perspective iunie2012.pdf ©o6um 'q lzn .r Problema timpuluiin politicile afirmative educa+ionale pentru romi Abstract: in this article lanalyze three keymoments(a992, a998, zeal) in al#irmative action poticyaf distinct seatsjor Roma in universities staRingFom three ctassicaiarguments jor a$irmative action: compensation. equal oppoRunities and diversity and their temporal orientation. Compensation argument h's a backward- looking strategy, equal opportunhies and diversity arguments arelforward-looking strategies. I conclude that most used arguments jbr cl$rmative action jor Roma seats at the universities are equa! opportunities and diversity argument. both beingjuture-oriented. Keywords: compensare, egalitate de ;ansi. diversitate, backward-looking strategy, forward-looking strategy, gen, modelo in textul de fda urmirim doug obiective: prezentim orientarea temporala a politicilor afirmative in argumentele clasice pentru aceasti political analizim aceasti dimensiune in argumentele fo- losite la noi pentru politicile afirmative de alocare a locurilor dis- tincte pentru roma in universitali. Vom urmiri aceste argumente in momentul de debut al acestor politici in anul 1992, Tn pele 3 ordine ministeriale din 1 998 gi in Strategia Guvernului Rominiei de imbu- natatire a situatiei romilor din 2001 . Tntelegerea timpulul este importanta pentru ci ne ajuta si intelegem mai bine miza acestor politici afirmative educatio- Existi tree justitlcari clasice pentru po- liticile afirmative (Kekes. 1 995, 1 97; San- ded 2009): argumentul compensirii sau al reparaliei; argumentul corecliei, al redistributiei sau al egalitalii de hansel argumentul diversitaliil Fiecare pozitie incepe cu o nedrep- tate general recunoscuta, diferi ansi justificarea pentru adoptarea actiunii afirmative (Kekes, 1 995, 197). nate Costed Stavarache Drd FSP - SNSPA (costeLstavarachell@yahoo.com) Argumentul compensarii pentru o discriminare trecutd Argumentul compensarii pleaca de la o nedreptate trecuti. Aceasta poate fi sclavia afroamericanilor in cazul SUA sau a ro- milor in cazul rominesc. Obiectivul politicii afirmative va fi si com- penseze, si repare aceasti nedreptate trecuti. O modalitate pain care facem asta este alocarea de locuri distincte pentru minoritati in universitati. Ideea compensarii drept justificare pentru acliunea afirmativi este de a face ce este posibil pentru a realiza un echi- (Po€itici educa tiottaCe libru moral. Nedreptatea a afectat negativ membrii unor grupuri, allii au beneficiat. iar dreptatea plate fi realizati prin favorizarea celor care au fost nedreptatiti in trecut pe seama celor care au beneficiat. Actiunea afirmativd este mijlocul pron care este realizat acest lucru (Kekes, 1 995, 1 97). Pain aceasti politico studenlii minoritari sunt preferati Tn cadrul unei admiteri la universitate pentru a compensa o istorie de discriminare ce i-a pus pe nedrept intr-o pozitie dezavantajata (handel, 1997. 13). In argumentul compen- sirii admiterea Tn universitate este un beneficiu pentru recipient iar politica afirmativi distribute acest beneficiu pentru a compensa pentru discriminarea trecuti (Sandel, 1 997, 1 3). Oricine a cauzat o vitimare unui inocent trebuie si remedieze nedreptatea trecuti Urmagii parlilor nedreptalite merits de asemenea compensare (Simon, 1 993, 57). Reme- diem discriminarea trecuti sau efectele acestei discriminiri. Discriminarea trecuti e un lucru, efectele acelei discriminiri altul gi ambele trebuie remediate (Sterba, 2003, 286). Este necesar si them seama de factori ca rasa gi genus aplicanlilor pentru a remedia efectele nedreptilii trecute (Simon, 1 993, 48). Actiunea afirmativi este o forma de drep- tate compensatorie cu privire la nedreptatile din trecut (Simon, 1 993, 60). Compensarea este o strategie de justificare orientatd litre trecut (a backward-looking strategy). Rolul actiunii afirmative este si remedieze nedreptiti trecute (Kekes, 1 995, 1 97). Compensarea poate avea Tn vedere ansi gio discriminare prezenta (Kellough, Edward J., 2006, 76). Dreptatea Gere si punem capat discriminirii care a dezavantajat minori- tatile gi femeile, iar actiunea afirmativi este o compensare dreapta pentru discriminarea trecuti gi prezenta (Kellough, Edward J., 2006, 76). Cu toate astea cel mai raspandit argument compensator rimine cel interesat de remedierea und nedreptati trecute. Argumentul egalititii de