perspectivemai2011.pdf


mai 20]1 ©wspecthe posit;ke 6]

lslanda Tntre euroscepticism
$i integrare fortata

Abstract: The pre-crisis Iceland would have never accepted tojain the EU. Belonging to EFTA, EU single
market {by the means of EEA) and Schengen Area had sulBiced the Icelandic nation poised ta keep their 6o
yearn sovereignity. But thejnancia! crisis melted not arty the icelandic risky banking industry, but a#ected
also the resilience and international status af the island. Joining only the Euroiand is not afeasibte option,
but acquiescing on the other hand to the whole Union couldforce the Icelandic nation into bandwagoning
alongside great powell. In the end, the accession is to be decided byreferendum, but the lcesave resolution
with the United Kingdom and the Netherlands stands to be the Gordian knot of the whole adair.
On the part of the EU as a brock of a superior integradonjormuta. the main bereft ofa successful tcetandic
Integration could be the decisive weakening of EFTA and the impikit persuasion of the remaining Norway and
Switzerland to relinquish euroscepticism andjoin.

Keywords: Iceland. euroscepticism. lcesave. National financial bankruptcy,
European Economic Area, EU accession

Insula lslanda prezinta un specific eurosceptic in principal de
nature geopolitics, cit bmp apartenta la NATO a rimas pina re-
lativ recent alegerea strategica prlncipala la Reykjavik, nora heme
islandezii fiend singurul stat-membru neposedand armati regulate.

Prioritizind din punct de vedere social-economic, activitatiile
traditional-autarhice, islandeziitin la mare cinste victoria lor in aga-
numitul .rgzboi al codului ' (1975-76), prin care, cu ajutorul SUA
(care aveau gi inca au mare nevoie de pozitia strategica a lslan-
dei), au avut cagtig de cauzi Tn disputa cu Marea Britanie in ches-

tiunea extinderii gi valorificirii zoned ex-
clusive de pescuit de la 5,7 km la 370 km
de coastele proprii. Or. dad Tntr-o situatie
conflictuali cu a//afu/ r7afum/ al Washin-
gton-ului au avut cagtig de cauzi, dispute
subsecvente cu Canada ori Norvegia. pe

acelea$i teme nautico-pescaregti. au fost privite de islandezi cu
curaj gi superioritate.

Dar criza economics globals declangata in septembrie 2008 a
lovit neagteptat de puternic economia islandez6, principalele tree
bind islandeze (Kaupthing, Landsbanki gi Glitnir - datoriicumula-
te de aprox. 40 de miliarde de euro ') ajungand in pragul falimentu-
luiz din cauza schemelor speculative de economiionline tip lcesave
promovate in principal pe pietele financiar-bancare din Marea Bri-
tanie. Olanda gi Germania. Factorul agravant pentru ceea ce ur-

George Anglitoiu
Lector univ. dr. SNSPA
(3valmont@gmail.com)



62 Stadia de caz

mau si fie definite drept criza financiari islandeza. respectiv disputa diplomatica lcesave
l-a reprezentat colapsul la 1 5 septembrie 2008 al companiei Lehman Brothers -- numdrul
tree pe piala bancari americana de investilii, eveniment catastrofal care reprezinta cel
mai mare faliment din istoria Statelor Unite'. Ingrijorarea ulterioari de pe pietele internati-
onale coroboratd cu elementele speculative prealabile privind fragilitatea sistemului ban-
car islandez4 au condos la retrageri masive din partea investitorilor externi din schemele
tip lcesave. In intewal de trei saptamani, pele trei bind vor intra sub administrare de stat
din partea Autoritatii islandeze de supervizare financiaras, avind Tn vedere faptul ci da-
toria lor depagea de peste 6 ori Produsul intern brut, riscind astfel si distruga economia
nationale '. La momentul intrdrii in criza, datoria lslandei era de aproximativ 50 de miliarde
de euro, din care peste 4/5 era generate de litre sectorul bandar, Tn conditiile Tn care Pro-
dusul intern al lslandei pentru anus precedent fusese de circa 8.5 miliarde de euros. pe un
trend care inregistrase Tn aniiprecedenli cre$teri constante gi incurajatoare de peste 4%.
Indicatorii economiciindicau ansi probleme sistemice, cea mai elocventd consecinta blind
deprecierea accelerate a coroanei islandeze cu peste 42 % Tn raport cu euro in primele 9
luni ale anului 20080. Rata ridicati a dobAnzilor (care ii va atrage gi pe investitorii externi
Tn schemele tip lcesave) ajunsese la 1 5,5% (aprilie - julie 2008)o pentru a line pasul cu o
inflatie de 14 procente'o. Conform statisticilor. in prima jumatate a anului 2009. PIB-ul ls-
landei scizuse deja cu 5.5%" comparativ cu perioada similard a anului precedent. La 26
nolembrie 2008, inflatia anuali atingea pragul istoric de 17,1%. pentru ca, la 20 ianuarie
2009, prognozele economice si indice o contractare a economiei islandeze cu 9,6%12.
Conform evaluirilor Bincii Centrale lslandeze pentru anus 2009, contractarea economiei
va fi finalmente mai mica (de 7,5 - 8%), gomajul ridicAndu-se la 8%la.

