perspective iunie2012.pdf Contradictii lintre teoria dreptaj:ii a lui J. Rawls si critica marxist:i Abstract: in this paper Idiscuss the Marxist critique to the theoryofjustice aflohn Rawls. The starting point of this criticism is the rawtsian innovative concept - ,,the di#erence principle'. whichjusti$es irtequatities in marxist vision ofsociety. With reference to Mister's critique, t wit! try to highlight }ts stwcture, argumentative line, coherence and inaccuracies. The question is whether Marxist criticism can be opposed to thejounding i$Rawts' theoryofjustice Keywords: theory ofjustice. original position. difference principle. exploitation. marxist criticism Conceplia asupra dreptatii pe care John Rawls a dezvoltat-o Tn lucririle sale: A theory of Justice, Political Liberalism gi The Law of Peoples, referitoare la modalitatea prin care putem pune bazele unei societati drepte, a avut un rol important Tn domeniul filosofiei politice contemporane. Dad ar trebui si definesc "Dreptatea ca Echitate" Tn viziu- ne rawlsiani ag spune ci aceasta repre- zinta o serge de principii pe baza cirora se structureazi institutiile democratize pentru a servi Tn mod liber gi egal indivizi Aceasti teorie este corespondentul modern al concepllilor con- tractualiste enuntate de ganditori precum T. Hobbes, J. Locke sau J.J. Rousseau. care incercau si ofere raspuns la intrebiri precum Cum ar trebui si arate societatea? Ce institutiitrebuie si construim pentru a avea o societate dreapta? Care sunt conditiile sub care ar trebui si interactioneze indiviziiin stabilirea unuidesign societal drept? Critici la adresa teoriei dreptatii au apirut din mai multe sfere ale teoriei politice, de la comunitarieni gi egalitarieni pina la socialigti gi marxigti. Tn lucrarea de fate mi voi concentra asupra unui anumit tip de critics, cea marxists, selectind din rindul acesteia perspectiva ui Richard Miller structurati intr-un articol din 1974. intitulat Rawls and Marxism. Unum din principalele puncte de plecare ale criticii marxiste sti Tn insagi conceptul inovativ al teoriei lui Rawls - Principiul Diferentei Acest principiu in viziune marxists justifica inegalitalile din societa- Andrei Vliducu SNSPA-FSP (andreivladucu@yahoi .com. qeorie poatticd te, avind rolul de a le legitima ca fiend drepte. atita bmp cit emerg dintr-o alegere de tip rawlsian. Raportandu-ma la critica lui Miller voi Tncerca si evidentiez structura acesteia. nia argumentative, coerenta $i eventualele inadvertente pe care le prezinta. Simplificand discutia, ipoteza lui Miller este aceea ci principiile dreptatiiale lui Rawls nu pot si rezulte din Pozitia Originara aga cum este ea construiti. Vid Pozitia Originara ca pe un concept format din mai multe caracteristici, un recipient in care intra mai multe ingrediente pentru a da posibilitatea unei alegeri drepte. Plecind de la aceasti asumptie consider critica ui Miller ca vizdnd conditiile care stau la baza constructiei Poziliei Originare gi nu con ceptul Tn sine. Astfel mi voi concentra asupra caracterisiticilor pe baza cirora Rawls i$i construiegte Pozitia Originara vizind care dintre acestea sunt atacate/ignorate de critica O intrebare legltima care ar putea reiegi din aceasti analizi este Tn ce misuri o cri tice mauisti se poate raporta la modus Tn care Rawls Tgi construiegte peoria dreptatii? Marxismul opereaza cu asumptii gi conceplli care destructureazi fundamentele teoriei Rawlsiene. In sprijinul lor marxigtii afirmi ci dad teoria dreptatiia lui Rawls se bazeazi pe o anumiti ipoteza socials (legata de ralionalitatea partilor de exemplu), de ce marxis mul nu ar emite pretentii sa-;i fondeze critica tot pe o ipoteza socials? Aceasti abordare ar arunca un semn de Tntrebare asupra concluziei lui Rawls, care are pretentia de agi fi