ganse In acest argument nedreptatea line de distribulia inegala, inechitabili a bunurilor in societate. In cazul nostru este vorba de inegalitatea de acces la educatie universitari intre majoritari gi minoritari. Aceasti situatie este calificati ca nedreapta pe temeiul egalitatii de ganse. Este nedrept ca minoritarii si alba mult mai purina educalie univer- sitari decit majoritarii, tinand cont de procentul minoritarilor Tn cadrul populatiei. Solu- tia va fialocarea de locuridistincte pentru studenliiminoritari. Aga ne asiguram ci avem mai multi absolvenli minoritari pina ce eventual se restabile$te echilibrul Tn alocarea de educatie universitard. Un grup nu este bine reprezentat in facultati gl universitati dad procentul membrilor sii Tn asemenea facultati este semnificativ mai jos decit reprezen- tarea in populalia generali (Simon, 1993, 63). Disparitatea este explicata cel mai bane ca urmare a unei discriminiri trecute (Simon, 1 993, 63). Actiunea afirmativi se practice atunci and oamenii care apa4in unui grup defavorizat intra Tn competitie pentru slujbe gi locuri la universitati pe baza unuiavantaj datorat faptuluica grupul lor de apartenenta a fast systematic defavorizat istoric (Miroiu, 1999, 111). Misura este temporary pina la reechilibrare (Miroiu. 1 999, 1 ll ). De exemplu, majoritatea partilor interesate de politicile locurilor distincte pentru romi in Romania le considers temporary, pina ce se reduce inegalitatea intre romi gi majoritari cu privire la educatie gi formarea elitelor intelectua- le (REF, 2009, 10). Acliunea afirmativi urmare;te reducerea efectelor rasismului sau sexismului(Miroiu, 1999, 111). O societate care nu mai line de culoarea pielil este una in care rasa nu are o semnificatie mai mare debit o are culoarea ochilor in majoritatea societililor. Scopul ultim al actiunii afirmative plate fi inteles ca dreptate rasiali sau de gen (Sterba, 2003, 286). iunie 2012 eerspect&e poGxtice /9 Egalitatea de ganse este diferiti ca scop egalitarismul comunist. Ea nu urmaregte omogenizarea socials $i formarea unor oameni noi. cit mai asemanatori, ci autoafirma- rea persoanei, a angajarii ei echitabile in procesul de seleclie profesionala, indiferent de sexul, rasa, etnia, religia. zona geografica sau grupul cireia ii apa4ine (Miroiu, 1999, 1 79). Justificirile politicilor afirmative pot fi de tip deontologist: un grup a lost supus unei discriminiri negative multi vreme. membrii sii nu au aceleagi ganse cu cei ce apa4in grupurilor nedefavorizato. iar actiunea afirmativi este meniti si corecteze aceasti situa- !ie (Miroiu, 1999, 180). ansi argumentul egalitatii de ganse plate fi gandit gi consecinlio- nist: dacd persoanele care aparlin grupurilor defavorizate au mai mult acces la educatie, atunci create numirul de competitori calificati. Societatea va progresa mai mutt cultivind potenlialul persoanelor marginalizate anterior (Miroiu, 1 999, 1 80). Actiunea afirmativi crede ci institutiile academice ar trebui si foloseasci genus sau rasa in procesul de selectie pentru a asigura oportunitati egale (Simon, 1993, 881 Ster- ba. 2003, 286). Tendinta este de a contracara practicile sociale addnc Tnridicinate care reproduc inegalitatea de grup chiar Tn absenla unei discriminiri intentionate (Sabbagh, 2004, 2). Acliunea afirmativi plate fi definite drept luarea Tn considerare a rasei, etniei sau genului in luarea deciziei privind distdbuirea unor oportunitali ca slujbele. admiteri la universitate. contracte etc (Naff. 2008, 2). Actiunea afirmativi inseamni once misuri care vizeazi alocarea de bunuri ca admiterea Tn universitali, slujbe, promovare, contrac- te publice gi dreptul de a vinde sau cumpara pamant pe baza apartenentei la un grup subreprezentat datoriti discriminirii trecute sau actuale cu scopul de a create proporlia membrilor acelui grup Tn forma relevanti de mundi, in clasa antreprenoriala sau in popu- latia de studenli(Sabbagh. 2004, 2). Conform actiunii afirmative. statul plate lua misuri speciale, incluzind finantarea unor institutii educative. a unor locuri in administratie etc. pina la introducerea unor cote in ocuparea functiilor Tn stat, Tn favoarea unor grupuri dezavantajate(Andreescu. 