perspective noiembrie2012.pdf ©o6umzzr'q rzn 2 q'erspectbe pohtice Violenjia Tmpotriva femeilor rome Abstract. The present article introduces to the academic agenda a subject that is still largely invisible, namely violence against Roma women, and creates Q necessary climatefor dialogue between scholars dealing with this subject. The aim of the paper is to investigate the impact if cuttura! and gender essentia!+sm on violence against Roma women. The research propose! develops a description of the inequalities in combating violence against Roma women aridjuRher discusses the mechanisms that could remedy these inequalities. The proposed study regarding violence against Roma women is a theoret+ca! inquiry that investigates this acute contemporary phenomenon by using a conceptuatjramework based on radical feminist theories. Keywords: violence against Roma women. culturalessentialism. gender essentialism. radicalfeminism. intersectionality Tncepand cu anul 1 970. problema violentei Tmpotriva femeilor a devenlt un element central Tn discursul feminist. urmirindu-se sco- aterea acestei probleme din spallul privat ;i politizarea ei2. Introdu- cerea fenomenului violentel Tmpotriva femeilor Tn dezbatehle publice $i denuntarea acestuia drept o forma de control gi subordonare a femeilor a pemiis intensificarea analizelor prtvind relagile de putere dintre femei gi barbati3. Analiza experientelor femeilor a contribuit la conceptualizarea diferitelor forme de violenla, cum ar fi abuzul sexual, hartuirea sexuala, violul. precum gia violentei psihologice, economice gi sociale+. Deal cercetirile pri- vind fenomenul violentei s-au extins gi au integrat experientele diverse ale femei- lor. modus in care femeile minoritare sunt afectate de violenla a inceput ga fie anali- zat mai intens in ultlmele doug deceniis Lipsa cercetirilor privind violenta impotriva femeilor rome india marginalizarea tematicii, ant de citre majoritari, cit gi de minoritarii romi. Discutia publica despre violenta impotriva femeilor rome Tntr-o societate rasisti va contribui la reintirirea stereotipurilor negative prlvind barbatilromi, ansi lipsa discutiilor nu permite comunitatilor si rezolve anumite probleme interned. Datele statistice oficiale privind violenta Tmpotriva femeilor din Romania nu iau in considerare mci dimensiunea de gen gi mci dimensiunea etnici, iar procesul de colectare a datelor exclude numeroase cazuri de violenta Tmpotriva femeilor. subestimind astfel amploarea fenomenului violentei. Andreea Bragg drd. SNSPA (andreeabragal 5@yahoo.com) /44 a'b/hfsjor gh07na wonze?z Multe dintre institutiile care se ocupa de strangerea datelor nu au Tn vedere diferentele de gen, in cede mai multe cazuri datele nefiind dezagregate pe sexe. Pina Tn prezent, nu exists date care si induce violenta Tmpotriva femeilor minoritare, dimensiunea etnici lipsind din procesul de colectare. In Romania, violenta impotriva femeilor nu este un subject promovat suficient pe agen- dele publice gi este tolerat de citre societate, o analizi complexa asupra violenlei triite de femeilor rome lipsegte. Absenta reacliei majoritatii fda de violenta impotriva femeilor rome gl pastrarea unei imaginiomogene a victimelor femei, fire a injelege nevoile diferite pe care acestea le au, pot provoca acuzalii privind elitismul agendelor pentru eliminarea violentei impotriva femeilor. Tn acelagi bmp, promovarea dezbaterilor privind abuzurile triite de femeile rome in interiorul comunitalilor plate conduce la o intirire a stereotipu- rilor negative larg raspandite in societatea romaneasci, plasand Tntreaga abordare sub eticheta rasismului. Lipsa cercetirilor privind violenla Tmpotriva femeilor rome india marginalizarea te- maticii ant de litre majoritari, cit gi de minoritarii romi. Politicile publice adoptate de Institutiile statului nu sunt sensibile fab de diferentele existente intre identitatile multiple ale femeilor rome, gi sunt construite intr-o aga madera, incit raspund dear nevoilor unei anumite categorii de cetateni, ceilalti nefiind luali Tn considerare. Pentru a-gi indeplini obiectivele, institutiile statului trebuie si actioneze astfel inuit si garanteze prlncipiul non-discriminarii, fiind necesari cregterea gradului de responsabilitate fate de respecta- rea drepturilor individuale. Atat procesul de elaborare a politicile publice, cit gi obiectivul pentru care au font elaborate, india misura Tn care interesele diferite ale cetatenilor $i cetatenelor suet aduse pe agenda publica. Dezbaterile prlvind abuzarea femeilor in interiorul minoritalilor etnice s-au dovedit a fi un subject dificil de abordat, ari promovarea simultani a stereotipurilor culturale, indi- cind o reticenta Tn sustinerea drepturilor individuale in detrimentul celor colective. Astfel, violenta impotrlva femeilor minoritare a fast ignorata sau trecuti cu vederea, ant de osti- litatea membrilor mai conservators ai comunitalllor minoritare, cit gi de indiferenta publi- cului generali. Alexandra Oprea mentioneaza Tn lucrarea sa, Re-er7Ws/on/ng soc/a/.lust/ce from the Ground Up: fnctuding the Experiences of Romana Women, fapiu\ c& \gnorarea