Consecinlele politice ale prabugirii finanlelor lslandei s-au tradus Tn convocarea de
alegeri anticipate. Desfagurate in aprilie 2009, acestea vor marca Tnfrangerea principalei
formatiuni politice de guvernamant din ultimele doug decenii, Partidul Independentei'4.
Grupare politico de orientare national-conservatoare's, Partidul Independenteia avut
constant pe agenda guvernamentala tema irelevanlei apartenentei lslandei la Uniunea
Europeans. Limuritoare in acest sens este atitudinea premierului Tn exercltiu de la mo-
mentum declangarii crizei. Gear Haarde. Ministru de Externe Tn cabinetul premierului Hal-
Id6r Asgrimsson'6 (reprezentatul Partidului centrist al Progresului ''). Haarde s-a opus
viziunii acestuia dln urmi. de aderare a lslandei la Uniunea Europeans la orizontul anului
2015. in contextul prezumatei adeririia Danemarcei, Suediei gi Marii Britanii la zona
euro. Astfel, Tntr-un discurs de la sfargitul lui marcie 2006'', Haarde infirma de o manieri
categorica necesitatea aderirii lslandei. raliunea principals constituind-o ponderea pes-
cuituluiin economia islandezi'o gi nevoia unei decizii suverane in acest domeniu in raport
cu politica gi cotele comunitare ale pescuitului decise nu la nivel interguvernamental, ci de
litre instituliile Uniunii Europene. Cu aceeagi ocazie, Haarde reliefa meritele suficiente
ale Ariel Economize Europene, nega dependenta decizionali a lslandei de membrii Uni-
unii Europene Tn problemele pieter unice. ilustra virtulile economies islandeze, costurile
prea mari ale aderirii comparativ cu beneficiile. necesitatea unei monede nationale:o
necondilionate de fluctuatille $i intirirea preconizata a euro, cregterea economics supe-
rioari majoritatii statelor UE, gomajul foarte scizut etc.

Subiectul aderirii la Uniunea Europeans a reprezentat tema centrali a alegerilor ge-
nerale din aprilie 2009. In ciutarea unui panaceu rapid la colapsul sistemului bandar
$i sub presiunea demonstratiilor zilnice de protest, clasa politico islandezi gi-a reno-



ma{ 201 i the po&tice 63

vat optiunile strategice. Uniunea Europeans devenind elixirul favorit. Singura formatiune
politico euro-optimists in mod constant, Alianta Social-Democrats:' (29,8%). va cagtiga
alegerile:: Tntr-un parteneriat paradoxal cu Migcarea Stangii-Verzi2a (21 ,7%), o formaliune
ecologists euro-sceptica24.

Dosarul aderirii lslandei la Uniunea Europeans trebuie ansi privit nuantat gidiferentiatzs.
Mai precis, a indus chestlunea necesitalii organizarii unum referendum privlnd Tnceperea
negocierilor la care s-ar adauga un al dollea plebiscit de aprobare a tratatului de aderare.
Numitorul comun l-a constituit Tnsd imperativul adergrii la zona euro pentru a asigura re-
echilibrarea financiard a tarii. Astfel, Partidul Independenteia devenit in scurt bmp expo-
nentul .,nuantelor" gi al variantelor procedurale26, varianta de refugiu fiind cea a adoptiri
monedei euro nu neaparat ca parte a integrarii lslandei Tn Uniunea Europeanazz. Solutia
nu era una noun. circumstanliala. ci mai fusese abordati de o manieri exploratorie Tn tim-
pul guvernelor Asgrf mason (2004-06)n gi Haarde (2007-09). in cazul ultimului, de cdtre o
comisie specialaa Tnsircinati cu monitorizarea gi evaluarea dinamicii integrarii europene.