2009). Un teoretician important al iden egalitatii de ganse este filosoful contemporan John Rawls. In principiul diferentei fomlulat de acesta inegalitatile economize gi sociale tre- buie aranjate in aga fel inuit sunt: a. in beneficiul cel mai mare pentru cei mai putin avantajali b. sunt atagate functiilor $i poziliilor deschise tuturor in conditii de egalitate de ganse dreapta (Rawls, 1971 , 83). Rostul acestui principiu este si si asigure egalitatea de oportunitate (Rawls, 1 996, 368). Rawls descrie idealul egalitaliide oportunitate ca exl- genta ca doi oameni cu aceleagi talente naturale si aibi aceeagi probabilitate de a reugi independent de clara socio-economics din care proven. Acesta distinge intre egalitatea de oportunitate dreapta gi cea forman Tntelegand pron prima ci persoanele cu abilitali si- milare ar trebui si alba ganse similare de viata independent de locul lor initial Tn sistemul social (Rawls, 1999, 63). Conceptia sa adauga la exigenta carierelor deschise pentru ta- lente principiul egalitatiidrepte de ganse. Poziliile nu trebuie si fie deschise dear in sens formal, ci ton trebuie si alba o gansu in a le atinge (Rawls. 1 999. 63). A;teptarile celor cu acelea$i abilitati gi aspiratii nu trebuie si fie afectate de clasa lor socials (Rawls. 1999. 63). Debi Rawls nu teoretizeazi explicit politicile afirmative, acesta a inspirat argumentul egalitalii de ganse din justificarea lor. Egalitatea de ganse vrea un punct de start echitabil. Pregedintele Johnson intr-un dis- curs faimos tinut la Howard University in 1 965 spunea: nu leia persoana tinuta ani de zile in lanturi, o eliberezi gio aduci la punctul de plecare al unei curse gi ii spui: esb liber si in- tri Tn competitie cu ceilalli gi si crezi ci ai procedat complet drept (Bankston, 201 0, 31 6). 20 (PoGttici edlucationak Acliunea afirmativi oferi mai multi ganse pentru o competitie dreapta. O societatea care a tratat diferit afroamericanii pentru sute de ani trebuie si-i trateze diferit acum pentru a-i face capabili si intre intr-o competilie egala $i dreapta (King, 1968. 95). Egalitatea de ganse nu ignore meritul: universitatea se angajeaza si acorde candidalilor pentru admitere, angajare, promovare, gradalie salariala, premiere, un tratament corect gi egal gi si cultive diversitatea Tn mediul academic pron misuri pozitive adresate categoriilor defavorizate sau subreprezentate. ari incilcarea principiuluimeritului(Miroiu, 2004, 27). Pentru Kekes egalitatea de ganse, redlstribuirea sau corectia asumi adesea o atitudi- ne atemporala fate de nedreptate. Este nedrept ca membriiunuigrup si primeasca o mai mare parte din beneficiidecit membriialtor grupuri iar aceasti decizie este independents de faptul ci nedreptatea este trecuta, prezenta sau viitoare. Aid ne opunem nedreptalii ca atare. Prin redistribuirea beneflciilor nedreptatea va fi corectati (Kekes, 1995, 1 97). Pentru Dworkin remedierea absenlei afroamericanilor din pozitii cheie din guvern, po- litico, afaceri godin diverse profesii este un motiv suficient de constrangator pentru a sus- !ine admiterile care !in cont de rasa (Dworkin. 2000, 87). Aceasti politico este in interesul comunitatii ca intreg gi este orientati citre viitor, nu citre trecut (Dworkin, 2000. 87). Argumentul diversititii Diversitatea poate fi considerate ca un soap Tn sine (este bane in sine si avem un corp divers etnic de studenti. nu unul omogen), deontologist. fie ca un mijloc prin care atingem are scopurl valorizate ca importante (consecintlonist): -Tncurajeaza diversitatea de opinii; aduce perspective diferite Tntr-un forum public; diver- sitatea de opinie, perspective, background gi interes este valoroasi in multe domenii; ne imbogategte vielile gi create calitatea procesului democratic (Cohen, 2003. 88); stimuleazd dezvoltarea cognitive a studenlilor. dezvolti abilitatile critice (Shuford, 1 983. 73); Tn educatia universitari lucruri precum rasa gi genus trebuie luate Tn considerare Tn numirea pe post pen- tru ci imbunaHtesc experienta educationala a tuturor celor implicati(Simon, 1993, 60); stu- dentul invati bind expus la perspective diferite asupra lumii(Allen, 1 993. 