perspective decembrie2011.pdf decem67ie 2011 (Perspective po&tice Esenta deciziei. O explicatie a crizei rachetelor dill Cuba GrahamT. Allison. Phillip D. Zellikow, la$i. Polirom, 20ao Graham T. Allison este profesor la John F. Kennedy School of Government din cadrul Universitalii Harvard gi un renumit .politi- cal scientist' american. A devenit cunoscut inca din ann 60 pentru analizele sale asupra procesului de luare a deciziei mai ales Tn cazuri de crizi. fiind analyst gi consultant al Pentagonului. Tn anil 70 se concentreazi mai ales pe analizele de securitate nalionala gi politicile de aparare, cu un interes special pe amaele nucleare gi terorism. Pe lange o carieri academia striluciti la Harvard, Alli- son a influentat direct politicile de securitate americana din anil 70 ;i pina in prezent, coordonind strategii- le majore privind spaliul Ex Sovietic, fiind membru al uneia dintre institutiile cheie Tn acest sens Tn SUA - Council for Foreign Publica Tn anul 1971 cea mai cunoscu- ta gi influenti carte a sa: The Essence of Decision: Explaining the Cuban Missile Crisis ca Q dezvo\tate rtgu- roasi gi inovatoare a unui articol publicat initial in revista .4medcan Po//f/ca/ Sc/eDGes Review in 1 969 intitulat .Conceptual Models and the Cuban Missile Crisis'. Lucrarea a devenit de referinta datoriti folosiriia 3 metode din gtiinta politico gi aplicarea lor asupra unoi situatiide luare a decizieiin relatiile internationale. Interdisciplinari- tatea este unul din principiile care va domina sfar$itul de secol XX. gi va aduce rigoare, dar gi originalitate in interpretarea datelor unor domenii acuzate de inexactitate Tn lumea academia, cum erau gtiinta politico gi relatiile internationale. Traducerea in limba romana. aparuta la editura Polirom in Co- lectia .Relatii intemalionale gi integrare europeans'. s-a realizat dupe a doua editie a cartii publicata la 30 de ani dupe prima, Tn 1 999. revizuti gi adaugita, ce a beneficiat de accesul la document Affairs Miruna Troncoti Drd. SNSPA miruna.troncota@yahoo.com ESENm DECIZIEI GrahamT. Allison, Phillip D. Zellikow Esenta deciziei. O explicatie a crizei rachetelor din Cuba, lan. Polirom. zola i tele declasificate (mai consistente cede americane. mai putine pele sovietice) ale acestei craze diplomatice gi militare deopotriva ce a marcat istoria folosirii strategice a armelor nucleare Tn era moderns. Allison semneazi aceasti noun edilie Tmpreuna cu un alt autor american foarte influent, Philip Zelikow, actin de asemenea nu doar in medium academic. cit mai ales in politica de stat americana. Profesor de istorie emerit al Universitatiidin Vir- ginia, el a fast Pregedintele executiv al Comisiei pentru ll septembrie $i halt functionar al Departamentului de Stat al Statelor Unite Tn administralia Bush. La prima vedere observim ci, pomind de la disculiile dintre J.FI Kennedy si Nikita Hrugciov. completate de extrase din arhive si fotografii, autorii interpreteaza principalele teorii cu privire la criza rachetelor din Cuba gi explica deciziile luato sub presiune de gu- vernul american. Principalele problematicl pe care le propune volumul aunt: De co a ho- tarit Uniunea Sovietic6 s6 piaseze rachete ofensive in Cuba? De ce au raspuns Statele Unite la desfagurarea rachetelor cu o blocada? Politica guvernamentala: procesele de grip si efectele lor asupra alegedlor si actiunii. Retragerea rachetelor sovietice din Cuba. Fiecare capitol are ansi darul de a raspunde la aceste provocari diferit. Scopul declarat al volumului este dar unul interdisciplinar gi analitic, ce vizeazi inte- legerea politiciiexterne prin intermediul modeluluiactorului rational (sau teoria alegerii ra- tionale, raffor?a/ cho/ce theo/y). Acesti paradigms, pe care Allison a supus-o comparatiei cu are doug concurente pentru a ardta virtulile ei explicative, dar $i detaliile uimitoare pe care le plate pune in lumini schimbarea perspectivelor teoretice. domini gtiinta politico contemporana mai ales Tn studierea grupurilor de interese, alegerilor, coalltiilor, ludrii deciziilor gi birocraliei. Rationalitatea actorului, premisa