violentei domestice cu scopul de a nu pozitiona comunitatea into-o lumini negative nu face debit si vulnerabilizeze comunitatile rome, in loc si le capaciteze. Discutia publica despre violenta domestics intr-o societate rasisti va contribui la reintirirea stereotipurilor negative privind barbatii roma, ansi lipsa discutiilor nu permite comunitalilor si rezolve anumite probleme interned. Astfel, femeile rome nu beneficiazi de suslinere Tn lupta imp- otriva violentei, mci din partea statului, dar mci din partea comunitatii rome. Chiar dad exists riscul ca includerea violentei Tmpotriva femeilor minoritare Tn dezba- terile publice si incurajeze atitudinile xenofobe. etichetarea acestuidemers drept o forma de rasism nu ajuta cu nimic victimele violentei din interiorul comunitatilor, fiend necesari o modalitate de abordare care si nu incurajeze stereotipurile culturale. Aid pot interveni organizatiile nonguvernamentale care si reprezinte legitim interesele femeilor minorl- tare gi care. pron activitatea lor, pot Tmbunatati lupta simultani ant Tmpotriva abuzurilor asupra femeilor, cit gi Tmpotrlva abuzurilor asupra comunitalii, prints-o reprezentare mai echitabili a situatlei9. Actorii societalii civile specializati pe problemele de gen gi pe pro- blemele minoritatii rome pot oferi expertiza pentru o mai bud implementare a procesului de integrare a dimensiunii de gen gia dimenslunii etnice in serviciile de siguranta oferite ttotem6de 2012 (Perspective pofitice ]4j de instituliile abilitate Tn combaterea violentei. Lucrind direct cu oamenli, organizatiile pentru femeile rome devin informatii detaliate privind nevoile de securitate ale comunitatii, in special ale grupurilor marginalizate. ansi nu pot inteweniTn garantarea unui drept care !ine eminamente de atributlile statului. Colaborarea dintre fortele de ordine publica gi so- cietatea civili plate contribui la furnizarea unor servicii complementare pentru victimele violentei, cu scopus de a create gradul de securitate gi slguranta. Intr-o societate democratici este important ca interesele diferite ale cetatenilor si fie reprezentate. Aceste interese pot varia Tn functie de identitatile diverse ale membrilor unei societati(de gen, etnice, culturale, etc.), fapt pentru care existenta unor grupuridezavan- tajate impune implementare unei legislalii protective $i necesitatea unor forte de ordine non-discriminatoriilo. Violenta Tmpotriva femeilor continua si fie un fenomen acceptat de societatea romaneasca, iar femeile care sunt victime ale violentei sunt stigmatizate social gi rezervate Tn ceea ce privegte raportarea citre institutiile publice, maiale Tn conditiile in care lipsesc instrumente importante pentru combaterea violentei impotriva femeilor: nu exists legislatle referitoare la scoaterea agresorului din casa gi la impunerea ordinul de restrictie. Cu ant mai mutt, lipsa unei abordiri integratoare a dimensiunii etnice exclude diferentele culturale existente in relatiile de gen din analiza impactului pe care politicile impotriva violentei asupra femeilor il pot avea. Femeile rome fac parte din grupurile vul- nerabile la saracie, alituri de femeile din familiile monoparentale, femeile singure, femeile cu dizabllitati gi femeile singure cu o vArsti de peste 65 de ani'l. Dad femeile rome se incadreazi in una sau mai multe dintre celelalte categorii de femei expuse la un risc crescut de saracie, dificultalile de a contracara abuzurile devin greu de depaglt Tn afara unei abordiri care si tina cont de vulnerabilitatile mentionate mai sus. Atunci and sunk analizate gi are criterii ce pot influenza gradul de acces la serviciile publice, cum ar fi me- dlul de provenienta, virsta, orientarea sexuala, religie, egalitatea de ganse Tn lipsa unum probes responsabil de elaborare a politicilor publice devine inexistentd. Garantarea drepturilor cetatenegti gia dreptului femeilor rome la siguranta este in- fluentati de prejudecatile cu care se confrunti minoritatea roma, cit gi de faptul ci fe- meile rome pot fi multiplu discriminate. Atunci and dimensiunea de gen se intersecteazi cu cea etnica, aplicarea principiului egalltatii de ganse Tn ceea ce privegte accesul la diferitele servicii publice intampina noi provocari legate de prejudecatile etnice existente gi de rasismul institutionalizat. Tncrederea scizuti in serviciile de asistenta socials gi sinitate pot reprezenta motive pentru care femeile rome victime ale violentei nu apele- azi la adaposturile existente gi la institutiile abilltate. In calitate de femei, femeile minori- tare trebuie si Tnvinga valorile gi normele patriarhale care exists ant in propria lor culture, cit gi Tn cultura majoritara. in calitate de minoritare, ele trebuie si depageasca granitele care le permit si internalizeze partial normele gi valorile culturii majoritare, Tn bmp ce nu pot beneficia deplin de avantajele grupului majoritar'2. Tn contextul in care tensiunile exi- stente Tntre majoritari gi minoritarii romi se acutizeazi printr-o alimentare continua a ima- ginii "vinovatului", a "celuilalt". discursul abordat trebuie si tina cont de dimensiunea de gen gi de cea