1 32); Tn argumentul diversiHtii admiterea este mai putin o recompense pentru beneficial. cit un mijloc de a atinge scopuri dezirabile social: un corp de studenti mixt, divers este dezirabil pentru ci stimuleazi studentii si Tnvete mal mutt unum de la altul decgt dad acegtia ar avea un background similar (Sanded, 1 997, 1 3); Tn universltati un corp divers de studenti imbunatategte experienta edu- cationala a tuturor studentilor a;a cum a argumentat Justice Powell in cazul Bakke (Regents of the University of California v. Bakke) (Kellough, 2006, 79); Tn SUA existio schimbare Tn Justificarea actiunii afirmative incepand cu Bakke; aceasta Tncepe si fie Justificata in termenii diversitatii, nu in ai corectirii nedreptatilor din trecut (Massey, 2004, 786). -Tmbunatategte eficienta serviciilor pentru membrii comunitatii minoritare; creeazi o forte de munch mai eficientd in domenii precum cele care tin de politie sau de relaliile din comunitate(Cohen, 2003. 241); -absolveng devin modele pentru comuniHgle lor (role model argument) (Allen, 1995, 121 ); -diversitatea din interiorul birocraliei care produce o forte de munch reprezentativa in termed de rasa, etnie. gen ajuta reprezentarea intereselor card suet luate decizii de politici publice (Kellough , 2006, 80-81); diversitatea create eficienta guvemamentala gi responsabilitatea in guvernare (Kellough , 2006, 81). -prezerva identitatea etnica. tradiliile acelei comunitatiit este o garanlie ci acegtia nu vor fi asimilati de cultura majoritara; tunic 2012 (Perspecthe ?oGtice 2] -ajuta studentii si devine cetateniintr-o societate globals; pregategte studenlii pentru o plata a mundi globals. diverse; un absolvent trebuie si gtie ceva despre celelalte cul- ture; studentii sunt Tnvatati si valorizeze gi aprecieze perspective diverse (Shuford, 1 983, 76); integrarea gi diversitatea promovate pron acliunea afirmativi sunt instrumente adec- vate pentru a produce rezultate valoroase pentru diverse organizatiigi pentru societate Tn ansamblul ei(Kellough, Edward J., 2006, 76). Agadar politico diversitatii nu este justitlcata pron idealul remedierii discriminiril. ci aceasta este prezenta sau trecutd (Cohen, 2003, 241). Scopul este diversitatea care la rAndul ei este justificata Tn termenii beneficiilor educalionale (Cohen, 2003, 241) sau al altora. Unele argumente pentru numirile preferenliale Tn spatial academic sunt legate de ideile de diversitate gi pluralism (Simon. 1 993. 49). Acliunea afrimativi a generat conse- cinte benefice care merc dincolo de beneficiile celor favorizati de aceasti politico. Aceste beneficii sunt asociate cu ideea de pluralism (Kekes, 1995. 197). Diversitatea nu este justiflcata pe temeiuri care privesc Tn trecut, care !in de faptul ci beneficiarii au fast discriminate in trecut sau in prezent. ci pain temeiuri care privesc in viitor (Cohen, 2003. 314). Actiunea afirmativi intemeiati prin diversitate se concentreazi pe victor. este o forward-looking strategy (Kekes. 1995, 1 97). Actiunea afirmativi in Romania Temienii folositi in documentele romanegti sunt discriminare pozitiva, actiune afirma- tiva, facilitali temporary. Descriind istoria utilizirii acestui concept expertul Gheorghe Sariu afirmi: conceptul de "discriminare pozitiva" utilizat este tributar lingvistic - cia reprezinta un calc din limba engleza - a fost ulterior abandonat gi inlocuit de un altul. de asemenea, tributar lingvistic, cel de " actiuniallrmative", ca apoi si se utilizeze conceptul de facilitati temporare pentru admiterea in Tnvalamantul superior a tinerilor rromi pe locuri distincte in baza unor criterii minimale (Sarau. 2003, 33). Momente importante in istoria acestei politico afirmative educationale par a fi1992, 1998 gi 2001. Tn 1992 incepe aceasti politico. 1998 este anul emiterii primelor ordine ministeriale privind alocarea de locuri pentru romi Tn universitati. 2001 este anul adoptarii Strategiei nationale pentru imbunatatirea situatiei romilor. Care a fast orientarea legitimarilor acliunii afirmative in Romania? Privesc acestea in trecut, Tn present sau Tn viitor? Pentru aceasta trebuie si identificim argumentele impli- cate. O problems cu argumentele romane$ti pentru aceasti politico afirmativi este ci nu aunt foarte dar formulate, astfel TncAt si detectgm imediat orientarea temporala asumati. Tn studiul Roma Education Fund din 2009 dedicat acestor politici se spune ci nu exists un act legislativ care si stipuleze cu claritate temeiurile de legitimitate pentru aceste misuri, care sunt obiectivele acestor m6suri gi care este timpul estimat pentru a obline efectele dorite (REFS 2009, 132). Fin o comunicare adecvati a argumentelor pentru actiunea afirmativi in educatie pentru roma exists riscul ca aceasti politico si apart neromilor sau societa$i in ansamblul ei ca un prtvilegiu nelustificat (REF. 2009. 