mai multi bad de la bugetul local. Tn acest caz. al autonomiei gcolilor gi al alocirii de resurse dupe performance, profesorii considers ci legea trebuie regandita gi dupe aceste cazuri speciale, unde performanla inseamni o nob de trecere gi nu o nob maxims, ori participari la com- petitii nationale. Tn cazul opus, insuccesul gcolar, atrage dupe sine un numir mai mic de clase $io bazi materials mai precara. Profesorii sunt demotivati psihologic and lucreazi in asemenea gcoli. Faptul cd elevii sunt de etnii diferite nu este perceput ca o oportunitate pentru educalie interculturali. dialogul interetnic fiind deficitar, peceput ca un obstacol. Totodati profesorii se refers la lipsa de implicare a reprezentantii etniel rome in rezolvarea problemelor gcolii, organizatiile non-guvernamentale nu i;i fac simtita prezenla in gcoli. 4natizu daletor chestionaru:uiapiicat profesoriior Din cei134 de profesori chestionali, 103 aunt femei gi 31 aunt barbati, cu urmitoarea vechime la catedri (label I ): La intrebarea nr.I, referitoare la dificultatile pe care le intampina elevii romi, au ris puns 97% din profesori astfel, conform datelor ilustrate in Tabelul 2. lube! 1. Vechimea Ea catedrh a pra.fbsorilor din cate 2 $caii 0 5an l9 Persoane 5 10 ar 43 per:bane 68 oersoane 3 Persoane pe5te 30 an ub }12. illl#cnltilile inrampinatc dc elevii roti. conlbrm aprecierii)ro.fesoritdr