etnici gi si urmireasci impactul diferit pe care deciziile politice TI vor avea asupra femeilor gi barbatilor roma. Femeile rome care sunt victime ale violentei Tntampina bariere ant din partea societatii per ansamblu, datoriti atitudinilor sexiste gi rasiste, c8t gi din partea comunitatii etnice, datoriti atltudinilor sexiste interne. Tn acest send, consider ca fiend necesari o analizi mai aprofundata privind violenta Tmpotriva femeilor rome gi modul Tn care statul protejeaza drepturile Individuale ale cetatenilor. /46 ®@@!jor @«-' come" Esentialislttul de get't $i esentialislttul cultural Uma Narayan atrage atenlia asupra riscului de generalizare esentialista a intereselor femeilor gia faptului cd aceasti generalizare tinde si reprezinte dear problemele femei- lor privilegiate (in general albe, vestige, din clasa de mijloc) ca fiind "problemele tuturor femeilor". Aceste generalizari esentialiste contribute la conturarea unor perspective teore- tice ;i agende politice care elimini interesele unor grupuri diverse de femel marginalizate pe criteriul clasei, rasei, etniei gi orientirii sexuale13. Lipsa sensibilitatii fab de diferitele grupuri de femei Tn ceea ce privegte modul de abordare a problemei violentei impotriva femeilor Tn procesul de dezvoltare gi implementare a politicilor publice india o esentializ- are de gen care nu tone cont de diferenlele specifice ale femeilor. In acelagi limp, evitarea esentialismul de gen se plate transforma intr-un esentialism cultural prim etichetarea diferitelor culturi ca fiind "vestige" sau "non-vestice'. Procesul de anihilare a diferentelor existente intre femei gl barbali prin esentialismul de gen se aseamini cu cel cultural pron omogenizarea intereselor femeilor in interiorul unei co- munitati'4. Astfel, o analizd a fenomenului violentei impotriva femeilor rome presupune depagirea cadrului restrins al esenlialismului de gen, ansi este important si echilibreze gi esentialismul cultural. Apartenenta femeilor rome la grupurile vulnerabile gi vizibilitatea lor redusi in sfera publica contribute la interpretarea problemelor cu care se confrunti pron prisma stereotipurilor care predomina in societate despre elels. In cazul comuni- ta!nor rome din Romania exists tendinta de a generaliza faptul ci mariajele timpurii sunt specifice acestei minoritati, chiar dad nu aunt reprezentative pentru Tntreaga comuni- tate. Una dintre recomandirile lui Narayan este faptul ci feminismul trebuie si reziste esenlialismului cultural, indicind pluralitatea interns, contestarea valorilor gi schimbarea permanente a practicilor Tn comunitatile din interiorul statelor-naliune'6. Tn aceasti idee, debi frecventa mariajelor timpurii in cazul comunitalilor de romia scizut semnificativ Tn ultimii ani, continua si fie tratate ca fiind o problems reprezentativa pentru minoritatea roma. O astfel de abordare nu face decit si dezviluie prejudecatile culturale existente gl sd provoace respingerea intervenliilor care urmiresc combaterea subordonirii femeilor. indiferent de apartenenta lor etnici, doriti unei atitudini rasiste Dustin gi Phillips afirmi ci: "Faptul ci femelle pot fi mai vulnerabile la coercilie sau la violenta Tn interiorul unui grup cultural particular nu inseamni ci violenta gi coercilia aunt practici culturale"''. Atunci and persoanele externe unei comunitali etnice, cum este cea roma, incearci si fle sensiblle la diferentele etnice, exists posibilitatea ca anumite comportamente gi atitudini si fie acceptate ca parte a culturii comunitatii minoritare ca o forma de respect fate de aceste diferente, ansi toate acestea pot ascunde diferite tipuri de abuzuri asupra femeilor minoritare. Tn acelagi bmp, imaginea generalizata a femeilor rome oprimate permite perpetuarea imaginii negative asupra comunitatii rome. Pentru o imitare a abuzurilor ant fate de femeile din interiorul unei comunitati minoritare. dar gi asupra comunitatii per ansamblu, consider ca este important ca discursul feminist central si Tnglobeze promovarea intereselor femeilor rome pron propria lor vice. Integrarea dimensiuniide gen in cadrul politicilor. programelor gi proiectelor publlce va conduce citre o Tmbunatatire a serviciilor de siguranta oferite cetatenilor gio congtient- izare a impactului diferit pe care aceste politico TI au, iegind astfel din esentiallsmul de gen care nu line cont de interesele diferite ale femeilor $i barbalilor. Cu toate acestea, abordarea integratoare a dimensiunii de gen Tn procesul de realizare a politicilor publice noiem6de 2012 {Perspecthe poilitice nu este ansi suficienti pentru a asigura egalitatea de gansu. Pron integrarea simultani a dimensiunii de gen gia celei etnice in cadrul procesului de elaborare gi implementare a politicilor privind siguranta cetatenilor vor putea fi identificate problemele specifice cu care se confrunti femeile rome, iar institutiile statului vor putea anticipa implicatiile pe care le au programele adresate victimelor violentei in famine. Pron cunoagterea diferitelor nevoi de siguranla, instituliile abilitate vor putea contribui la implementarea unor activitati cu scopul de a elimina