perspective noiembrie2012.pdf ©oaumzzr'q nn 2 (Pevspectise po&tice Femeile rome $i feminismul Abstract: This article explores the understanding of the way in which Roma women and the Roma issue are placed in the context ofjeminist political theories, in the case ojRomania. after aver i4 years of potlticaiand social mobilization. tt also underlines the needjor ciar$cation ojthe role and position of the Roma women in the poiitica{ construction of Roma identity, as welt as an analysis of the power relations that impose upon women to wear the identity markers of the group. The research thatlfarms the basis af this arUcte a!$o starts from the ebsewation that, up to now, the impact exerted byfemate Roma activists andjemtnists on the policiesjor Roma and their gender component has not been evaluated. leaving their actions anonymous. Keywords tradition rights, Roma women. feminism. intersectionality, discrimination. in 20 de ani de activism civic, am font o observatoare gi Tn ace- la$i bmp actor secundar ce a luat parte direct sau indirect, ce a be- neficiat direct sau indirect, din mecanismele de reprezentare a ro- milor Tn viata publica. Tn acelagi bmp, privind cu ochelari realitatea din jurul meu, acegtia, ochelarii, mi-au ridicat o serie de intrebiri la care vreau sa incerc sa gasesc raspuns. Analiza, fundamentati teoretlc, este necesari pentru a intelege mai bine unde ne plasam ca femei rome in contextul teoriilor politi- ce feministe dupe o mobilizare socials gi politico de peste 14 ani Tn jurul chestiunilor negate de femeile rome. O alta necesitate vine din nevoia de clarificare a roluluigi pozitiei femeilor rome in constructia politicia identitatii rome, precum gio ana- lizi a relaliilor de putere ce impun femeilor si poarte mircile identitare ale grupului. Dupe o istorie recenti de 14 ani, in care femeile rome activiste au navigat in- tre migcarea privind drepturile pentru roma gi cea pentru drepturile femeilor, este nevoie de o analizi a actiunii de mobilizare a femeilor rome dar $io analizi a relatiei cu aces- te migcari socials. Fin aceastg analizi nu ne putem imagina o viziune asupra societatii pe care vrem si o construim, cu romii gi femeile rome ficind parte integranta gi egala. Pe lange toate cele enumerate mai sus, necesitatea teoretizgri actiunii colective a femeilor rome la navel european are mai multe curse: nevoia de clarificare ideologica a feminlsmului/ feminismelor femeilor rome; lipsa studiilor teoretice asupra acestui tip de acliu ne Nicoleta Bite drd. SNSPA (nicoletabitu@yahoo.com) Articolul de fate pornegte motivational, de la experienta perso- nals. Provocirile primate din jur au fast in relalie cu barbatiigi feme- ile colegi gi colege din migcarea romilor ce se intrebau gi mi intre- ]34 @oGuiesjor (hama 'women bau de ce vreau si separ lumea Tn doug, sau ci nu vid cite probleme au comunitatile de romi cu discriminarea gi rasismul gi eu mai aduc in discutie gi probleme negate de statutul femeilor rome. Aceasta pentru ci disculia despre situatia drepturilor femeilor rome aduce in spatiul public incilcarea drepturilor femeiigia copiilor. nu numai ca membre gi membri ai comunitatii de romi, tinte ale rasismului, ci gi ca victime ale violirii drepturilor, abuzul fiind fdcut ficuti de un/o alt/a membru/a al aceleiagi comunitati rome, dar nu neaparat. Feminismul rom. indiferent de tip sau orientare, este o provocare la coerenta unlver- salitati drepturilor gia cetateniei atunci and statele adopta politico pentru comunitatile de roma. Acestea se adopts, dar mai ales se exerciti (de obicei) numai de litre barbatii romi, egalonul reprezentativ al experientelor de luat in calculul politic. Este ca gi and, de peste doug secole, feminismul nu ar fi existat gi nu ar fi cerut universalitatea drepturilor gi cetateniei pentru ambele sexe: Este adevirat ci, Tn contextual actual, and fenomenul discriminirii impotriva romilor a rimas la un navel ridicat in tarile europene; - mai ales in ceea ce privegte raportarea acestor cazuri de citre victime citre institutiile specializate gi neTncrederea ci eventua- lele plangeri ar schimba situatia - discutia despre drepturile femeilor rome, apare ca un potential risc de alimentare a prejudecatilor gi stereotipurilor. Pentru a ilustra aceste conflicte gi provocari, precum gi faptul ci disculia Tn spatiul public despre aceste probleme a evoluat, voi reda mai jos un extras din Dec/arabia ce/e/ de a 7}eia Conferfr7le /nfema!