Exists, desigur. state europene de mia dimensiuni(Monaco. Vatican, Andorra, San
Marino, Muntenegru) care gi-au proclamat unilateral euro drept moneda, dar acest lucru
este inlesnit gi acum de faptul ci principala lor sursi economics este cea turistici. In
cazul entitalii cu statut statal incert - Kosovo. folosirea monedei euro este alimentati de
economia subterani gi de programele europene de finantare.

Speranta lslandei de a iegidin crizd prin aderarea rapids la Euroland se plate dovedi a
fi una foarte problematica atita vreme cit lslanda nu se incadreazd in limitele prevazute
prin criteriile de convergenla ale Pactului de Stabilitate pentru Europa30. Se cuvine a fi
subliniate, de asemenea. refuzurile Bincii Centrale Europene de a ceda presiunilor po-
litice venite dinspre Polonia. Ungaria gi Cehia de a le permite intrarea anticipate in zona
euro ca remediu ad hoc in feta efectelor crizei mondiale declangate in anus 2008al. Mai
mult. zona euro se confrunti cu uriaga problems economics-financiari a Greciei. tara
membri a Euroland aflati in pragul falimentului, la care se adauga crizele financiare ale
Irlandei gi Portugaliei.

Victoria stangii islandeze, prima de la proclamarea rupturii uniuniidinastice cu Dane-
marca gi crearea republicii in anul 1944, a font interpretati de c6tre Johanna Sigurdar'
dottir. lidera social-democmtilor $i prim-ministru, drept .reglarea conturilor' natiunii islan-
deze cu neoliberalismul gi Partidul Independenlei .care au fast la putere de mutt prea mult
limp"az. Proclamarea obiectivului politic imediat al aderirii la Uniunea Europeans gi zona
euro3s apare ansi in context a fi unum discutabil. cAt bmp constructia europeans este la
origine gi in evolutie o soluble neoliberal-interguvernamentalan.

La o luna distanta de la alegeri. propunerea oficiali de aderare la Uniunea Europeans
a fast depusa la Parlament, la 25 mai 2009. Partidul Independenleia incercat o manevri
suplimentara de blocaj sau de tergiversare pron initierea unei contra-propuneri de adop-
tare pron referendum atAt a depunerii candidaturii la Uniunea Europeans, cit gia aderiri
efective odati ce negocierile vor fi fost incheiate. Motiunea Partidului Independentei va
fi respinsa la 16 julie 2009 aproape la limits (30 de voturi pentru. o ablinere gi 32 de
voturi impotrtva). Motiunea privind aderarea imediatd va fi aprobata in aceeagi zi cu un
scar strgns (33 de voturi pro, 2 abtineri $i 28 de voturi contra)a. dovadi a diferendelor
existente asupra acestui subject intre cede cinch formatiuni componente ale Althingin:
indiferent de apartenenta sau nu la guvernare. O saptamana mai tarziu37, ministrul de
Externe 6ssur Skarph66insson va depune in mod oficial cererea lslandei:e de aderare la



64

Uniunea Europeans in fata pregedintiei suedeze Tn exerciliu. Dupe patru zile, Consiliul
Afaceri Generale gi RelaliiExterne reunit la Bruxelles va accepta candidatura lslandei $i o
va transmite spre analizi Comisiei Europenes9care, Tn februarie 201 0'o. va da undo verde
inceperii negocierilor. Opinia Comisiei Europene va fundamenta, de altfel, decizia finale
de acordare a statutului de stat candidat pentru lslanda gi de Tncepere a negocierilor.
consacrati prim Concluzia nr. 24'' a Consiliului European din 17 iunie 2010. Negocierile
generice au fast inceput la 27 iulie 2010, la mai putin de un an de la data depunerii can-
didaturii. cede efective urmind si fie derulate dupe finalizarea procesuluide examinare a
capitolelor acquit-uluicomunitar din iunie 2011a.

