perspective iunie2012.pdf

Uo£um 'q 7tn .f (Perspective pofkice 27

Reformismul islamic si9
impactulasupra studiilorde gen
Abstract One of the characteristics of modern Islamic reformist movements is represented by the
emergence ojthe gender question as a major theme in theoretical discourses and public policies. AI
lslah/ the reform illustrates the lstamic tradition's potential jor transformation and self. transformation.
lslah constituted itself as a reaction towards what had been conceptualized and perceived asjasad
(corruption, injustice) in certain moments of time and specific places. The disponibility of taking in to
consideration the injustice Muslim women were subjected tofaded away considerably as the atomized
Quranic interpretations and tegatist manipulations of the ethics! substance oflslamic principles started
to spread. Despite the sporadic turbutences it has sparkled. the onlyjeasible and tasting solution jor
promoting an egalitarian perspective on gender relations in tstamic cultures is the critical deconstruction
within the tradition. tn this article I witt discuss some of the Quranic justifications regarding the
iegitimacyof the reformist approaches endorsed by women and the relevance of Islamic reform in
gender studies.

Keywords: Islam; Islamic feminism; modernity; Muslim women; reform; tradition

Tariq Ramadan a sintetizat cel mai adecvat reacliile actuale ale
musulmanilor sceptici in ce privegte reforma: pentru unii reforma
islamici(islah)' se confundi cu pewertirea religiei, pentru altai
reprezinta un imprumut indezirabil din traditia cregtina. iar un alt
grup, care elogiaza caracterul etern $i universal al invalaturilor is-
lamice, contests vehement necesitatea gi utilitatea demersurilor re-
formatoare. In fapt, continua autorul. acegti critics, obsedati si evite

alienarea cauzati de o posibila adaptare
a unor categorii dintr-o tradilie neislamici,
,ajung si manifeste o alienare gi mai pro-
fundi atunci and identifici drept {otriinw
ceea ce, Tn realitate, este inerent tradiliei
islamice insegi."2

Etimologic, termenul islah repre-
zinti forma de infinitiv (masdar) a verbului

tranzitiv aslaha, derivat din ridicina s-l-h. Lexical, islah prezinta
semnificatii multiple, conform acliunilor desemnate de verbul asla-
ha: ,,a indrepta, a corecta, a imbunatati, a face mai bane, a pune
ceva Tntr-o pozitie mai bund. a Tmpica, a repara"; antonimul lui
islah este ifsad. vocabuli al cirei sens este acela de coruptie. dis-
trugere.'

Conexiunea inerenti care exists intre islah gi fasad este
relevanti gi in contextul problematicii de gen. Demersurile funda-

Alina lsac Alak
Drd . Facultatea de Filosofie, Univ. Bucuregti
(dina.alak@yahoo.com)

28 (PoGxtic{ educa ttoltaGe

mentate pe principiul islah vizeazi operarea unei corectii, a unei schimbiri pozitive a
stirii de fapt marcati de fasad. Fasad, provenit din ridicina f-s-d, face referire la dis-
trugere, ming, dezordine, deficienta, falsitate, deviere de la calea de mijloc, nedreptate.
lslah presupune implicit restaurarea dreptalii, iar angrenarea in gender jihad, in termenii
Amines Wadud, reprezinta o implementare a obiectivelor reformei4

Trebuie precizat ci islah nu reprezinta o reformare a islamului, cia modului Tn care
acesta este inteles gi aplicat. lslah / reforma ilustreazi potenlialul transformator $i auto-
transformator al traditiei islamice, sau, altfel spud, reprezinta actualizarea tradiliei corecte
Tntr-o diversitate de contexte spalio-temporale.s lslah, intr-o anumiti perioada istorici,
s-a constituit ca reactie la un anumit tip de fasad (coruptie, nedreptate), mai riguros spe-
cificat, la ceea ce a fost conceptualizat $i receptat drept fasad intr-un anumit loc gi bmp.
Fin a intelege in detaliu, contextualizat, modul in care a fast identificati gi definite o rea-
litate prezenta (fie ea o constructie teoretici sau o practice problematica) drept fasad, nu
putem clarifica diferitele nuance gi accente care au modelat conceptul islah (sau tajdid). In
acest context am putea corela reticenta, timiditatea sau chiar aprehensiunea manifestati
in teoretizarea gi aplicarea unor reforme adecvate problemelor de gen cu lipsa de dispo-
nibllitate gi subita cecitate instalati in procesul identificiriia ceea ce constitute fasad in
raport cu statutul femeilor musulmanel altfel spud, subiectivismul gi conditionarile cultura-
le inerente agentilor care gi-au asumat responsabilitatea de a decela ce reprezinta gi ce
nu reprezinta fasad in starea de fapt gi raportat la normele ,,alocate" femeilor Tgi exerciti
influenza cu intensitate maxims $i genereaza o ignorare constants a inegalitatii de gen
manifestate in culturile islamice.