/ona/e a rene//or/ome, (Spania, Granada, 23-25 octombrie Femeite romejoaca un rol crucial in situatii de crizi. Ele se gasesc de cede mai multe ori vutnerabife, ptasate Tn tiniile din tata $i Tn pozitii inechitabile de risc. Pentru ci stra- tegiile interne ale comunitatii nu sunk intotdeauna prietenoase cu femeile, noi trebuie s6 jucam un rol cheie ant in prevenirea crizelor cit $i Tn procesul de reabilitare de dupe criz6. Practicile culturale precum maridele timpurii/aranyate/folate, rapirea miresei, testarea virginitalii suet prevatente Tn anumite comunitati rome din Europa. Nu numai ci acestea violeazd drepturile fundamentale ate omului, dar de asemenea plaseaza o barleri pentru dezvoltarea individuals $ia comunitatii. Femeile rome prezente la intilnire subliniazi ci siricia adanca, perpetuarea discriminirii $i excluderea nu fac decaf si intdreasci aceste practice. (...) '* O alta motivatie pentru aceasti cercetare este aceea ci impactul asupra politlcilor pentru roma ;ia componentei lor de gen exercitat de citre femeile rome activiste gi femi- niste nu a fast evaluat pina in prezent, demersurile lor riminind anonime. In procesul de advocacy, elaborare cit gi implementarea a politicilor pentru romi din perioada 2000 - 201 2, femeile rome activiste au jucat un rol important gi major, dar contributia acestora nu este mci vizibili gi mci documentati Rolul pe care aceasti lucrare TI poate luca este de a contribui la cunoagterea de litre membrii migcarii romilor a unor aspecte negate de feminism gi mobilizarea femeilor rome, pe de o parte gi pe de alta parte contributie la mai buna cunoagtere, intelegerea gi politi- zarea experientelor feminine rome de citre colegele lor feministe. In Romania gi in Europa majoritatea studiilor despre femeile rome s-au concentrat asu- pra situaliei femeii rome Tn famine gi societates sau pe accesul la diferite servicii precum cede medicaleo In ultimii zece ani se remarci o cregtere a numirului de studio, rapoarte gi cercetiri despre femeile rome. Acestea sunt de mai multe tipuri: cede initiate de asociatii ale romi- 2011 ) ?toiem6l]e 20]2 ?erspectine poCitice lor', cede asociate cu sesiunile Comltetului de Evaluare a implementarii Conventiei Nati- unilor Unite pentru Eliminarea Discriminirii Tmpotriva femeilor8 sau cede cu subiecte mai largi dar cu o privire gi asupra femeii rome (European Women Lobby). In ultimii ani, datoritd accesibilitalii fondurilor sociale europene pentru dezvoltarea re- surselor umane, Tn care femeile $i romii aunt inclugi in categoriile defavorizate, au fost implementate gi proiecte in care cercetirile s-au axat pe accesul femeilor rome pe plata muncii9. Aceste fonduri au o influenza ;i asupra realitalii din viata unor femei rome cit gi la cunoagterea experientelor femeilor rome pe plata mundi. Cu toate acestea subliniez faptul ca tema privind contributia femeilor rome, a feminis- telor rome la politicile de azi, nu a font evidentiata indeajuns. Anonimatul marcheazi Tn- treaga activitate a femeilor rome activiste ce au contribuit la toate procesele de mobilizare a comunitalilor gi influentarea politicilor pentru roma. Rolul lucririi de fate este, pe lange altele, scoaterea din anonimat a acestora. Tn Drums/ cdtre aufonom/e -- beorf/ po//f/ce fem/nlsfe, Mihaela Miroiu argumenteaza cauzele acestei invizibiliHti: Este o experienta pe care femeile o Tmparta$esc cu torte categoriile de exclu$i sau de marginali. Aceste categorii "nu au istorie". Para nu au luat parte la evolutia istorici. Sunk lipsite de identitate politico, par s6 nu alba interese proprio, ci pe pele ale grupurilor cirora +e surf auxiliary. Oamenii din astfel de grupuri ies din anonimat dear prim exceptie. in cazul femeilor, adesea exceptla inseamni calitatea lor funclionala pe lange un birbat (mama,soba,fiica eroului ficitor de istorie). Exists multe raliuni pentru aceasti "stare de fapt". astoria a fest patriarhata"'o. O alta temp care a dominat studiile gi cercetirile despre femeile rome au fost cele des- pre drepturile reproductive gi accesul la serviciile de sinitate. Incepand cu 2003. and se publica studiul despre barierele Tn accesul la serriciile de sinitate al femeilor rome, al fostului Centru de Monitorizare a Xenofobiei gi Rasismului(actuala Agentie Europeans pentru Drepturi Fundamentale). studiile despre sinitatea femeilor rome au aparut frec- vent, dar nu numaiin studio adresate special femeilor rome ci mai ales Tn cadrul studiilor gi cercetirilor despre starea de sinitate a romilor in general ': Tot in contextul studiilor despre sinitatea femeilor rome apare in spatiul public discu- !ia despre sterilizarea femeilor rome din Cehia gi Slovacia. Aceasta s-a datorat in primul rand unum studiu elaborat de Centrul pentru Drepturi Reproductive, New York gi Central slovac pentru Drepturile Civile gi ale omuluiTn 2003. Au existat citeva articole gi studii de licenta sau masterat ce au abordat tema organi- zirii femeilor rome ': care aduc in discutie pe de o parte contributia diferitelor retele for- male sau informale ale femeilor rome, la punerea pe agenda international a problematicii legate de femeile rome dar si imensa responsabilitate si autovictimizare pe care acestea o simt in legatura cu actiunile lor. O alta dimensiune a acestor studii se refers la mobilizarea femeilor rome ''. Are ca- racter descriptiv gi este push in contextul elaboririi politicilor pentru romi, in special al Decades pentru Incluziunea Romilor. in incheierea acestei parli, ca o concluzie, Miroiu spune Tn Drums/ cdfre aufonom/ei "Aceasta nu inseamni ci medium universitar plate sa fie scuzat de sindromul "turnului de f?