132). Tn ciuda acestor observatii vom incerca o reconstructie a acestor arguments. 1992: Tnceputurile Prima acliunea afirmativi educationala privind Tnvalamantul superior a fast adoptata Tn anus universitar 1992-1993 la initiativa Universitdtii Bucuregti. Nu exists un document care si conlina motivalia acestei politici, primele ordine de ministru apar abia in 1998. In 22 @ofitk{ educaf£oltafe 1992 o delegatie a Universitalii din Bucuregti din care ficeau parte prof. univ. dr. Elena Zamfir gi leet. univ.dr. Vasile Burtea (specialist rrom) - de la catedra de asistenta socials a Facultatli de Sociologie din Universitatea Bucuregtia venit la ministrul Educatiei gia cerut alocarea a lO locuri la asistenta socials pentru candidatii roma(Sarau. 2003, 2). Cererea a fast aprobata de Ministrul Educatiei de atunci Mihai Golu. Tn 1 992 au existat doug temeiuri pentru adoptarea acestei politico: ,formeazi asistenli socials, care si lucreze mai bine cu comunititile de roma pentru ci suet mai ugor acceptati de acogtia (Preda. 2); -absolventii devin modelo Tn comunitatile lor (Preda, 2); Cede doug argumente par si instantieze legitimarea clasici a diversitatii, Tn versiunea sa consecinlionista. Adoptam politica locurilor distincte pentru romi pentru ci rezulti con- secinte bune pentru comunitate. Cele doug argumente pot fi citite Tnsd gi din punctul de vedere al egalitatii de gansu. Prin aceasti politico: -romii au mai multe ganse si fie integrati Tn societate; primesc o protectie socials mai bunil este distribuit mai bide bunul protectie socials; -se reduc disparitatile educalionale intre roma gi majoritari Tn misura in care acegti tineri devin modele; create interesul tinerilor roma pentru educatie gi aia este redusi ine- galitatea de acces la educalie. Indiferent care interpretare este corecta, legitimarile din 1 992 par orientate citre victor. Acestea reprezinta a forward-looking strategy. O lucrare semnificativi dedicate problematicil roma aparuta Tn 1993 este Tiganii intre ignorare gi Tngrijorare coordonati de Elena Zamfir gi Citilin Zamfir. Debi aceasta nu prezin- ta explicit solutia acliunii afinTnative a locurilor distincte pentru roma in universitali(termenul discriminare pozitiva apare dear in cadrul discutiilor despre autoidentificare versus hetero- identificare (Zamfir. 1 993, 51 )), oferi totugi premisele factuale gi nomiative pentru o astfel de solutie. Aid se vorbegte de accesul scizut la educatie al romilor (doar 0,7 din populatia mature studiati avea studii postliceale (Zamfir, 1993, 88)). de faptul ci Tnvimintul postlb beal/universitar era mai degraba o exceptie (Zamfir. 1993. 89), de disparRatea de educatie Titre roma gi populatia majoritara (Zamfir. 1993, 1 58) etc. Acestea sunt Tn mod cert premise factuale pentru un argument al egalitalii de eanse. Apoi lucrarea vorbegte Tn capitolul de- dicat directiilor de actiune (normativ) de necesitatea de a line cont de dimensiunea etnici - ore Tn TnvatamTnt de limba, cultura gi istoria romilorl reviste, emisiuni la radio gi televiziu- ne Tn llmba romani gi/sau care se adreseazi problemelor specifice romilor (Zamfir, 1 993, 169) sau de dezvoltarea unui system de asistenta socials special orientat spre problemele romilor, realizat Tn cooperare cu organizatiile politico, culturale gi sociale ale romilor (Zamfir, 1993, 1 69)- Avem aid premisele pentru un argument al diversitatii. Argumentul compensarii nu apare in 1992. Cel mai probabil actiunea afirmativi de atunci nu a fast orientatd cdtre trecut, nu a intentionat remedierea unei discriminiri tre- cute. Cat privegte dimensiunea de gen gi aceasta este absenti. Cu toate acestea prima promotie de studenti romi pe locuri distincte a absolvit in anul 1 996 gia fast constituiH din trei studente, dintre care, Nicoleta Bite, care ant in timpul facultatii cit gi mai tarziu. s-a implicat in migcarea de emancipare a romilor (Mariana Sandu, 2005. 46). 