construct teorla pe baza unui model rational, stand in afara metafizii Tn prima parte a articolului mi voi concentra asupra unei radiografii generale a criti- cii mauiste la adresa teoriei dreptatiia lui Rawls dupe care voi contina cu prezentarea rationamentului dupe care aceasta igi construiegte cadrul teoretic din care rezulti princi- piile dreptatii ca obiect al alegerii rationale. Aceasti parte are rolul de a identifica ingredi- entele care formeazi Pozitia Originara. in partea a treia, plecand de la ipoteza lui Miller Principiile dreptatii nu pot si rezulti din Pozitia Originara" voi analiza critica acestuia Identificind ce ingrediente atari din constructia lui Rawls. Partea a patra are rolul de a urmiri inadvertentele din teoria lui Miller gi misura in care critica acestuia este realists sau nu, Tn raport cu teoria lui Rawls. Ultima parte este dedicate realuirii rationamentului lucririi gi concluziilor finale. ui Miller Critics MaY'xist6 {a Teoria Drept&!iia tui J. Rafts Principala critical pe care marxigtii l-o aduc lui Rawls este ci acesta pron principiul diferentei apart sistemul capitalist, legitimand inegalitatile gi acceptand ca dreaptio so- cietate Tmpartita pe clasez. in societatile bide-ordonate pe care Rawls le accepts ca fiind drepte, exists diviziuni de clash (Tn sens de venit ;i bunastare) ficind apec la principiul diferentei care accepts inegalitatile atAta bmp cit individul care se afli Tn cea mai deza vanatjata situatie are de cagtigat. Referitor la principiul diferentei ne putem Tntreba dad functioneaza Tn beneficiul celor mai dezavantajati in raport cu ce? Care este etalonul dupa care operam astfel de comparatii? Rawls pare si indice ci acest etalon ar fi mode- lul societatii ca economie de piata. Raportandu-ne la modus Tn care marxigtii gandesc societatea, ca fiind impartita pe clase intre care exists relatii de exploatare, insagi ideea acestuietalon - societatea ca economie de piata - este un exemplu al nedreptatii gi al falsltatiiteoriei lui Rawls. Punctul central se concentreazi Tn jurul teoriei exploatarii, teorie specifics conceptiei lui Marx. a cirei folosire i-a dat acestuia posibilitatea unei analize normative a societalii. O definitie a exploatarii o gasim la John Elstera avAnd urmitoarea forma 'exploatarea Tnseamni a presta mai multe ore de lucru decit orele necesare pentru a produce bunurile pe care le consumi". Munca suplimentara este definite la Marx CB4 "munca dincolo de ceea ce e nevoie pentru a repro- duce puterea de munch a lucritorului". Exploatarea Tn viziune marxists este posibila doan pe piata, gi este diferiti de are forme de nedreptate cum ar fi coercitia. Plate fi extrasi de la proletar deoarece acesta nu are aches la mijloacele de productie, prin privarea de libertate. De aceea un proletar prezinta dear o forma de libertate (numita libertate forman - libertatea de ati parasi patronul), sinonimi cu libertatea negative a lui 1. Berlin. Adevirata libertate de care un proletar ar trebui si se bucure este aceea de agi alege mijloacele pe care le doregte. Libertatea forman are rolul de a crea o impresie de independents proletarul dgndu-i acestuia iluzia auto-determinarii(caracteristica a libertatii pozitive) $i Tmpingandu-l si lucreze mai mult, deoarece pentru satisfacerea nevollor este dependent de capital. Exists diferente majore intre modul in care Rawls gi marxigtiiinteleg ideea de clash sau rolul pietei ca element alocativ gi distributiv. Rawls construiegte un model al democratiei detinerii de proprietate care funclioneaza dupe principiul raspandirii largia proprietatii, astfel incit fiecare cetitean si primeasca o parte din veniturile propriidin aceasti propri- etate. Acest mod de gandire al societatii nu este unul sinonim cu un sistem capitalist. Ur- mirind lima