posibilele amenintari asupra drepturilor cetatenegti ale femeilor rome, in special garantarea dreptului la siguranta. Tensiunile create Tntre abordirile esenlialiste gi relativiste privind dimensiunile de gen gi pele culturale sugereaza o abordare centrati pe drepturile individuale. dar care si tina cont de diferenlele existente intr-un grup divers de femei. Astfel, provocarea consti in modus Tn care se pastreaza sensibilitatea fate de diferentele culturale. in bmp ce sunt promovate drepturile tuturor persoanelor, nu dear a unora dintre ele. Multic it ratislnui $ijetltinismu{ Critica feminlsti a luiSusan Moller Okin adresati teorieimulticulturaliste a luiKymlicka aduce Tn disculie modul in care aunt valorizate drepturile individuale gi pele colectlve gi considers ci autonomia individuals trebuie respectata cu orlce pre!. In bmp ce Kymlicka este de parere ci drepturile colective contribuie la diminuarea decalajelor existente int- re comunitatea majoritara gi cea minoritari, Okin considers dificili intelegerea nevoile colective ca grup gi Tn acelagi bmp respectarea drepturile individuale ale membrilor sii. Protectia minoritalilor din punct de vedere al drepturilor colective, nu numai al celor in- dividuale poate pune femeile Tntr-o pozitie dezavantajata $i poate perpetua inegalitatile fate de barbati ''. Diferenta de abordare intre cole doug teorii se concretizeazi pron faptul ca, in cazurile de violenta impotriva femeilor minoritare, exists o reactie slabs din partea institutiilor statului(reprezentative pentru majoritate) in ceea ce privegte intervenlia Tn comunitatile minoritare. Mentinerea delimitirilor culturale Tntre diferitele comunitali poate conduce la raspuns- uri particularizate din partea sistemului de justine gi la discriminarea gi oprimarea femeilor minoritaren. Tinand cont de identitatile multiple ale oamenilor, nu se plate vorbi despre interesele femeilor ca fiind omogene gi mci nu se plate impune un ,,bane" standardizat tuturor femeilor gi indiferent fate de diferenlele culturale existente. Tn efortul gregit de a rntelege violenta ca un produs al traditiel ,,actor" culturi, se pierde din vedere faptul ci oasele rupte sunt la fel de dureroase indiferent de culture gl cdma este crime indiferent de locul in care te-ai niscut gi de relatia dintre agresor gi victims":'. Violenta Tmpotriva femeilor minoritare trebuie prevenlta cu once pref, chiar dad pentru o parte din membrii comunititilor minoritare plate reprezenta un subject secundar ce plate agtepta aminare pina sunt rezolvate problemele ce afecteazi Tntreaga comunitate gi nu numai jumatate Relalia dintre dimensiunea de gen gi cea culturali este influentata de interactiunile din- tre cultura majoritara gi cea minoritarg care poate contribuiuneori la intirirea ierarhiei din- tre sexes'. Intoleranla fate de violenta impotriva femeilor ar trebui si existe indiferent de apartenenta etnica, iar o acceptare taciti a fenomenului ca fiend o modalitate de respecta- re a diferenlelor culturale nu face debit si pune Tn pericol vietile victimelor violentei. Pe fondul cregterii gradului de nationalism gi xenofobie ant in vestul Europei, cit gi din ea /48 in statele post-comuniste, atentia trebuie indreptata cgtre modus Tn care politia Tgi de- sfa;para activitatea Tn comunitati, precum gi asupra culturalizirii violenlezz. Relatiile din- tre comunitatile majoritare gi pele minoritare influenteaza modul Tn care polilia raspunde violenlei impotriva femeilor, iar raspunsurile percepute de membrii comunltatilor minorita- re sunt influentate de discursulmulticultural. Astfel, Adelman, Erez giShalhoub-Kevorkian identifici cinch teme centrale prlvind culturalizarea violentei Tmpotriva femeilor minoritare: Violenta ca atribut cultural. Violenta impotriva femeilor din cadrul unei comunitati mi- noritare este vizuti de comunitatea majoritara drept un atribut cultural gi nu o expresie a dominaliei masculine. Normalizarea violentei. Oferi culturii majoritare justificare pentru predominarea vio- lentei, precum gi pentru slaba combatere a acesteia de citre politie. Abuzurile impotriva femeilor minoritare sunt vizute ca fiind normale pentru "acest tip de oameni: Tratamentul diferentiat al victimelor. Normalizarea violentei caracterizeazi violenta impotriva femeilor minoritare drept un act de normalitate, iar impotriva femeilor majoritare un act deviant, fapt ce conduce la tratamentul diferentiat al victimelor vlolentei. Astfel polilia joaca un rol determinant in stabilirea legitimitatiivictimei sau agresorului. . Pentru propriul ei bane. "Sensibilitatea fda de dimensiunea culturald" plate repre- zenta o justificare acceptabila pentru ca polilia si nu intervini. Cede treiautoare fac o pa- raleli intre pozltia adoptata de adults fate de copii $i faptul ci autoritatile considers lipsa Intervenliei Tn cazurile de vlolenta Tmpotriva femeilor minoritare o atitudine institutionala care urmaregte propriul lor bine (al femeilor), tinand cont de pozitia lor culturali. Legatura dubli dintre 'rasismul de gen" gi 'sexismul rasial". Femeile minoritare sunt subiectul rasismului ;i sexismului Tn cultura