Rapiditatea raspunsului comunitar reflects ant interesul Uniunii Europene in urgenta-
rea adergrii lslandel. cit gi punctele tad ale candidaturii insulei nordice, dintre care ar pu-
tea fi evidentiate cu ugurinta potentialul energetic nonpoluant datorat gheizerelor sau per-
spectivele geopolitice imbunatalite cu privire la dezvoltarea unei Po//f/c/ ad/ce a Un/t/n/f
Europoneo. Pron comparalie, aprobarea ant cea politic-interguvernamentala, cAt gi cea
institutional-birocratica, in privinta candidaturilor statelor din regiunea Balcanilor de Vest
(Croatia, FYROM gi Muntenegru) a durat mutt mai mult. Desigur. pregedinlia suedezi a
facilitat candidatura vecinilor islandezi. solidaritatea gi fora de negociere scandinavi in
cadrul blocului comunitar (gracie D/mens/un// no/dice) urmind a fi Tntiriti Tn perspectiva
aderirii lslandei.

Estimirile UE Tn privinta duratei negocierilor gia datei de accedere au fast conforme
cu obiectivul guvernului islandez de aderare rapids, lslanda fiend tara care a parcurs cel
mai repede Tn istoria integrarii europene distanta de la formularea obiectivului aderirii
la acceptarea candidaturii gi inceperea negocierilor efectlve. Astfel. fostul comisar pen-
tru Extindere. finlandezul Olli RehnH. estima pentru cotidianul britanic The Guardian in
ianuarie 2009 ci lslanda ar putea adera alituri de Croatia's, aderarea in tandem fiind
preferata de citre Uniunea Europeans. Chiar dad prognozele initiale privind anul 2011
nu au cum si fie indeplinite. ritmul record al negocierilor (finalizabile in anul 2012) gi
deblocarea capitolului sensibil al cotelor de pescuit gi al vinitorii de balene (interzis de
legislatia comunitara) pot conduce la o data fezabili de aderare pentru anul 2014. Adera-
rea efectivd Croatieia font la r8ndul siu estimate gregit in cAteva randuri, iar faptul ci ar
incheia negaderile in cursul primului semestru al anului 2011 nu ar avantaja-o neaparat
in a adera cu aproximativ un an mai devreme decit lslanda.

lslanda a adoptat deja mare parte a acquit-ului comunitar odati cu crearea acordu-
lui de creare a Ariel Economice Europene (EEA) pron care !arne Asocialiei Europene a
Liberului-Schimb (EFTA) dorttoare au capatat acces la plata unici a UE. Apartenenta la
Spatiul Schengen este un alt facilitator al aderarii, iar plecarea sa din cadml EFTA ar pu-
tea constitui momentul in care principalele doug state bogate rimase Tn aceasti formula
integrationista minimalista. anume Norvegia gi Elvetia sg fie determinate in a-gi revizui
euroscepticismul. Dupe opinia autorului. aceasti raliune poate fi considerate. de altfel.
adevirata mizi a adeririilslandei la Uniunea Europeans. Tntrucit inca de la primul val de
aderare, din anul 1 973, EFTA a pierdut rind pe rand membrii sii importanli(Tncepand cu
Marea Britanie) Tn favoarea integrarii superioare europene. Plecarea gi succesul aderirii
lslandei nu ar face decit si acutizeze chestiunea relevantei gi durabilitatii EFTA.

Candidatura lslandeinu este ansi una scutiti de probleme. Distingem, astfel. mai mul-
te categorii de aspecte critice. interne gi externe. care fiecare in parte risci si blocheze
procesul de aderare.



mai 20! ! (Perspective poGltice 6j

Principala problems internal o constitute voinla suverani a natiunii islandeze. Statisti-
clle indicau pentru cei31 3.000 de islandezi un PIB/locuitor foarte ridicat pentru perioada
antecriza, dear Luxemburgul depagindu-i, dintre statele-membre ale Uniunii Europene.
Astfel, in anus 2007", lslanda figura pe local 7 din lume la indicele productiei per capita
(54.858 USD) gi pe locul 5 mondial (40.112 USD) in funclie de indicele PIB raportat la
PPP". lpostaza umilitoare gi sumbri a colapsuluifinanciar a generat acliunide stradd os-
tile'e la adresa guvernuluigasit raspunzator. Solulia aderirii la Uniunea Europeans a fost
aproape impusa guvernului tocmai de sindicatele care se opusesera constant integrarii.
Aderarea reprezenta preconditia acceptarii negocierilor privind recurgerea la misurile de
austeritate financiari - ce presupuneau automat reduced salariale gi repatrierea urgenta
unei cote insemnate din fondurile de pensii investite pe pietele financiare internationale49.