ralionamentului anterior, nefiiind un sistem capitalist, nu aveam de-a face cu ideea de exploatare aga cum o definesc marxigtii. Rawls nu crede ci sistemul capitalist este unul bine-ordonat (modelul perfect), institutiile capitaliste $i capitaligtiiprin activitatea pe care o intreprind nu pot trece testul ridicat de principiuluidiferentei. Aparatoriilui Rawls considers ca este o concluzie false si considerim ci principiul diferentei legitimeaza ca- pitalismul ca fiind drept, in schimb da un rol important pietei ca instrument alocativ. Piata prezinta o dubai functie - alocativi gi distributive. In socialism piata e folositi pentru a aloha resurse suficiente dar niciodati pentru a distribui venitul, avutia, puterea etc. Teoretic, plata este cel mai bun mecanism de alocare (in sens de dreptate) de el putandu-se servi ant un sistem socialist cit gi unul capitalist. Planificarea directs (soci- alists) in viziunea lui Rawls nu e necesara, nu e eficienti gi incalci principiile dreptatii. Cu toate acestea institutiile de piala sunt comune ambelor tipuri de regimuri. Cum Tn regimurile socialiste mijloacele de productie gi resursele naturale sunt comune, functiile de distributie sunt puternic restrAnse. in A Theory of Justice, Rawls nu emite o concluzie clara in privinta tipului de system care raspunde cel mai bine Teoriei Dreptalii, operand Tn schimb cu societatile liberale bine-ordonate, deoarce este modelul cel mai la indemnini cu care plate lucra. Pe lange tipul acesta de critics marxists, exists gi are perspective contestatare la adresa teoriei dreptatiia lui Rawls. una dintre ele fiind formulti de D. TuckeFs. Acesta este atras de ideea complementaritatii dintre idealul marxist al libertitii individuale totale gia cooperarii sociale gia perspectivei Rawlsiene. Mixtul conceptual poate fi folosit pen- tru a critica indivldualismul de tip capitalist. Acesta este un proiect optimist al lui Tucker n incercarea de a uni doug teorii. Individualismul radical al acestuia respinge conceptia unum bane comun in fata ciruia drepturile individuale ar fi subordonate. Omul e bun de la nature, dezirabili fiend o societate in care toate persoanele sunt cu adevirat autonome -- ari a fi guvernate de pasiuni(o libertate pozitiva pure). Dupe aceasti scurti radiografie a perspectivelor teoretice dupe care functioneaza critica marxists mi voi concentra asupra argumentatiei cu care Rawls Tgi construiegte Pozitia Originara gi mecanismul din care emerg principiile dreptatii. qeorie pofiticd Linn t($onameltt iuiRawlsian ptivind elnet'gentaprittctpiilor drept&$i Rawls Tgi construiegte teoria astfel incgt pdncipiile dreptatii si rezulte din alegerea in- divizilor rationale pe gaza intereselor proprii Tn conditii de egalitateo. Principalele elements ale mecanismului pron care sunt construite principiile dreptatii(in chemo Rawlsiana) sunt Pozitia Originara gi Vilul lgnorantei, concepte care indeplinesc un set de conditii pentru a fi vande $i operalionalo. Principiul general care guverneaza relatia dintre patti se con centreazi Tn Jurul "Tntelegerii" ca forma de echilibru stabilr. Tn continuare voi face o dicutie asupra principalelor elemente care definesc constructia teoretici a luiJohn Rawls Pozitia Originara este o pozitie ipotetica. ce prezinta o serge de caracteristici necesare pentru a contura principiile Rawlsiene. Apeland la o metafori putem considera acest concept ca pe un recipient in care introducem diverse ingrediente cu scopul de a da cel mai drept rezultat posibll. Ma voi concentra asupra acestor ingrediente ficind o discutie asupra caracteristicilor lor. Obiectul inlelegerii este reprezentat de parli aga cum apare in A theory of Justice (Rawls J, [1973], p.]]), Rawls intelegand prin acestea - insitutii. Pa4ile Tndeplinesc tree cl ) Partile