Este evident ci reforma, in acceptiunea sa de construct doctrinar islamic, este un con-
cept holistic ce infuzeazi egal toate dimensiunile existenlei umane, reproiectand constant
semnificatia spiritualitalii, moralitatii gia tradiliilor. lslah. la nivelul individului, se confundi
cu purificarea inimii(qalb), agadar, cu potentarea acelei stiri de congtiinta aparte, taqwa
/ evlavia. Tntreaga viata fiinta umani se straduie$te continuum si se centreze in aceasti
stare de congtientizare plenary a luiAllah gi si nu rimini captive Tn uitare. Taqwa, evla-
via, nu implied o perfectiune statica, a priori. ci rimine un proces activ, dinamic. care tre-
buie si redefineasci gi si determine continuu once gand, triire sau acliune umanir; cel
care are taqwa inca mai este susceptibil si alunece in haram, dar reTntoarcerea pe cale
atrage iubirea gi iertarea divine; caracterul dinamic al taqwa este reflectat de caracterul
permanent reinnoitor al reformei/ islah. Intrucit nu se face nicio diferentiere pe criterii
de gen Tn ce privegte accederea la aceste profunzimi ale spiritualitatii umane, putem con-
chide ci islah, in aceasti acceptiune, reprezinta o responsabilitate personals a femeilor
$i barbatilor deopotriva: ,,O, voi oamenil Noi v-am creat dintr-un birbat gio femeie gi
v-am ficut popoare gi triburi ca voi si vi cunoagteli unii pe altii. Cel mai cinstit dintre voi
inaintea [ui Dumnezeu este ce] mai temitor [care are mai mu]ti taqwa]. Dumnezeu este
$tiutor, Cunoscitor"' (Coran 49: 1 3).

Plurivalenta semantics a termenului islah nu permite condilionarea gi limitarea aces-
tuia la sfera religioasa. Purificarea continua a sufletului prim tawba / cainta reprezinta o
exercitare a principiului reformei, dar, de asemenea, gi once atitudine critics, constructive,
dominate de dorinta de perfeclionare, manifestati la nivelul societalii. Coranul gi univer-
sul, cele doug revelatii divine, complementary, infuzate de semnele (ayat) Creatorului,
necesiti o abordare identici.8 lslah determine ant o re-interpretare a textului sacru con-
form circumstantelor sociale $i istorice contemporane, pentru a prezerva in mod auten-

lurie 2012 q'erspecttw poGttice 29

tic gi eficient principiile $i obiectivele coranice. cit gio perfeclionare continua a culturii,
institutiilor. politicii gi societatii umane in funclie de idealurile universale ale sistemului
normativ islamic.

Charles Kurzman semnala un aspect intens dezbitut in disculiile contemporane des-
pre fiqh: ,,Nicio reforms nu plate avea loc ari a re-aranja supoziliile tradilionale gi mci
o rearanjare nu plate emerge dad individul nu e familiarizat perfect ant cu traditiile. cit
gi cu ideile dezvoltate recent Tn afara sferei revelaliei."'o Aceasti perspective, adoptata gi
de Tariq Ramadan, explica preeminenta acordati intelectualilor musulmani in discursul
reformist contemporan, precum gi criticile aduse jurisprudentei traditionale ca discipline
islamici. Indirect, aceasti revalorizare a gtiintelor catalogate drept .,neislamice ' conso-
lideazi premisele initierii unui dialog mai putin schizoid gi conflictual cu modernitatea gi
faciliteazi redefinirea problemelor de gen pornind de la baze realm.