de bazia acestei teorii, este de- finite de teoreticienidrept acea proprietate de a evalua costurile gi benefiicile unei actiuni, astfel Tncgt ea si maximizeze beneficiile. Funcliile de preferinle $i constrangeri sunt prin- cipaliifactori care influenteaza deciziile rationale ale indivizilor. Celelalte doug modele noi pe care autorul american le dezvolti Tn volumul Esenla dec12fe/ sunt: modelul procesului organizational gi modelul politicii guvernamentale (sau birocratice). Un prim aspect ce merlti apreciat in acest studiu este gradul Tnalt de interdisciplinaritate care da analizei un nigel ridicat de complexitate, dar gi profunzime a detaliului. Sa enumerim domeniile de referinla principale implicate in cele tree modele: Modelul 1 - psihologie, alegere rationale, teoria jocurilor. Modelul 11: studiiorganizationale, economie, sociologie. Madelul 111: politici publice, guvernare, teoria birocratiei, jucatori individiuali. Perioada de bmp analizati Tn volum este una strict delimitatg: 16 - 27 octombrie 1962, considerate de multi cel mai critic moment al confruntirii in cadrul Rizboiului Rece intre URSS gi SUA. Premisele metodologice asumate de la bun inceput aunt individualismul metodologic gi realismul ca ;coda de gandire Tn relatiile internationale, interpretand sta- tele ca cel mai important actor pe scena intemationala. In afara celor doug state aflate in confruntare directs, Tn ecuatie sunt implicali la navel strategic gi ari acton statali, respectiv Turcia (unde erau amplasate rachete NATO). Cuba, Germania. Referitor la ultima dintre pele mentionate, nu trebuie pierdut din vedere ci una din mizele majore ale acestuitur de f04a era confruntarea Est-Vest asupra Berlinului. La o privire mai atenti asupra modelul I al Actorului Rational observim ci autorii ope- reazi la navel analytic cu un instrument ultra simplificator care are ansi darul de a aduce mai multi acuratete demonstraliei gi anume intregul guvern (american sau sovietic) este asimilat unum individ (sau jucator, cum este el denumit in context). Deciziile suet presu- puse ca apartinand unei singure entitati: guvernul, cu preferinte gi constrangeri specifi- decem6l'k 201! (Perspective po&tke 719 ce. in felul acesta, mecanismul de luare a deciziei plate fi mai bane deconstruit. Autori americana realizeazi urmitorul algoritm simplificator pentru scena internationale care le permite aplicarea metodei: Statul teoretic -- unitatea, Statul generic - democratia, Statul identificat -- SUA. Statul personificat - Kennedy, ultimul dintre acestea fiind cel operabil in analiza. Acest model se axeazi pe analiza scopurilor URSS in Cuba. Strategiile de acliune rezultate: o actiune rationale care si respecte interesele prioritare ale URSS ca actor singular. O alta premise asumati de la bun Tnceput gi extrem de importanta la nivel ex- plicativ este conceptul de .ralionalitate limitati" teoretizat de Herbert Simon ce implica faptul ci actorul nu actioneaza fiber in luarea deciziei, ci in limita unor constrangeri spe- cifice gi avind mari carente informationale. Crizei rachetelor ise aplica cel mai bane jocul lagii" folosit ca schema explicativa in peoria Alegerii Rationale (cel care cedeazd primul pierde). Modelul este inspirat din intrecerile cu maginidenumite .bursa mo4ii" populate in SUA anilor 50: doug magini se Tntreceau in fata unei prapastii. Cine vera primul pierdea, iar dad se vira prea tirziu se putea plonja in prapastie. Ceea ce relevi acest joc aplicat Crizei rachetelor este cd Rugii au format blocada, amerlcanii nu au ripostat pentru ci de fapt ambele parte vroiau si cedeze, nimeni nu vroia si se foloseasci de pozitia de forma in care se afla. in cazul modelului 11, al comportamentului organizational, operatiunea de sim- plificare teoretici se realizeazi dupe alt algoritm: actorii politici implicati in luarea deciziei sunt vazuli ca organizatii distincte, fiecare cu capacitalile sale, cu logica sa specifics de actiune, cu o culture organizationala proprie gi mai ales cu procedurile sale, iar accentul cade foarte mult pe efectul procedurilor in luarea deciziilor, mai