suet rationale. (au o ralionalitate pe termen lung gio obligalie fate de des- cendenti). au scopuri bine definite gi pot ierarhiza mijloacele pron care le pot atinge. c2) Partile sunt egale. (toate au aceleagi drepturi Tn luarea deciziei, pot face propuneri, argumenta pozitia, etc). c3) Partile prezinta respect de sine. La nivelul Pozitiei Originare partile se afli intr-o stare de incertltudine Tn ceea ce pri- vegte pozitia pe care o vor ocupa Tn societate ' in urma alegerii. O alta conditie este data de lipsa oricirui tip de influenza asupra partilor (data de circumstantele sociale sau de conditiile particulareo) $ia lipsei de aranjamente morale anterioare in momentum alegerii. Plecind de la cl , pa4ile Tncearci sa-gi urmireasci interesele private. Cunoscind con. ditiile de mai sus (coroborat cu rationalitatea proprie) Tn momentum alegerii partile doresc si-gi impuna propria conceptie despre bine. Are doug conditii pe care Rawls le impune asupra pa4ilor, pentru a Tntiri obiectivitatea Intelegerii fac apel la tipul de rationalitato gia nivelului de informatie al acestora: c4) Partile nu sunt invidioase (fiend acton rationali congtientizeaza cg invidia la navel colectiv nu prezinta avantaje), sunt non-ogoiste gi indlferente (prezinta o forma de ratiune mutual dezinteresata). Aceasti caracteristlci plate Hi considerate ca o sub-specie a cl fiind o formulare particulars a tipului de rationalitate pe care TI au. c5) Partile au o cunoagtere comuni care le da un simi al dreptatii'o. Prin cunoagtere comuni intelegem ci exists o conceptie publica asupra dreptatii (Tn mod general once persoana este libero giise permite once ise pare dupe propria judecatd ci TI duce citre atingerea scopurilor). Asupra partilor actioneaza gio serie de Circumstance Obiective - impartagesc un spatiu geografic comun, fiind asemdnitoare gi dispunand de resurse limitatel gi Circumstance Subiectivo - partile au nevoi gi interese complementary. asemdndtoa- re, bazate pe o conceptie comuni asupra binelui. AvAnd in vedere lipsa de informatie a partilor Tn Pozitia Originara principlile generale sunt cele care guverneaza" Tn detri- mentul principiilor particulare a ciror subiectivitate poate duce la designuri societale conditi edrepl Vilul lgnorantei reprezinta in sens procedural modaliatea practice pron care paro- le opereaza o alegere dreapta in Pozitia Originara'a. Rawls incearci prin acest meca nism si elimine tentatia individului rational de a exploata alegerea in folosul sau, vilul ignorantei traducindu-se prin informatia generali pe care pi4ile o au gi incertitudinea data de pozitia pe care o vor ocupa in viitoarea societate in urma alegerii. Formele pure de egoism ar trebui eliminate prin acest mecanism, deoarece celelalte parti in momentul intelegerii nu vor accepta astfel de comportamente Concluzia lui Rawls este ci in urma deciziei rationale a parlilor, luau Tn Pozitia Ori- ginara vor rezulta conceptii asupra dreptatii ca forme universale de aplicare, cunoscute public, impartiale gi avantajoase reciproc. al ciror rol este de a rezolva conflictele gi de a asigura o societate dreaptal: Principiul celeb mai mari libertati egale (cea mai mare schema de libertato Tn sens de drepturi gi libertati de baza) a indivizilor compatibila cu aceeagi schema a celorlalti Principiul diferentei. Inegalitatile sociale gi economice sunt acceptate dad satisfac doug conditii i) Sunt legate de functii gi pozitii deschise tuturor in urma egalitatiide ganse gi ii) Duc citre avantaje in favoarea celor mai putini avantajali membri ai societatii Printr-o simplificare a argumentatiei rawlsiene am prezentat mecanismul pron care sunt construite principiile dreptatii(urmirind conditiile prezentate mai sus). ca rezultat al ale gerii rationale a partilor. Tn continuare mi voi