majoritara, dar gi subiect al sexismului Tn propria lor comunitate. Cind suet abuzate. femeile minoritare trebuie "si aleaga" intre a expune cazul de violenla, situatiei Tn care suet percepute de comunitatea lor ca trid- atoare, sau a face o plangere la politie cu riscul de a Tntiri stereotipurile existente gi de a exacerba rasismul fate de propria lor comunitate. Multiculturalismul plate deveni un mecanism de culturalizare a violentei Tmpotriva fe- meilor minoritare care permite reiterarea perspectivelor privind inferioritatea culturilor "ce- lorlalti'. Ca urmare. violenta impotriva femeilor minoritare este minimalizati gi acceptata tacit, Tn bmp ce prejudecalile negate de gen gi etnie/rasa determlni rutinarea interventiilor institutiilor de control social, cu acceptul comunitalii majoritare, dar gi al celor minorlta- F©zs. Kimberle Crenshaw introduce teoria intersectionalitatii Tn analiza violenlei impotriva femeilor pentru a putea intelege mai bane cum unele femei triiesc Tn acelagi bmp diferite tipuri de opresiune, cum ar fi violenta de gen, de clasp, etnici sau rasiali. Autoarea ar- gumenteaza ci interesele de grup ignore frecvent diferentele din interiorul grupului care contureazi modurile Tn care femeile experimenteaza violenta. O critlci adusi eforturilor de a introduce pe agenda publica interesele femeilor gi interesele minoritatilor este faptul ci aceste eforturi au fast fdcute de pe poztii diferite, ca gi cdnd nu ar area nicio legatura intre ele. Astfel. experientele femeilor minoritare Tn cazurile de violenta nu aunt reprezen- tate mci la nivelul discursului feminist. mci al celui antirasist24. Promovarea intereselor femeilor, ari a line cont de diferentele etnice. nu face debit si mentina subordonarea persoanelor minoritare, in bmp ce o agenda pentru eliminarea rasismului care nu !ine cont gi de relatiile patriarhale existente, va reproduce subordonarea femeilor. Creshaw considers ci respingerea interventiei institutiilor statului de citre comunitatile etnice este produsul dorintei acestora de a crea o lume private lipsita de prejudecalile rasiste din in- noiem6tte 2012 $'erspecthe po&tice /49 teriorul societalii, ansi acest spaliu privat impiedica femeile minoritare agresate si caute ajutorzs. Numirul mare de comunititi compacte de romi. existente ca urmare a segregari acestora de catre comunitatea majoritara, reprezinta un argument in plus pentru teoria lui Kimberle Creshaw privind construclia unei lump private gi libere de presiunile rasiste. Delimitarea celor doug comunitati era ant de puternic conturati Tncat, la Tnceputul anjlor 1990 in multe dintre aceste comunitali se putea intra dear cu acordul liderului local. Int- r-un astfel de context, mecanismele de combatere a violentei impotriva femeilor minorita- re erau minimale, pastrandu-se o diferentiere puternica Tntre ..noi" gi .,ei '. Abordarea teoreticienei Yuval-Davis pune accentul pe interseclia dintre gen, etnie gi nationalitate gi argumenteaza faptul ci oameniisunt membriiai multiplelor comunitali so- ciale gi politice. Diferentele sociale india diferitele raporturi de putere gi trebuie analizate pe diferite nivele analitice, nivele structurale gi individuale ale identitatilor gi experientel- or26. Din punctul de vedere al luiAnn Phonix, o abordare intersectionala este importanta pentru a putea Tntelege relatiile sociale deoarece ton oamenii apartin simultan mai multor categorii localizate istoric gi geografic de-a lungul timpului27. Procesul de implementare a politicilor privind combaterea violentei in famine dezviluie misura Tn care diferentele etnice gi de gen sunt luate Tn considerate pentru a raspunde intereselor diverse ale cetatenilor. Katalin Fabian argumenteaza ci preferinta societatilor post-comuniste pentru conceptul de violenla Tn famine Tn locul celui de violenta impotriva femeilor reprezinta o respingere fate de transformarea unui status quo al .relatiilor de putere precedente gi o reticenta fda de intervenlia statului Tn mediul privatze. Tn acest fel, statul neaga diferentele de gen existente gi mai ales faptul ci violenta este un fenomen feminizat Termenul de violenta Tn famine restrange cu mult definilia violentei impotriva femeilor deoarece se limiteazd nu numai prin faptul ci se refers la persoane care locuiesc Tn aceeagi casa, dar trebuie si fie gi rude pina la gradul al treilea. Cadrul legal oferi o defi- ne!ie restrictive a membruluide famine, excluzind relatiile de logodna, prietenie gi uniune consensuala, precum gi cazurile in care agresorul este fostul so! sau ruda apropiata care locuiegte separat . Impactul pe care aceasti definitie restrictive TI are asupra victimelor violentei variazi in functie de apartaneneta etnici a acestora. Conform ultimului recen- simint al populaliei, 3.73% dintre femeile din Romania triiau Tn uniune consensuala, ansi starea civili diferi in functie de etnie: Diferenla procentuala semnificativi in cazul femeilor de etnie roma (19.14%) fate de media pe tara (3.73%) evidentiaza faptul ci exists o probabilitate mult mai mare ca aceste femei si intampine dificultati Tn a beneficia de prevederile legale Tn cazul Tn