Remanierile produse Tn promovarea autoritatilor religioase din afara Institutiilor tra-
ditionale au pemiis rediscutarea statutului femeilor musulmane Tntr-un context dominat
de principii egalitariste $i interpretari feministe. Trebuie si remarcim rolul crucial al in-
telectualilor musulmani in cadrul acestor orientiri reformiste contemporane, integrarea
problemelor sociale gi politice $i subminarea influentei savantilor musulmani tradilionali
(ulama)." Accentul pus de unii musulmani intelectuali pe principiile eticii islamice a per-
mis semnalarea multor teze specifice eticilor feministe.12

Revenind, islah, Tn ipostaza de act refomaator in plan social, nu ar trebui'3 si fie interzis
agenlilor umani in functie de dimensiunea de gen: .Drept-credinciogii gi drept-credin-
cioasele igi sunt aliati unii altera. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea
ce este neingaduit, plinesc Rugaciunea [as-salat], aduc Dania [az-zakat] gi se supun ]ui
Allah gl Trimisului Siu.' (Coran 9: 71)1 .Sa se faa din void comunitate care si cheme
la tot ceea ce este bun, si porunceasca ceea ce este drept [ma'rut] gi si opreasca de ]a
ceea ce este nedrept [munkarj!''' (Coran 3: 1 04). Tn cadru] expresiei .a]-amr bi a]-maruf
wa al-nahy an al-munkar '. amr. care se refers la .a ordona, a porunci'. ise opune lui
nahy, legit de verbul ,,a interzice.' Maruf, care Tnseamni literal ..cunoscut', este opusul
lui munkar -- ,,necunoscut". Maruf este derivat din termenul irfan care inseamni 'lm (cu-
noagtere); munkar este derivat din nakirah.IS AI Ghazalia detaliat patru condilii pron care
munkar devine, din perspectiva legalista, acel element negativ care reclami asumarea gi
exercitarea datoriei umane mentionate ca imperativ universal in versetul 3: 1 04: .1) A fi
interzis in maria'h, 2) a exista Tn momentul respectiv, 3) a fi vizibil exponentulul datoriei gi
4) a fi cunoscut ari a fi nevoie de ijtihad.'''

Acest verset coranic, invocat adesea pentru a explicita valentele reformei gi ori-
entarea sa, autorizeazi asumarea acestui rol social aide citre femei. lslah reprezentand
chintesenta datoriei omului de a remodela constant societatea. conform imperativelor
revelate de-a lungul istoriei umanitatii intr-o serie de cirti sacre sau discursuri inspirate
divin. Responsabilitatea omului, femeie sau barbat. in ceea ce privegte rolul siu de kha-
lifa se manifesto planar in demersul de re-formare a propriei fiinte gia societalii.'z

Debi majoritatea covargitoare a celor care au fost catalogati drept reformatory
in cadrul istoriei islamice au fast barbali, nu exists nicio intemeiere scripturala pentru a
repudia femeile din sfera publica a acestuitip de acliune socials sau chiar politico.

O caracteristici a migcarilor reformiste moderne o constitute emergenta proble-
maticii de gen ca temp majors a discursurilor teoretice gia politicilor publice, dar. dad
ne raportam la prototipul demersului reformator -- implementarea principiilor coranice de

citre Profet, in mod infailibil, la nivelul comunitatii islamice aflati in perioada formative -
constatim ci restaurarea statutului femeilor, ca fiinte umane in mod egal responsabile
de formarea gi reformarea societatil $i Tn mod egan angajate in aceasti ,,abandonare ac-
tive"'' Tn fata divinitalii, reprezentase o dominanti decisive a discursuluidivin / a revelatiei
;ia proiectului profetic - remanierea status quo-ului. Reformele actuate de gen practic
reitereazi protestul profetic. indubitabil emancipator, in ceea ce privegte statutul femeilor.