ales in situatiile limits precum Criza Rachetelor. Un alt aspect pus in evidenta aid este felul Tn care mecanismele organizatorice infemationale sunt influentate de cede /nfranationale. Intrebarea fundamentals push Tn acest punct al analizei este : din ce context organizalionalau reiegit aceste deciziigi de ce ar conta acest fapt ?n evolu- !ia evenimentelor? Sunt puke in lumini gi modalitatile de achizitionare a informaliei de litre organizatiile implicate ca un factor decisiv. Cel mai ilustrativ exemplu Tn acest send este diferenla de reactie dintre Marina sovietici gi trupele terestre, fie- care cu propriulsau system de reguli, intrate la un moment dat Tn conflict. Conceptul central avansat de Model ll este cel de /nferac!/une sfrafeg/ca: cea mai bund alege- re a lui A depinde de alegerea lul B. Este folosit Tn acest sens un foarte cunoscut articol semnat de Axelrod ;i Keohane, .,Achieving Cooperation under Anarchy", ce a revolulionat teoria relatiilor internationale pain felul Tn care a exploatat la nigel teoretic noliunea de incertitudine gi felul in care Influenleaza aceasta interactiunea strategica a statelor. Se relevi in acest caz ci rugii au avut avantajul surprizei, dar nu au putut si gestioneze implementarea acestei strategiipana la capat, din cauza conflictelor inter-organizalionale prost gestionate. Modelul 111, al politicilor guvernamentale, se axeazi pe toate acele intamplari din po- litica externi care nu sunt caracterizate de o alegere unitary (precum Tn cazul primului model) gi mci de rezultate ale interactiunilor organizationale (modelul 2), ci constituie rezultatul actiunilor de negociere dintre actorii din guvern. Conceptul central folosit aid este cel de ,,Agregare a preferintelor" ce influenteaza direct performanla actorilor conform explicatiilor din teoria jocurilor. Cele mai ilustrative exemple in acest caz sunt pele din jocul de gah. joc strategic pron excelenta. ]20 (Rgceluie Din modelul I reiese ci instalarea rachetelor a fast vizuti de Vest ca un efort de a schimba balanta military in Europa (Berlinul, construirea zidului). Modelul ll relevi felul in care organizatiile militare sovietice nu au colaborat, flota fiind moderns, adaptabila, eficienta. iar trupele de uscat fiind nemodernizate. cu structure mai ierarhizate gi lente. De aid autorii observe ci nu a existat o intenlie politico de amenintare clara a SUA. De ace- ea, sovieticii au font surpringi de reactia vehementi a Vestului gi au refuzat si igi asume responsabilitatea pentru tensionarea relaliilor Est-Vest ce a marcat Rizboiul Rece gianii 80. Inconsistentele actiunilor sovietice necoordonate denote cd scopus lor era acela de a intimida, nu de a ataca. Americanii ansi au avut cagtig de cauzg. Reactia SUA a fast de tipul «value maximizing escalation of conflict" pentru ci miza era importanta: trebuia evitati pierderea jumatalii Berlinului. Drept concluzie trebuie remarcat cd aparitia volumului Esenla dec/z/e/ in Romania este un moment important, mai ales pentru teoreticienii din Relatiile Internationale. Aga cum am incercat si arat, aceasti carte aduce numeroase inovalii metodologice, oferind spre comparatie trei perspective aplicate aceluiagi set de evenimente, fiecare aducind o alta noutate. Un alt element important gi inovativ adus de volum este ilustrarea concrete a implicatiilor la nivel de politicia unei paradigme teoretice, iar experienta academia secondatd de cea de guvemare a lui Allison gi Zelikow Tgi spune cuvintul. In legatura cu scopul comparatiei, acela de a determina cel mai complex model explicativ privind comportamentele guvernelor nationale american gi sovietic gi atitudinea actorilor interna- !ionaliin situatli de risc mare, putem spune ci acesta este atins gi scuza ,,lipsei de exha- ustivitate" pe care multe studio de relatii internationale gi-o pun drept frontispiciu Tncepe si devine neconsistenti. Ne putem astfel explica de ce anumite anumite studio, cum este cel de fate, devin paradigmatice in domeniul lor, nicio alta analizi a Crizei Rachetelor nemaiputand si ignore concluziile aduse de Esenla decfz/e/,