care aunt victime ale violentei Tn famine ' Cu mia exceplii, datele statistice oficiale privind violenta Tmpotriva femeilor din Roman- ia nu iau in considerare mci dimensiunea de gen gi mci dimensiunea etnica, iar procesul de colectare a dateior exclude numeroase cazuri de violenta impotriva femeilor, sube- stimind astfel amploarea fenomenuluiviolentei. Multe dintre institutiile care se ocupa de strangerea datelor nu au in vedere diferentele de gen, Tn cele mai multe cazuri datele nefiind dezagregate pe sexe. Pina in prezent, nu exists date care si induce violenta impotriva femeilor minoritare. dimensiunea etnici lipsind cu desavargire din procesul de colectare . Este important de analizat modus in care 'culture" gi "comunitatea" pot repre- zenta elemente prin care abuzatorii justifica violenta impotriva femeilor. dar gi modul Tn care politia reaclioneaza diferit in functie de aceste elementea. Lipsa indicatorilor care si prezinte o imagine mai veridici a violentei Tmpotriva femeilor confirms institutiilor abilitate llgqli !:$'%W w'm '" faptul ci nu exlud accesul niminui la serviciile de siguranta. Conform lui Violet BaMteu (2008, p. 21), atunci and barbatii suferi in urma unor misuri de austeritate economlca, pierderii locului de munch sau a reducerii venitului. in- cidenta violentei impotriva femeilor create. in Romania, 'misurile de contracarare a crizei economice pron diminuarea cheltuielilor bugetare au condus la desfiintarea institutiilor cu rol central fn combaterea violentei impotriva femeilor. fapt ce limlteazi gradul de protectie acordat victimelor violentei"n. Astfel, in anus 2009, dear 2,5% din numirul total al victi- melor violentei ar fi putut beneficia de un loc Tn adipost, iar in anus 2011 in 8 judele din !ara nu exista mci un adapost pentru persoanele agresate. Tn anul 2010 existau la nivel national in adaposturi numai 556 de locuri pentru victimele adulte plus copiii acestora Luind Tn considerare cele 1 2.461 de cazuri de violenta Tn famine Tnregistrate Tn anul 2009 de ANPF, doar 4,46% dintre victime ar fi putut beneficia de adapostal. Procentul victimelor femei care aveau un venit sub salariul minim pe economie in anal 2010 este mai mare de 65% iar victimele al ciror venit se incadra Tntre salarlul minim $i salariul mediu pe eco- nomie reprezentau un procent de aproape 35%u. Aceste procente india a dependents economics a victimelor fate de agresori, fapt ce reprezinta o barieri in plus pentru ca victimele violentei in famine sd plata parasi domiciliul comun Conform Recensimintului populatlei gi locuintelor din 2001, aproximativ 61% dintre et- niciiromi locuiau Tn mediul rural . Femeile din rural. ant rome, cit gi nerome, Tmparta;esc perceptii patriarhale privind familia gi devin valori religioase puternice. De asemenea. in mediul rural exists obstacole de ordin logistic, cum ar fi lipsa adaposturilor in localitatea de regedinta, a unui adapost in cel mai apropiat brag sau la nivelul judetului respec- tiv. Pozitionarea locuintei Tntr-o zona izolati plate reprezenta un factor Tn plus in calea identificirii posibilelor cazuri de violenta gi limitarea accesului vlctimelor violenlei la ser- viciile de siguranti. Toate aceste aspecte contribuie la sciderea numirului de cazurl de violenta raportate in medial rural. Pentru ca sewiciile oferite de fortele de ordine publica si Tgi Tndeplineasca obiectivele privind siguranta cetatenilor trebuie luate in considerare Tn primul rind aspectele care identificd grupurile vulnerabile Tn cadrul comunitatii, intre acestea femeile rome ocupand un loc aparte. Atat Tn spatiul public cgt gi in relalia cu autoritalile locale, precum gi Tn ceea ce privegte accesul la educatie gi sanatate, in cazul femeilor rome exists un risc crescut de discriminare. dimenslunea etnlci reprezentand un criteriu principal care contribuie la cregterea vulnerabilitatii femeilor rome in once arie a vietii socials sau economices3 Tinand cont de faptul ci femeile gi barbatii intampina nevoi diferite in ceea ce privegte siguranta lor ;i sunt afectati de violenta gi discriminare Tn moduri ;i grade diferite, este important ca Tn elaborarea gi implementarea programelor gi proiectelor ce vizeazi secu- ritatea cetatenilor si se ia Tn considerare dimensiunea de gen gi dimensiunea etnica. Tn special in cazul minoritilii rome datoriti riscului ridicat de discriminare Sensibilizarea personalului din institutiile care au un rol in combaterea violentei cu privire la diferentele culturale exlstente, precum gi implicarea unor voluntari din r6ndul minoritatilor pot reprezenta puncte de legatura Tntre femeile minoritare gi institutiile abi- litata. Una dintre criticile feministe aduse liberalismulul este faptul ci lipsa interventiei statului Tn viata private plate conduce la abuzuri in interiorul familiei, cum este violenta domestics, ignorand astfel drepturile individuale Tn favoarea celor colectiven. Violenta Tn famine este o experienta preponderent feminine gi trebuie prioritizata pe agenda feminis- mului liberal privind respectarea drepturilor individuale lto€em6t& 2012 (Perspective poGdce Relatiile patriarhale sunt