Femeile, in timpul implementarii actului reformator iniliat de citre Profet, gi-au afirmat
identitatea gi autonomia individuals (au acceptat islamul in baza unei decizli personale,
in pofida opozitiei familiei gia comunitatii, s-au sacrificat pentru aceasti cauza'9); dem-
nitatea gi egalitatea lor ca fiinte umane apa4inand unui gen aparte le-a fast consfintita
prim revelatie divina2a, iar participarea integrals la toate experientele constitutive ale co-
munita!ii islamice, individuale gi publice, reprezenta un imperativ devin, asumat Tn final,
nu ari conflicte gi revolte21 , de ton membrii societatii reconstruite conform fundamentelor
lslamice. In special rolul major al femeilor in domeniul asimilirii gi transmiterii cunoagterii
a constituit o sursi de putere ari precedent gi cu implicatii complexe in devenirea ulte-
rioari a comunitalii.

Evident, sub impactul intensificat al traditiilor, cutumelor, a structurilor sociale $i politice
dominante care au condilionat dialectica istoriei islamice, acest islah centrat pe dimensi-
unea de gen a fast sistematic gi in mod prioritar diluat, distorsionat, camuflat, relativizat
- dar, cu toate acestea, niciodati complet gi definitiv anulat - prin interpretari coranice
atomizate, manipulari legaliste ale substantei ence a principiilor islamice gi exacerbiri a
practicilor patriarhale revigorate gi, mai nociv, ambalate gi justificate Tn registru islamic.

Demersurile reformists contemporane se focalizeazd pe deconstruirea conceptuali-
zirilor misogine din cadrul jurisprudentei ;i exegezelor coranice; simultan se urmaregte
revitalizarea ortodoxiei gi ortopraxisului islamului, ilustrat perfect de modelul profetic de
gandire gi actiune. None provocari seculariste gi tensiunea interculturali au impus ferm
abandonarea letargiei induse de paradigma taqlid-ului(indiferent de forma adoptata;
Imitarea gandirii unor savanti din vechime sau a modelelor occidentale) gi reactivarea
gandirii islamice critice gi autocritice, mult mai constructive gi eficienti debit exagerarile
apologetice, penibile, promovate anterior.

Exists gi consecinte pozitive ale confruntirii deschise dintre proiectele occidentale mo-
derniste, emancipatoare, gi interfentiile reformiste de reTnnoire islamica; polemicile, care
au gravitat mai ales in jurul tematicii de gen, au relevat existenta unei incompatibilititi in
mare parte factice intre pele doug orientiri, revendicirile gi valorile comune dominand,
Tn fapt, discursurile considerate apriori, de ambele pari, a fi antagonize. Fazlur Rahman,
alituri de multi ari intelectuali musulmani. analizind concepliile lui AI Afghans, a argu-
mentat ci modernitatea ;i islamul nu reprezinta doug fenomene contradictorii, ci, dimpo-
triva, reciproc constructive2z: ,,Musulmanii, invatand gtiinta de la inceput de la Occidentul
dezvoltat, igi vor recupera trecutul gi vor re-implini poruncile neglijate ale Coranului."23

Proliferarea variatelor forme ale feminismului islamic a functionat ca un factor
catalizator gi revelator a convergentei proiectelor moderniste gi islamic reformiste, ela-
borgnd gi promovand sisteme specifice unor modernitati alternative. Pe de alta parte,
asumarea rolului de agenti activi ai schimbirli gi de teoreticiene a islah, de citre femeile
musulmane, a produs o dislocare a centrelor traditionale de autoritate religioasal ele
gi-au revendicat dreptul de a vorbi ele Tnsele in numele lor gi de a articula din interior
o noun viziune gi un plan reformator, aferind o alternative la interpretarile literaliste sau

iunie 2012 q'erspecthe poGxtice 31

conservatoare, la rindul lor multiplu polarizate intern; inerent, parte dintre acestea s-au
expus astfel oprobiului, delegitimarii acide sau chiar ,,anatemizirii" (acuzatiilor de kufr /
necredinta) lansate de adeptii orientirilor neosalafite radicale.24

Ca o exemplificare practice a acestor tendinle. amintesc aid de un studiu interesant
despre potentialul transformator gi reformator al tradiliilor islamice. Autorii analizeazi mo-
dul in care categoriile traditionale ale autoritatii religioase gi sociale nu afecteazi actiu-
nea socials autonomy, ci prezinta o conditie a sa, ari a implica o notiune prefabricata,
normative a secularizirii.2s Dinamismul tradiliei islamice este determinat de interventii
interne gi nu poate fi redus la schimbirile social-structurale; reformigtii musulmani nu au
incercat si ,,inghesuiasca" tradiliile islamice in cadrul unor institutii moderne, ci au dorit
si redreseze gi actualizeze aparatul teologic gi conceptual al acestor traditii.ae