considera asupra criticii lui Miller urmirind lima argumentatiei(caracterisiticile pe care le ataca/ignore). Coltstruclia criticii lui Miller Critica luiMiller la adresa lui Rawls se Tnscrie intr-o logics marxists. acesta demontind concluzia din A Theory of Justice confoml cireia principiile drepHtii ar emerge din Pozitia Originara.. insagi modul Tn care Rawls construiegte Pozitia Originara este unul nedrept, permitand aparitia unei societali inegale, justificata ca fiind dreapta. Am urmirit Tn capito- lul precedent modul in care este construiti pozitia originara (bazata pe o serie de conditii gi circumstanto) necesare atingeril printr-o alegere rationale a principiilor dreptatii in cheie rawlsiani. Pe baza acestei logici Tmi voi concentra atentia asupra condiliilor care sunt atacate de Milled deasemenea este interesant si observim ce condilii salveazi acesta din constructia Pozitiei Originare O prima critics face referire la conditia privind informatia generali din Pozitia Ori. ginara pe care o au partile (c5), gi dad aceasta influenteaza Tntr-o anumiti forma uarea deciziei de citre acestea. E posibil ca Rawls sa-gi fi construit conditiile de aga nature TncAt singurul rezultat acceptabil si fie dud la principiile dreptatii aga cum le formuleazi el? Miller continua argumentand ci dad societatile se supun urmitoa- relor tree asumptii principiile dreptatii nu pot emerge din pozitia originara. Traducind aceasti critics putem spune ci modul Tn care Rawls igi structureazd societalile (in- clusiv pe pele bine-ordonate, liberate) nu ia Tn calcul trei asumplii ce nu pot fi ignorate dintr-o perspective marxists. Dar pina la a ajunge acolo vreau si md concentrez asupra a ceea ce inseamni o societate bine-ordonati (liberals) in viziunea lui Rawls Raportandu-ma la lucrarea acestuia Political Liberalism, consider societatile liberate acele societali ce respects parerile indivizilor atita bmp cit sunt rezonabile din punct de vedere al conceptiei politice $ia ratiunii publice'4. Dar ce suet aceste conceplii politice g ice este raliunea publica? y Zeofk poGtticd Pron conceplii politico intelegem drepturi de bazg, oportunitati, libertati, pe care pa4ile le prioritizeaza, impreuna cu mijloacele necesare pentru a le atinge.Acestea prezinta urmitoarele caracteristici: Se aplica instituliilor economize, politice, sociale de bazi. Sunt independente de once influenza religioasa, politico etc. Reprezinta idei politice fundamentale Tn cultura politico publica Ratiunea publica in este vizuti ca fiend forman din ghiduri gi criterii privind chestiunile relevante Tn guvernarea societatii(legg). Tmpreuna acestea formeazi ratiunea cetatenilor oferind o conceptie despre binele public bazati pe un principiu al pluralismului rezonabil. Pluralismul rezonabil se caracterizeazi pron: Echilibru Reflectiv (convingeri comune despre principille generale). Societatea e vizuti ca un system drept de cooperare intre membri libero gi egal Prezentta doctrinelor rezonabile. Aceasti discutie mi-a fast necesari pentru a clarifica structura societatii bane ordonate Revenind la pele trei asumptiipe care Miller considers ci Rawls nu le la Tn calcul atunci and definegte condiliile Pozitiei Originare acestea sunt definite Tn urmitorul fella: ) Niciun aranjament care convine clasei avantajate nu e acceptabil pentru clasa dez- avantajata intelegerea aga cum am definit-o in capitolul anterior nu este motorul care guverneaza interactiunea dintre parli. Stabilirea unum design societal se poate face fie prin lupta de blasi fie prin retragerea claseiavantajate care face concesii clasei dezavantajate datoriti cregterii puteriiceleidin urmin. Interesul egoist este mai puternic la indivizi debit sensul universal al dreptatii Doug sunt premisele pe care Miller le ataca, intelegerea ca forma de progres, gi inte- resul pur egoist al partilor (c4). 