/de$". ih consecir7la, in mod special feminismul academic g/ stud///e de gen fr?cearcd s contrazici paradigma cunoa$teril "ezotedce". in contextul nostru rom6nesc aceasta it3seamni studierea condiliei femeilor $ia relaliilor de gen inclusiv in statusud care ade- sea sant /gnorafe de cdfre zona academics: tarancile, femeile rrome, mamele singure, /36 ?oGK esjor (Rama women prasU\ua\e\e, precum $ia unor problematici pe care cetelalte tipuli de studilo tree sub ticere: puterea in vi\a private, dubfa zi de munch, politicize reproductive. {...)"l ' Cine, ce mi de$ne$t€ calemeie, card swat ro ntlie 'adw&ratd" s&u itu? In decursul anilor in care am militat pentru drepturile femeilor rome am auzit frecvent ci inca nu e timpul pentru asemenea discutii. ci aceste discutii dad au loc trebuie sd alba loc intre noi. Tn interior. Tn introducerea sa de la cartea 4inf / a woman, Bell Hooks explica de ce femeile de culoare nu se puteau uni pentru a gupta pentru drepturile femeilor: (...,IFemeile de culoare, Tn prezent, nu se pot uni pentru a lupta pentru drepturile fe- meilor pentru ca nu am vazut .feminitatea"ca un aspect important al identitalii noastre. Socializarea in mediu rasist gi sexist ne-a conditionat si devalorizim femeia din noi gi si vedem rasa ca fiind singura eticheti relevanti a identitatii noastre ';. Paralela dintre femeile de culoare gi femeile rome este valabili in cazul ignorarii identi- tatiide femeie gi recunoagterea ca identitari primary sau absolute, cea de apartenenla la etnia roma. Pe lange aceasta exista gi Tn sinul mi$carii romilor voci care nu recuno$teau problemele femeilor rome ca fiind importante sau prioritare. Ca ilustrare a acestui feno- men este urmitorul dialog scris dintre femei rome activiste gi colegi, barbali roma. In anul 2000, Centrul European pentru Drepturile Romilor de la Budapesta a initiat in publicatia lor trimestriali o disculie la o masa rotunda cu titlul rene//e Rome in soc/efatea madodfa/g g/ cea roma. Toate intervenliile au fast raspunsuri, reactii la un articol scris de o tiniri activists roma cu parinlii de origine din Kosovo gi niscuti in Germanic, Sabi- na Xhemajli ''. Xhemajli incerca in articolul siu si scoati Tn evidenta rolurile diferite ale femeilor fate de barbati Tn interiorul comunitatii de romi, intitulandu-gi sugestiv articolul Everything we do not want to head '. De ce consider necesar si aduc in discutie aceasti eerie de articole? Pentru ci reactiile la articolul Sabinei ilustreazi foarte bine tratarea femeilor rome ca avind doug identitali complet separate, ierarhice: Cred ci (noi, romii) nu trebuie si vorbim despre drepturile femeilor. Dad o femeie are o problems gtie unde si mearga. Nu trebuie si ne administrim problemele separat gi in mod special, diferit, doar pentru cd suntem Rome gi femei"' Sfatul meu pentru the este totugi si nu imparli romii Tn femei gi barbali sau homose- xuali gi lesbiene. Intoarce-ti atenlia mai degraba citre problemele globale ale romilor gi discriminarea noastri gi fa din ele prioritatile tale. Hai si lucrim pentru a rezolva proble- mele tuturor romilor. Cind toate aceste probleme imense au fast rezolvate, putem folosi puterea noastri pentru a discuta are probleme intre noi. Ca si fiu dar gi spurt, pentru moment, in ochii gagiilor nu egtio fab sau femeie mai intii ci egti TIGANCA.-v* Cele doug citate ilustreazi ci nu avem de-a face numai cu o reactie a barbatilor ci gi a unor femei rome, activiste. Bineinteles, atentia data problemelor gi drepturilor femeilor rome a crescut Tn mare parte grupurilor de femei rome activiste gialiatii lor barball romigi feministe nerome. Cu toate acestea tipurile de reaclii de mai sus continua. in regalia cu grupurile de activigti mai traditionaligti, atunci and grupuri de femei aduc in discutie diversitatea experientelor feminine atunci reaclia este ci nu sunt . chaco rom/ romnie" (rom, romnie adevarata) pentru ci aceste femei, feministe discuti Tn spatiul pu- blic despre lucruri personale, tabs, de care neromii nu ar trebui si audi. Respectarea noiem6rie 2012