1 998: primele ordine minlsteriale In 1998 sunt emise trei ordine ministeriale privind alocarea de locuri distincte pentru iu tue 2012 QerspectiNe pofitice 23 romiTn universitati: 3577, 4562, 5083. O prima observatie este ci niciunul din cele 3 ordi- ne nu confine termenica: diversitate, compensare. egalitate de ganse. Scopurile alocirii de locuri pentru romiTn universitali sunt: -formarea unei reprezentanle civice gi culturale democratice. calificate (OM 3577/1 998); -formarea unei elite culturale gi civice apte si integreze romii in instituliile Rominiei democratice (OM 3577/1998) -gcolarizarea noilor generatii de roma(OM 4562/1998); -participarea la dinamica culturii de azi(OM 4562/1 998); -formarea unei reprezentari culturale gi civice capabili si-l reprezinte gi si-i integreze democratic in institutiile RomAniei democratize (OM 5083/1998). Credem ci pe baza acestor informatii putem reconstrui un argument al diversitalil. Alocarea de locuri distincte pentru roma contribute la formarea unei elite culturale gi la participarea la dinamica culturii. La fel se plate afirma gi despre obiectivul gcolarizarii de noi generalii. Aid plate fi implicat argumentul modelului gi expertul Gheorghe Sariu spune ci s-a avut in vedere acest lucru: modelele intelectuale au un mare impact mimetic in comunitalile rrome. ele fiend 'copiate' ulterior de ari tineri $i adults rromi(Sarau, 2005, 34;). Diversitatea are agadar consecinte benefice. Orientarea este una citre victor. Argumentul egalitatii de ganse este ci pron formarea unei elite culturale gi civice se contribute la integrarea romilor in instituliile RomAniei democratice. Scopul politicii locu- rilor distincte pentru romi este si ofere mai multe ganse comunitalii roma Tn ansamblul ei si participe la vida publica. Actiunea afirmativd ar avea consecinte benefice asupra democratiei Tnleleasa Tn forma sa mai generali de participare la vida cetalii. $ansele la educatie universitari oferi ganse mai mari la participare democratici. Prin mai mutt acces la educatie universitari se obline o elin care si serveasci la participarea romilor la miata cetalii. Orientarea politicii este una citre victor. Pe de alta parte, pron aceste ordine s-a intenlionat gi cregterea numirului de studenti romi. S-a pornit de la constatarea ci exists o inegalitate de acces la educalia universl- tari. Numdrul studentilor romi era mai mic debit cel al majoritarilor dacd them cont de ponderea romilor in cadrul populatiei. Ace$tia erau subreprezentali in educalia universi- tari chiar dad nu exista o discriminare negative (Miroiu. 2009, 201) (nu existau ordine explicite care si interzici accesul romilor in universitati). Scopus acliunii afirmative a fast si asigure oportunitati, ganse egale la educatie universitari pentru romi. Problema era numirul mic de studenti romi relativ la cel al nonromilor iar politica afirmativi a locurilor distincte pentru romi reducea aceasti inegalitate, asigurand oportunitati egale la educatie (Miroiu, 2009, 201 ). $iTn aceasti versiune politica este orientati litre viitor. In aceste ordine nu gasim argumentul compensarii, chiar dad se vorbe$te de astoria dramatics a romilor: Rromii reprezinta un grup cu o istorie complexa, adesea dramatics, pe care adeptii democratiei nu pot si o priveasca altfel decit cu Tntelegere, respect gi disponibilitate de sprijin cetalenesc (OM 3577/1998). Cele 3 ordine ministeriale nu !in- tesc compensarea, repararea unor nedreptati trecute. De asemenea, ordinele nu conlin o referire la problematica genului. Nu sunt stipulate aid prevederi privind admiterea de there rome, cel mai probabil decizia riminind la nivelul universitatii, a antreprenorilor academia de acolo. 2001: Strategia Guvernulul Rominiei de imbunatatlre a situaliei romilor Este cel mai important document oficial postdecembrist privind politicize pentru romi 24 ©otitici educa tiona& Strategia itereazi politica locurilor distincte: Acordarea Tn continuare de facilitati gi de lo- curi subventionate speciale pentru tinerii romi care doresc si urmeze colegii universitare gi facultati (HG 430, 2001 . 4). Acum robia gidlscriminarea trecuti sunt mentionate explicit Tn Strategie: !hand seama de faptul ci romii au constituit de-a lungul istodei obiectul robiei gi al discriminarii. feno- mene care au liszt urine profunde in memoria colectivi peste tot in lume gi au condus la marginalizarea romilor Tn societate (HG 430, 2001 . 