2) Dorinta de bogatie gi putere a clasei avantajate este mult mai accentuate debit a clasei dezavantajate. Cele doug clase au nevoi diferite, iar principiile dreptatii pornind de la Pozitia Originara redux nevoile clasei avantajate. Criteriul Circumstantelor Subiective ce vizeazi comple- mentaritatea gi similaritatea nevoilor partilor este atacat Tn cazul acestei critici 3) Clasa avanatajata este o clash conducitoare (institutiile precum armata. politia gi ideologia functioneaza in favoarea ei). Principiul informatiei generale (c5) pe care clasele il au este incilcat in cazul acestei critici, pa4ile avind cunogtinte particulare Tn Pozitia Originara privind statut, pozilie de clash etc Tn urma Tntelegerii Tn fapt critica luiMiller nu se bazeazi pe aceste trei conditii(conditii pe care Rawls le-ar fi amis) noi care sunt prezente Tn societate dintr-o perspective marxists, totul putandu-se raporta la o singuri critics: rationalitatea partilor gi modus Tn care Rawls o percepe. Con- cluzia lui Miller este ci pa4ile, dad aunt acton rationali, nu vor renunta la privilegii pentru a maximiza starea celor aflall Tn pozitiidezavantajate prin intermediul principiuluidiferen- !ei. Acest comporamtnet este intolerabil (in send de rationalitate) pentru o persoana care face parte dintr-o clash avantajata. Clasa avantajata va mentine la infinit o cooperare inegala intre pari prin institutli gi ideologie, costurlle fiend mult mai mia decit Tn cazul apli- cirii unei forme de cooperare care si dud la principiului diferentei. Versiunea graduala a tolerabilitalii lui Rawls, care pleaca de la ideea ci e preferabil si oblil benefii mai mia Rawlsa in pozilia PI pentru a area beneficii mai mari in pozitia P10 plate fi ugor dirimat prin argumentul inductiei inverse, clasa avantajata avind interesul de a bloca intelegerea la nivelul Poziliei Originare, pentru a conserva status-qvoul Din critica lui Miller putem extrage o serge de controverse. Faptul ci o parte Tgi da seama ci plate face parte din clasa avanajata poate intra in contradictie cu ideea de cunoagtere comuni17. O discutie interesanti putandu-se face Tn legatura cu bariera care desparte cunoagterea comuni de cunoagterea particulars (ce este cunoagtere comuni gi ce este cunoagtere particulars?) Miller are un moment contradictoriu afirmind ci in cazul negocierii dintre pari argumentele rationale nu functioneaza18. Avind un conflict Intre interesul moral gi cel non-moral pa4ile il vor prefera intotdeauna pe cel de-al doilea primului. Consider ci nu ralionalitatea este ceea ce lipsegte in cazul de fate ci ci avem de-a face cu o abordare diferiti a iden de rationalitate la Miller gi la Rawls. Primul consi- ders afirmatia lui Rawls - partile au nevoi moderate, alegand o strategie de tip maximin pentru a ajunge la Tntelegere -- ca fiind un argument psihologic gi nu unul rational O alta intrebare plate fi dad constructia teoretici a lui Miller se bazeazi pe raliune sau pe o conceplie metafizici asupra lumii, avind Tn vedere structurarea maniheisti a socletatii pe cease (clasa avantajata gi clasa dezavantajati). Tn urmitoarea sectiune voi prezenta modul in care Rawls prezinta rationalitatea pa4ilor din pozitia originara. Contradictii titre peoria dreptdliia {ui Rawts $i critics lui Miller Am observat din capitolele anterioare ci punctul de concentrare al criticii lui Miller face apel la tipul de rationalitate a pa4ilor in Pozitia Originara, Tntelegerea ca forma de cooperare, cunoagterea comund care guverneaza alegerile, gi anularea circumstanlelor subjective ale lui Rawls (complementaritatea nevoilor). Joseph Beaty considers teoria dreptatiia lui Rawls ca ficind parte din peoria Alegerii Rationale, principiile dreptalii fiend