menlinute gi reproduse de instltutiile statului prin interventia scgzuti in cazurile de violenta impotriva femeilor rome precum gi prin Tntirirea prejudecatilor negative referltoare la minoritatea roma ca urmare a culturalizirii violentei. Mihaela Miroiu considers ci .indiferent de diversitatea abordirilor feministe gi de diversi- tatea intereselor femeilor, problema dreptalii Tn sfera publica gi Tn cea private reprezinta un interes general care transcende diferentele"35. Violenta Tmpotriva femeilor rome reprezinta un subiect ce trebule adus Tn dezbaterile publice, fiind marginalizat ant de comunitatea roma, cit $i de Tntreaga societate. Consider ci un dialog cultural bazat pe respectul pentru diferenlele etnice gi pe respingerea oricirei forme de inegalitate va per- mite promovarea interselor femeilor rome pe o agenda comuni discursului feminist gi al celui antirasist. Politicile publice privind combaterea violentei asupra femeilor trebuie si fie sensibile la interesele multiple ale femeilor rome astfel TncAt acestea si poata beneficia in aceeagi misuri de serviciile oferite de institutiile abilitate. Integrarea dimensiunii de gen gia di- mensiunii etnice in implementarea activltatilor privind siguranta publica va contribui la cregterea congtientizarii diversitatii cetatenilor gia identitalilor lor multiple. Personalul din cadrul fortelor de ordine publica trebuie in primul rind si asigure accesul femeilor rome la serviciile de siguranta pentru a putea combate fenomenul violentei de gen. Datoriti faptu- lui ci femeile rome fac parte din grupurile vulnerabile la excluziune socials, posibilitatea ca victimele violenlei de gen si depageasca situatia Tn care se afli este redusi. Pentru a putea contracara tipurile de violenta cu care se confrunti femeile rome este necesar ca actorii institutionali ce asigura accesul la serviciile de siguranla si !ina cont de cede doug dimensiuni, cea etnici gi de gen. Sensibilizarea personalului din structurile de politie $i jandarmerie cu privire la discriminarea multiple, discriminarea de gen gi cea etnici va define un aport important in schimbarea atitudinilor fate de femeile rome gi va Tmbunatati modus de raportare dintre forlele de ordine publica gi femeile romp. Instiutiile de combare a violenlei impotriva femeilor trebuie si tina cont de diversitatea membrilor Tntregii comunitati, precum gi de nevoile diferite de securitate. Este important ca personalul responsabil cu design-ul, implementarea, monitorizarea gi evaluarea poli- ticilor gi programelor privind serviciile de siguranla gi ordine publica si urmeze cursuri de perfeclionare care si implice cregterea congtientizarii problemelor de gen gia pro- blemelor specifice minoritatii rome. Pentru integrarea dimensiunii de gen gia dimensiuni etnice sunt necesare desfagurarea unei analize a impactului de gen gia impactului din punct de vedere etnic a politicilor de siguranta publica gi monitorizarea impactului in mplementarea gi evaluarea acestor politici. Un alt aspect important se refers la revizui- rea cadrelor legale privind egalitatea de gen gi egalitatea de ganse Tn ceea ce privegte siguranta publica pentru a fi permanent Tn concordanta cu legile nationale, europene gi nternalionale. Existenta unor structuride ordine publica sensibile la dimensiunea de gen gi la dimensiunea etnici va contribui la imputernicirea credibilitatii gi legitimitaliiserviciilor, reprezentand totodati un indicator al guvernirii democratice. Egalitatea de ganse Implica gi accesul egal la bunurile gi serviciile publice, precum gi luarea in considerare a nevoilor diferite ale persoanelor gi tratamentul egal al acestora: Prima indatorire a statului este aceea de a-i asigura individului exercitarea drepturilor sale, cede fundamentale fiend libertatea, proprietatea gi ciutarea fericirii "36. Tinand cont de intersectionalitate dimensiunii etnice cu cea de gen in implementarea politicilor publi- ce, riscul de a unlversaliza interesele cetatenilor este limltat. Din perspectiva feminismului lj2 q'o€icksfor :Rgllta women liberal, statue trebuie si asigure egalitatea de ganse indivizilor gi Tgi propune o transfor- mare a societalii prin extinderea repsectarii drepturilor cetatenegti Tn interiorul grupurilor marginalizate. Nu putem omogeniza interesele femeilor rome tocmai datoriti faptuluica exists nume- roase diferente intre acestea in functie de identitatlle lor multiple. Tn comunitatile rome tra- ditionale putem vorbi de un patriarhat mai accentuat fate de comunitatile netraditionale, ansi la fel de bine putem vorbi de valorile patriarhale larg risindite gi rolurile de gen bane stabilite in cazul femeilor romance din medium rural. In acest bens cred ci este necesari o analizi a perceptlilor asupra violenlei ant Tn cazul femeilor rome, cit gi Tn cazul femei- lor romance, care si ofere o imagine mai veridici a diferentelor gi aseminirilor dintre aceste comunitati. In aceiagi bmp, femeile rome invizibile pot percepe violenta diferit gi pot Tntampina are tipuri de dificultati fate de femeile descrise mai sus. Multe dintre aceste femei Tgi ascund identitatea etnicd tocmai pentru a se