2). Sunt aceste doug pasaje sufici- ente pentru a reconstrui un argument compensator? Este politica locurilor distincte este un raspuns la o nedreptate trecuti? Existenla unei nedreptatii trecute nu este suficienti pentru a avea un argument compensator, reparator, dad nu este speclficata dar aceas- ta intentie. O nedreptate trecuti poate aparea gi intr-un argument centrat pe egalizarea ganselor, unde poate avea rolul cauzal de a explica inegalitati prezente Tn distributia unor bunuri: romii au mai purina educatie universitari datoriti nedreptatii din trecut (sclavia romilor este o institutie care a Tncetat numai acum 1 50 de ani(REF, 2009, 1 31 )). Credem mai degrabi ci nu ahem date suficiente pentru un argument compensator. Scopurile atinse prin alocarea de locuri distincte Tn universitati par a fi: -crearea de elite din rgndul romilor, in vederea resolidarizirii sodale $i reconstruqiei identitare (HG 430, 2001. 2). care si functioneze ca facilitator al politicilor de integrare socials gi de modernizare (HG 430, 2001, 2) ;i care si participe la procesul de luare a deciziilor politice cu impact asupra vietiieconomice gi socials a comunitatilor de roma(HG d 'lrl '?flfll R\- -formarea de medici (HG 430, 2001 , 11), asistenti socials, functionari publica, ofileri Tn armata, polltie, SRI (HG 430, 2001, 4). Regasim aid legitimarile tipice ale acliunii afirmative justificate prin diversitate gandita consecintionist: acliunea afirmativi servegte la creearea de elite. reconstructie identitara, oferi modele gi imbunatate$te serviciile publice oferite comunitalii etnice. Termenul ganse egale apare explicit Tn text Asigurarea conditiilor pentru garantarea de ganse egale pentru etnicii romi, in vederea atingerii unui standard decent de viata (HG 430, 2001, 2) ansi la capitolul scopuri gi obiective. nu la cel al principiilor gi valortlor fundamentale ale strategiei. Argumentul pron apel la ideea egalitate de ganse este reprezentat in Strategie astfel: -functiile publice sunt deschise pentru toll(inclusiv pentru cei deavantajali) Tntr-o ma- nieri a la Rawls; .liderii roma participa la decizia political cetatenii roma au mai multi ganse in distribuirea bunurilor publica. Toate acestea suet consecinle ale politicii locurilor distincte motivate de egalitatea de ianse. Orientarea este citre viitor. Debi Strategia confine pasaje care aung problematica genului: -Conceperea gi implementarea unor programe specifice de finantare a unor activitati generatoare de venit gia micilor afaceri pentru familii gi comunitati de romi, inclusiv pen- tru femeile de etnie roma (HG 430, 2001, 3); -Asigurarea participaril nediscriminatoriia femeilor de etnie roma la programele de protectie ;i educatie a copiilor (HG 430, 2001. 4); -Favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munch pentru permanent femeile de etnie roma (HG 430, 2001, 11)I nu relationeaza aceasti dimensiune cu politicile educa- !ionale privind alocarea locurilor distincte Tn universitall. Dimensiunea de gen nu este lurie 2012 (Perspecthe poChice 2j formulate explicit. Aceasta va aparea maiexplicit ansi in Strategia pentru romiadoptata recent. unde inHlnim Principiul egalitalii de ganse gi al congtientizarii dimensiuniide gen (principiul 5) (HG 2012, 14)- La nivelul facultatilor conform studiului REF fiGHt pe perioada 2000-2006 procentul femeilor admise pe locurile distincto este semnificativ mai mare cel mai probabil pentru ci majoritatea locurilor au fast alocate la discipline preferate in mod traditional de femei (de exemplu, gtiintele umane) (REF. 2009, 12). Concluzii Orientarea citre viitor este dominanti in argumentele romanegti oficlale pentru actiu- nea afirmativi. in pele 3 moments analizate indiferent ci aceste argumente apeleaza la egalitatea de ;anse sau diversitate. Politica locurilor distincte pentru romi din universitati este justificata pron consecintele benefice asupra comunitalii rome g asupra societatii romanegti in ansamblul ei. BibliograFe Allen, Anita L., l995i The Role Model Argument and Faculty Diversityin Cahn. Steven M. (ed.). t995.The Afhrmative Action Debate. Routledge. London, pp.a2a-a34; Andreescu, Gabriel, 200g, Culture romaniimpotriva actiuniiafirmative Tn Observatorul cultural, nr. 459 din zg.ot.zoom: http://www.observatorcultural.ro/Culture.romana-impotriva-actiunii-afirmative+articleID.58oi-articles. details.html; Bankston, Carl. lolo, Engineering the Competition: Aff\rmative Action as Subsidized Mobility Tn Society, Jul 20ao, Vol. 47 Issue 4, p3iz-3zl iop; DOl: to.1007/si2az5-olo-9326-2; Cohen. Carl; Sterba. James P.. zoo3f Af6rmative Action and Racial Preference. A Debate. Oxford University Press; Dworkin. Ronald. 