principii la care se ajunge prin alegere de litre per- soane rationalele. Cind Rawls afirmi ci partile sunt egale gi libere face referire la aceste concepte in sens de egalitate Tn putere, cunoagtere gi libertatea de a nu fi influentate de ceva exterior lor. Beaty se Tntreabi dad Rawls nu oferi un sens al prudentei economice In alegerea din Pozitia Originara, odati cu identificarea unui scop, alegerea capatand gi un sens ontologic. Tn Tncercarea partii de a se descoperi pe sine. Fiend rationale, parlile au un scop gi mijloacele prin care incearci si il atinga. Dincolo de aceste aspecte, acest proces este o modalitate pron care parlile se descopera pe ele insele -- o punere Tn scent a autodeterminarii(libertatea pozitiva). Dar acesta este modul Tn care Rawls vede pdrtile? Macpherson vede modus in care Rawls igi prezinta partile sub auspiciul a doug coordi- nate contradictoriim. Pe de o parte avem asumptia referitoare la cerinta maximizatoare de bunuri primare a partilor (partile vor mai degraba mai mult decit mai putin); iar pe de alta parte avem asumptia partli care se auto-determine prin exercitarea capacitatilor sale. Care este adeviratul om al luiRawls ? Kai Nilsen sesizeazi si el ci la Rawls omul nu are dorinte materiale infinite gi nu doregte maximizarea bunurilor primare pentru agi atinge planurile de viata:'. Putem concluziona ci Tn privinta definirii rationalitatii la Rawls, aceata este destul de neclara, fapt constatat gi de criticii sii. Pe de alta parte afirmatia lui Miller conform cireia nu exists decizii rationale (de tip maximin) Tn Pozitia Originara pare si-i contrazici intreaga teorie referitoare la modul rational Tn care se comporta membrii clasei avantajate. Tnsigi ideea de clash este diferiti la Rawls (Tn termed de venit gi bunastare) 76 qeode posit rata de ceilaiti mauigti(in termed de clash socials) O alta asumptie a lui Miller care intra in contradictie cu teoria lui Rawls este cea refe- toare la nevoile complementare ale partilor precum gi la nivelul de informatie pe care partile TI au in Pozitia Originara. Faptul cg o parte cunoagte ci face parte dintr-o anu- miti clash (avantajata sau dezavantajata) sau ci societatea e impartita Tn clase line de cunoagterea comuni sau de cunoagterea proprie? Aceasti este o Tntrebare Circumstanta subiectivi a complementarietatii nevoilor este gi ea Tncilcati atunci and Miller afirmi ci membrii clasei avantajate au nevoi diferite fate de membrii clasei dezavantajate. Un alt punct contradictoriu este reprezentat de conflict, .vizut ca singura forma pron care se pot ca$tiga avanataje, asumptia intelegeriia lui Rawls fiind eliminate total de critica lui Miller. Referitor la celelalte criterii, Miller nu face apel la Circumstantele Objective gi mci la respectul de sine al partilor. Tn ceea ce privegte circumstanta egalitatii partilor Tn Pozitia Originara aceasta pare implicit Tncilcati de informtia referitoare la pozitionarea acestora ntr-una din cele doug clase. Exists un raport de putere intre membrii clasei avanqate gi membrii clasei dezavantajate. Putem concluziona ci fundamentele crlticiilui Miller nu pot fi corelate cu fundamentele teoriei dreptatiia lui Rawls. Cele doug teorii se bazeazi pe premise diferite gi contradic- torii neputand oferi explicatii una Tn raport cu cealalti. Conctuzii Tn lucrarea de fab plecand de la critica lui R. Miller la adresa teoriei dreptatiia lui J. Rawls am Tncercat si urmiresc lima rationamentelor celor doi in construirea argumentatiei: evidentiind contradictiile dintre cede doug abordiri. lpoteza care sti in centrul critici Miller pleaca de la ideea ci principiile dreptatli nu pot si rezulte din pozitia originara. Am urmirit rationamentul dupe care Rawls Tgi construiegte Pozitia Originara plecand de la premisa ci aceasta este