proteja de presiunile rasiste exi- stente Tn societatea romaneasci, ansi exists o probabilitate scizuti ca femeile invizibile ca rome rome invizibile si apeleze la instituliile publice in cazuri de violenta Tmpotriva femeilor pe fondue lipsei de reprezentaria intereselor acestora. Tn contextul unum prices de reconstructie identitari a culturii rome cred ci introducerea Tn dezbaterea publica a fenomenului violentei impotriva femeilor rome ar putea reprezenta un prim pas citre limi- tarea esentialismului de gen. Consider ci o analizi a violentei Tmpotriva femeilor minoritare, intr-o comunitate di- verse precum cea roma, realizati din perspectiva feminismului liberal, va pune accentul pe drepturile individuale gi va include in dezbaterile publice interesele femeilor in calitate de minoritare etnice. Un asemenea demers presupune depagirea cadrului restrins al esentialismului de gen, ansi la fel de importanta este gi iegirea din esentialismul cultural. Diversitatea comunititilor de romi gia traditiilor existente implica o astfel de abordare care si fie sensibili ant la dimensiunea de gen, cit gi la cea etnici. I Beneficiar alProiectului."Constructia }i implementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinar cu privire la problematica romilor" cofinantat de UE prin FondulSociaIEuropeanr ProgramulOpera;ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane zoo7-20z3 2 Hanish. i97o. 3 Brownmiller, i975; Dworkin, ag8z; Russel. t975. 4 Kelly. ig88; Bourdieu, t998 5 Adelman et all, 2003; European Roma Rights Center, 20az; Fong, 20zo; Marsh. a993; West. z999. 6 0prea, 2003. 7 Dustin and Phillips, 2008. p. 3. 8 0prea, zoo31 p.xo g Dustin and Phillips, 2008. p. z6 ao Adelman et all, zoo3, p. io8. ia Biluti et all, 2007, p. z4z. iz Abraham, 2000, p. 453 t3 Narayan. a998. p. 86. i4 /bfd. 88 i5 Gheorghe. zola, p. 39 ttoiem6de 2012 (Perspective po£itke i6 Narayan. t998. p. ioa. i7 Dustin and Phillips, zoo8. p. z7. t8 0kin. z999, p. 2 ig Adelman et all, 2003, p. io8. zo Espin. 20ao, p. t3. zx Song. zoo8. p. 478. 22 Adelman et all, zoo3, p. iia. 23 /bfd. iz5. z4 Crenshaw, z993, p. a24z. z5 /b/d,i2s7 z6 SYuval-Davis apud. Slim. 2008, p. az z7 Phonixl zoom. p. z8 28 Fabian. 20zo, p.zo zg Adelman et all, 2003, p. iog. 3o Biluti et all, 20u. Tn ours de publicare. 3i Ibid. zou, in curs de publicare. 32 Buletin statistic in domeniulproteqieifamiliei 33 GrOnberg, zoo8. p.a4a. 34 akin apud. Miroiu, zoom, p. xa3. 35 Miroiu, zoom. p. azg 36 /bid. 2004. p. 88 20ao, P. 3 Abraham. l-A.. zoom, Speaking the unspeakable: Marital violence among South Asian immigrants in the Un/tedStates, New Brunswick. N .J.: Rutgers University Press. Adelman, Erez. Shalhoub-Kevorkian. 2003. Policing Violence Against Minority Women in Multicultural Societies: "Community ' and the Politics of Exclusion ', Police & Society, Nr. 7. ao5-a33. Barriteau. V., zoo8, "Coming. coming, coming home": Applying Anna J6nasd6ttir's theory of "Love Power" to theorizing sexuality and power in Caribbean gender relations, GEXcel Work in Progress Report Volume 111: Gender Sexuality and GlobalChange Sweden: Linkoping University and Orebro University. Bilut5, Bragg, lance, 20u, /mpactt/I craze/ economlce asupra heme//or, UNDPI Editura Marko, in curs de publicare. Bilut5, Dragolea. lancu, zoo7t Partened ega/f. Camper/ton egaf4 Editura Maiko, Bucureiti. Dustin, Phillips, zoo8. Whose agenda is tt?: abuses of women and abuses of 'culture ' in Britain, fthnfcltfes, Nr. 8 (3). 4o5-424 Espin, 20io. Is Domestic Violence a cultural tradition?...and other questions about gender and migration. Viena. U.S Embassy. Gheorghe. Carmen. 20ao. Prfvef te-md af a cum sant. Cwfrlfe /Imaglni a/e/eme//orrome, Editura Timisoara, Bucure$ti Griinberg. Laura (chord.), 2008, Discriminarea multipliin Romania. Societatea de Analize Feminste AnA, Bucurelti Fabian, K., (Ed.), 2010, Domest/c Vlo/ence in Postcommunfst States. I.oca/Act/vfsm. National Po//ries and G/opal Forces, Indiana. Indiana University Press. Miroiu, M ., zoo4r Drama/ carre ,Autonomic. Teorff Po/it/ce Feminlste, Polirom. la$i. Jj4 eoticiesjor 'Wma women Narayan, U.. z998, Essence of Culture and a Sense of History: A Feminist Critique of Cultural Essentialism, ltypath/a, Vol. x3, Nr. 2, p. 86-ao5 akin. S., t999r /s Mu/tlwrtura/lsm Bad/orWomer74 Princeton; Princenton University Press Oprea, A., 2003, Re-envisioning SociaIJustice from the Ground Up: Including the Experiences of Romana Women, Essex Human Rights Review, Vol. a. Nr. z, p. 2g-39. Phoe nix. A.. zoom. fnterrigating intersectlonatity: Productive ways of theorizing multiple positioning. Kvinder. Kan og Forskning Phillips, A., 2008. buff/cu/rural/sm without cu/tyre, Princeton: Princeton University Press. Song, S., 2005 Majority Norms, Multiculturalism. and Gender Equality in The .American pol/ticalSc;ena Review, Vol. 99. Nr. 4, pp. 473-48g Yuval-Davis, N., t993r Women. Ethicity and Empowerment, Working PaperSerfes No. a5t Whitman. L., zola,"That's How Marriage ls": An Ethnographic Study of Intimate Partner Violence Against Women in Lambayeque. Peru, Center for International Studies of Ohio University.