2000. Affirmative Action: is it Fair? Tn The Journalof Blacks in Higher Education. No. z8 (Summer. zooo), pp. 79-88; HG 20az: Hotirire pentru aprobarea StrategleiGuvemuluiRomanieide incluziune a cetitenilor romini apartinand minorititiiromilor pentru perioada 20iz-2020; HG 43o/zoom: Strategia Guvernului Rominieide ?mbunit5tire a situatiei romilor in MonitorulOficialal Romaniei, partea 1, nr. z5z/a6.V.zola; Kekes, John. The Injustice of Af6rmative Action Involving Preferential Treatment Tn Cahn. Steven M. (ed.), i995 The Af6rmative Action Debate, Routledge. London; Kellough Edward J.. zoom. Understanding Af6miative Action, Georgetown University Press, Washington. King, Martin Lutherjr. tg68, Where Do We go from Here: Chaos or Community, Beacon Press, Boston; Massey, Garth. zoom, Thinking about Afhrmative Action: Arguments Supporting Preferential Policies in Review of Policy Research. Nov 20041 Vol. zi Issue 6. pp.783-797, a5p; DOl: zo.ziai0.aS4x- z338.2004.ooxo8.x, P.783; Miroiu. Adrian, zoogP }ntroducere Tn filosof\a politico, Polirom. la#i. Miroiu. Mihaela. t999, Societatea retro. Editura Trei. Bucure;ti; Miroiu, M ihaela. 2004. Etlca in universititi. http://administraresite.edu.ro/index.php/rap.rez.desc.sitstat/z76o, accesat l6.oa.20n; D.C.; 26 (Po&tici educatiolta& Nazi Katherine C.; Dupper. OckeR. zoo8, FootprintsThrough the Courts: Comparing Judicial Responses to Afhrmative Action Litigation in South Africa and the U.S. Tn Conference Papers " American Political Science Association. 2008 Annual Meeting. px-34. 34p; OM 3577/x998. Ordin nr. 3577 din t5.o4.t998 cu privire la sprijinirea accesuluila studiial rromilor http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/ui6; OM 456z/a998, Ordin nr. 4S6z/a6.og.t998 privind reglementiri pentru invilimantul rromilor: http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/uzS . accesat z5.oz.zola; OM 5083/a998, Ordin nr. 5083 din 26.at.t998 cu prlvire la Sprijinirea accesuluiTn ;coliprofesionale. llcee ;i universititialtinerilor romi http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/uz4; accesat a5.oa.zoa2; Freda, Marian. Analiz3 comparativia poltticilor educationale pentru rromi: http://www.anr.gov.ro/docs/programe/GRANT/analizacomparativaapoliticilor.pdf; Rawls. John. t97z. ATheory of Justice. Original Edition, The Belknap Press of Harvard University Press. Cambridge. Massachusetts . London, England ; Rawls. John. z996. Political Liberalism, Columbia University Press. Newyork; Rawls, John. t999. ATheory of Justice. Revised Edkion, The Belknap Press of Howard University Press , Cambridge. Massachusetts ; REF (Roma Education Fund), 200g. Analysis of the impact of af6rmative action for Roma in high schools, vocationalschools and universities: http://www.romaeducationfund.hu/sites/default/ales/publications/gallup.romaniaenglish.pdf. accesat z4.02.20zo handel, Michael J. t997. Picking Winners in New Republic, iz/oV97, Vol. za7 Issue 22, pz3't6. zp, I Black and White Photograph; handel, Michael. 200g, Arguing Affirmative Action: http://www.youtube.com/watch?v=AUhReMT5uqA; Sandra. Mariana. 2005. Romiidin Romania - Repere pron istorie, Vanemonde. Bucure$i; Sariu. Gheorghe; Stanciu. Filip; Murvai Lisz16; 25treanu, Mihaela. zoo3, Parteneriatul strategic M.E.C:T. - UNICEF in educatia copiilor rromi. Realiziri $i perspective, Edhura Vanemonde; Bucure$i: http://www.edu.ro/index.php/resurse/3427, accesat oz.o4.zot\ Sariu, Gheorghe. zoos, Experienta romineasci privind inviT5mantul pentru rromi ;i predarea limbii mateme rromani Tn perioada ianuarie t99o - zoos: http://www.old.edu.ro/download/docrro.05oi.pdf. accesat lo.o6.20u; Sabbath. Daniel. 2004, ElementsToward a Comparative Analysis of Aff\rmatlve Action Policies Tn Conference Papers " American PoliticalScience Association. 2004 Annual Meeting. Chicago, IL pl-39. 39p; DOl: apsa.proceeding.2g647.PDF. Simon. Robert L. a993, Affirmative Action and the University: Faculty Appointment and Preferential Treatment in Cohn. Steven M. (ed.), t993. Aff\rmative Action and the University. A Philosophical Inquiry, Temple University Press, Philadelphia; Shuford, Bettina C. ag83. Recommendations for the Future Tn New Directions for Student Sewices, Fall g8, Issue 83, p7a, 8p; Sterba. James P. zoo3, Defending Af6rmat+ve Action. Defending Preferences Tn Joumal of Social Philosophy, Summer zoo3. Vol. 34 Issue z, p285-3oo, t6p; DOl; xo.uzda467-g833.ooz8t; Zamfir. Elena; Zamf\r Citilin (chord.). a993, Tiganii ?ntre ignorare gi Tngrijorare. Editura Alternative. Bucureiti.