un concept format dintr-o serie de caracteristici. Dad Miller nu accepts principiile rawlsiene ca fiind drepte Tn urma alegeriide la nivelul pozitiei originare asta nu Tnseamni ci respinge intregul concept, ci doar anumite conditii. In continuare am identificat principalele critici ale lui Miller gi caracteristlcile pe care le pune sub semnul ttrebirii. Punctele de inadvertenta dintre cede doug abordiri se concenteazi asupra rationalitatii partilor, circumsntatelor subiective, ideea de intelegere vs conflict ca forma de cooperare socials, caracterul insert al informatiei generale pe care partile o au Tn pozitia originara O alta observatie este ficuti asupra asumptiilor pe baza cirora este fundamentati cri tica lui Miller. Acesta folosegte premise contradictorii teoriei lui Rawls, cu specific marxist demontind dupe are principii caracterul drept al alegerii rawlsiene in pozitia originara Plecind de la ideea conform cireia Rawls folosegte o teorie socials (ex: argumentul pslhilogic privind rationalitatea partilor-o acuzi de folosire a metafizii), Miller Tgi funda- menteazi critica pe o alta teorie socials care nu plate intra in dialog cu teoria dreptatii a lui Rawls. Miller Richard (z974), Rawls and Marxism, Philosophy of Public Aff airs, Vol. 3, No. 2, pp- a67-lga. DiQuatrio A. [tg83], p.54. 3 E[sterJ. [tg85], p.t67. 4 Marx K, [z95z]. 5Tucker D, [tg8a]. 6 Nimeninu ;tie in Pozitia Originar5 dad va fi avantajat sau dezavantajat de constrangerile naturale sac sociale dupifncheierea Tntelegerii. 7 Cooperarea este forma de interactiune universal acceptat5 ca avind rolul de a imbunit5ti viata. 8 Tn sens de status social, pozitie de blasi, inteligenti. ability;i particulare etc. g Autodeterminarea p5rlilor - o formide libertate pozitiv5. Dad pir;ile ar avea cunoa;tere complete tentatia de free-riding ar cre;te mutt maimult. Pron principiigenerale Rawls Tn;elege principiiaplicabile universal Raw[s J, [t973] p.u8. t4 Raw]s J. [ig8z], p.g. .5 Miller R. [i974], p.i7z. z6 Acest argument vine din teoria clasici marxists. Societatea este divizati pe clare. acestea aflindu Intr-un conflict continuu inca de la societatea sclavagisti. Re\folutia industriali$ivictoria burghezi pra vechiului regiminu a f5cut decit s5 simplif\ce conflictulsocial, riminind dear douiclase active: burghezia ;i proletariatul. Nu existinicio formide cooperare tntre aceste douiclase. interactiunea dint Tnscriindu-se ?n logics unui joc cu suminuli, singura cale de a obtine avantaje fiind prin conflict. i7 Tn ce misur5 se ia Tn calcul probabilitateal a8 0 observatie cel putin ciudati avind Tn vedere constat5rile anterioare ale acestuia. Tn privinTa bloc5rii legeriiTn pozitia originari pentru a conserva status-qvoul a claseiavantajate ca f\ind un comportament zg Beaty J. [tg83], p.486 Macpheron C, [t972], p.342. Nissen K, [a978], p.t94. 3 Ibid P.6 ratior Bibliogra$e Beatty Joseph (ag83), The rationality of the "Original Position": A defense. Ethics, Val. 93, No. 3, pp- 484 DiQuattro Arthur (tg83), Rawls and Left Criticism. Political Theory, Vol. u, No. z, pp. 53-78. ElsterJohn(tg85), Making Sense of Marx - Studies in Marxism and SociaITheory, Cambridge University Fullinwider Robert(a977), A chronologicalbibliography of works on John Rawl 'sTheory of Justice. PoliticaITheory, Vol. 5, Na. 4, pp. 56a-57o. Macpherson C.B.(a973), Rawls' Models of Man and Society. Philosophy of the SocialSciences, Vol. 3, Nc 495. Pre 4 PP. 34z-347 Marx Karl (z947), Capitalul -Critica Economies Politice, Vol. 1, Cartea I.a Procesul de productie al apitalului, Ed. PartiduluiComunlst Roman Miller Richard (z974), Rawls and Marxism, Philosophy of Public Affairs, Vol. 3, No. z, pp. l67-lgz. Nilsen Kay (z978), On the very possibility of a classless society: Rawls, Macpherson. and Revisionist