A;adar, in acest studio de caz care a vizat comunitatea do musulmanidin Europa. s-a
evidentiat faptul ci redefinirea traditiilor islamice in Europa a produs disocierea ant de
prima generalie a musulmanilor emigranti, cantonati Tn ritualisme, obiceiuri gi tradilii. ade-
sea misogine. cit gi de discursurile critice sau chiar islamofobe dominante in societatea
occidentali. Discursurile despre egalitate, emancipare gi secularism (valori aflate inca in
stadiul de deziderat, ideal) in numele cirora se iau decizii politice care limiteazi libertatile
individualen au fast criticate $i expuse ca fiind simple artificii ale politicilor hegemonice
pron care se urmiregte, in fapt, controlul social al revendicirilor minoritatilor. Noua gene-
ra!ie, adepta unei perspective intelectuale, pron politicile de autenticitate promovate, pron
reinterpretarea textului sacru gi contestarea surselor traditionale de autoritate (parinli.
imami), au transformat islamul Tntr-un instrument decisiv, util in lupta pentru suslinerea
politicilor referitoare la egalitatea de gen gia legitimitatii implicariiTn spaliul public.2B Astfel
este conturati o imagine diferiti gi pozitiva a islamului ari a respinge integral traditiile
sub presiunea unor sisteme alogene de gandire. ci redefinindu-le din interior, printr-un
demers reformator de revendicare a principiilor islamice originare. capabil de a le oferi
autoritatea hermeneutics necesari.

Putem conchide astfel ca, in pofida turbulentelor sporadice provocate, totu$i unica
solutie fezabili gidurabila de promovare a unei perspective egalitariste in relatiile de gen
Tn cadrul culturilor islamice o constitute deconstruclia critics din interiorul traditiei, prin ex-
ploatarea polisemantismului, a contextualiziril gidinamicii inerente textului sacru, Tn lima
orientirilor islamice reformiste care participa pain premisele, intemeierea gi substanta lor
la acelagi set autorizat de texte revelate, dar care variazi in manifestirile gi obiectivele
sale in functie de contoxtul istoric, social, politic, cultural particular.

I Traducerea conceptulul islah prim .reforms' este una reductionist5, dar. cu un u;or compromis.
functiona13, Tn contextul explicltiriidiferentelor semantice existente Tntre ceidoitermeni. Deli
impirt5}esc un nucleu semantic identic prin sensurile: a schimba(in bane); a Tnnoi. a forma dln nou, a
indrepta. a imbun5titi(o situatie, o conceptie etc.), conceptul de islah este unum mult mai extins. Tn plus,
incastrarea stricti in sistemul ideologic islamic confers conotatiiiidenotatiicomplet diferite de pele ale
conceptului de refoml5, asoclat cu trad4ia ;i teologia protestants.
2 Ramadan, Tariq, Radical Reform, (Oxford: Oxford University Press, 200g), u-az.
3 Liman AI Arab online: http://www.islamweb.net/newlibrary/display.book.
php?idfrom=4649&idto=4649&bk.no=tzz&ID=4657
4Wadud. Amine. Inside the GenderJihad: Women's Reform in Islam,(Oxford: Oneworld Publications.
2006). 48-SZ.
5 Vail. John Obert, Renewal and Refoml in Islamic History: Tajdid and lslah. in Voices of Resurgent Islam,
ed. Esposito. John L.. (Newyork: Oxford University Press, xg83). 35.
6 E angrenatiTn jihad-ulinterior.
7 Waded. Amma, Quran and Women. (Newyork: Oxford University Press, a999), 36-38.
8 Coran 49: t3.
g Ramadan. Radical Reform. 88-go.
io Kurzman, Charles, Liberal Islam: A Source Book, (Newyork: Oxford University Press. a998), z5o.
u Esposito, John and Volt, John. Makers of Contemporary Islam, (Newyork: Oxford University Press,

22 Despre etica grijiia se vedea: Miroiu, Mihaela. Convenio, (Bucure;tl: Editura Alternative. 1996). g8-u5.
i3 Debi. istoric. a fast indubitabil descurajat.
a4 Relevante pentru decelarea sensurilor acestuiverset suet $i versetele 3: uor 3: u4, 7: z57. g: 7\ g:
nz, 22: 4L 3t: t7. precum ;i hadith-ul .Oricine cede un anumit munkar/ riu $i este in stare si TI schimbe
cu mana sa. s5 procedeze astfel; dad nu plate, atunci cu limbo sa; dacinu plate. atunci in inima sa,
iar aceasta este cea maislab3 credinti." Muslim, SahTh, ?n Kitab al-lyman, Bab min al-lmin taghyTr al-
Munkar. Fasad este un termen mai complex debit munkar dar conotaTia negative este prezent3.
i5 Cook. Michael, Commanding Right and Forbidding Wrong in Islamic Thought.(Cambridge: Cambridge
University Press, 2000). 2S-26.
i6 Cook. Commanding Right. 436-437.
i7 Wadud. GenderJihad. 32-37.
t8 Wadud, GenderJihad, z3-z4. Despre islam ca engaged surrender.
ig Prima persoan5 care a imbr5ti;at islamul a fast o femeie, Khadijah. }i prima persoan5 supus5
martiriului. tat o femeie - Sumaiya.
20 Femeile au fast mentionate ca stare tn Coran, nu implich. pron utilizarea uneiformule generice. in urma
interogiriidirecte, asumati de litre o femeie. Umm Salamah. a termtnologiei revelatieidivine.
zzVeziMernissi, Fatima, Women and Islam. An Histaricaland TheologicaIEnquiry, (Oxford: Basil
Blackwell, a99t), a4t-a45.
zz Un exemplu alreu;item modernititiiislamice o reprezinti mi;carea lui Fethullah Gi)len.
z3 Fazlur. Rahman, Islam and Modernity: Transformation of an Intellectual Tradition. (Chicago: University
of Chicago Press, ag8z). 51.
24Vezi polemicile in care a fast implicit sheikh Muhammad AIGhazalisau scoaterea AmineiWadud Tn
afara islamului de litre unii?nvitatiapartinand curentului wahhabit/salaht.
25 Schirln Amir-Moazami ;iArmando Salvatore. s3.

zoom), 3a

{unie 2012 eerspectbe po£itice 33

z6 lbidem. 56-57.
z7Vezi interdiqia purtiriihijab-ului $intqab-uluitn spatiulpublic Tn Franca ;i Belgia
z8 Schirin Amir-Moazami;iArmando Salvatore. 67-7o.

Bibliografie

Cook, Michael, Command/ng Right and Forbidding Wrong /n islam;c 7'bought. Cambridge; Cambridge
University Press, 2000
Esposito, John and Vail, John, Makers o#(ontemporaiy /s/am. Newyork; Oxford University Press, zoom.
Fazlur Rahman. /slam and Modernity: Tran:ljormat;on of an /nte//ectualTradition, Chicago: University of
Chicago Press, ag8z.
Kurzman, Charles, I./berar /slam; A Source Books Newyork: Oxford University Press, z998.
Mernissi. Fatima. Women and /slam. An Hfstorfcal and rheologfcaf EnqtilUr Oxford: Basil Blackwell, t99t
Miroiu, Mihaela. Convenla. Bucure;ti: Editura Alternative. t996.
Ramadan. Tariq, Radfca/ Reform, Oxford: Oxford University Press, 200g.
Schirin Amir:Moazami ;i Armando Salvatore, 6enderi Generation and the Rqlom7 0fTradition;/rom Musffm
McyoHtySoc/eties to Western Europe, Tn Muslim networks and transnational communities in and across
Europe, vol.I. ed. Stefano Allievi, Jorgen S. Nielsen, Leiden. Boston: Brill, zoo3.
Wadud Amma. /ns/de the Genderlihad: Women's Reform fn /slam. Oxford: Oneworld Publications, zoo6.
Waded. Amma. Oc/ran and Women, Newyork: O#ord University Press, a999.
Volt, John Obert, Renews/ and Reform in /slam;c H/story; 7agd;d and /slab, in Voices of Resurgent Islam. ed
Esposito, John L.