$i totugi vointa islandezilor de aderare este una fluctuanta, sondajele de oplnie furni-
zind Tn mod constant date contradictorii. Un element care complica o data in plus per-
cep!la publica islandezi TI constituie cuvintele-cheie aduse Tn discutie: depunerea candi-
daturii, inceperea / finalizarea negocierilor, aderare. Astfel, dad la inceputul anului 2008
sondajulso indica 55,1% pentru aderare gi 44,9% Tmpotriva, in luna declangarii crizei,
octombrie 2009. opinia publica era de 49% la 27% pentru candidatura la UES'. Perioada
campaniei electorale gia primelor momente postelectorale (martie-mai 2009) reflects
cea mai clara opliune pentru Tnceperea negocierilor. de peste 60% dintre respondenli.
Sondajul Capacent Gallup din luna mai 2009 arita ansi un echilibru aproape perfect
intre islandezii pro aderare (39%) gi cei contra (38.6%) pentru ca Tn luna julie, exact in
saptamana deciziei istorice a Parlamentului de depunere a candidaturii, egantionul repre-
zentativ de 1 .273 de persoane si indice un scor defavorabil aderirii -- 34.7% pentru. 48,
5% impotriva $i16.9 indecigis:. Ulterior. la un an de la alegeri gi Tn preziua referendumului
pentru legislatia lcesave, aceeagi fermi de sondare a opiniei publice didea publicitatii un
sondaj $i mai eurosceptic: 24.4% (pro aderare, marja de eroare - 3,3%), 60.0% (contra.
mama de eroare - 3,7%), 15,5% (indecigi, marla de eroare - 2.8% )H

Un alt factor critic relativ la aderare il reprezinta nesolutionarea disputed diplomatico-
financiare lcesave, care opune lslandei doi dintre cei mai influenti decidenli din UE. Ma-
rea Brttanie gi Olanda. Dincolo de spela de drept comunitar in cauzi. sti jocul de putere
dintre cede tree state, niciunul dintre acestea nefiind dlspus la solidaritati gratuite, miza
constituind-o puma de minim 3.8 miliarde de euro.

Debi oficial nu exists nicio conditionare explicita din partea FonduluiMonetar Internati-
onal pentru solulionarea prealabila a disputed lcesave. guvernele Marii Britanii gi Olandei
au ameninlat constant cu blocarea acordirii Tmprumutuluivital de 2,1 miliarde de euro. In
replica, lslanda a recurs la o manevri surprinzatoare, pron incercarea de a obtine un im-
prumut de 4 miliarde de euro din Rusiau, chiar in perioada in care Londra decidea aplica-
rea legislatiei antiteroriste impotriva Reykjavik-ului. aliatul siu din cadrul NATO. Acordul
de Tmprumut cu Rusia nu a fast finalizat, dar lslanda a dovedit prin aceasti actiune ci are
o capacitate surprinzatoare de initiative gi negociere geostrategica .

Spela de drept comunitar este una relevantd avind in vedere efortul partilor implicate
de a-gi legitima pretentiile gi acliunile ant pe plan intern (fate de proprii cetaleni), cit gi la
navel interguvernamental (UE gi EEA). De asemenea, trebuie reliefate problemele cone-
xe spetei, izvorite din reglementarea insuficienti gi/sau interpretata diferit la nivelul UE
respectiv cel al EEA. Tn esenta, este vorba de blocarea conturilor a peste 300.000 de ce-
tateni britanici(cu depuneri totale de peste 5 miliarde de euro)ss. de 120.000 de cetateni



66 Sttidiu de cm

olandezi(cu depuneri insumate de 1,3 miliarde de euro la o dobindi de 5,55%ls' gi de
circa 30.000 de cetateni germani(cu depuneri de peste 308 milioane de euro)57, adia
aproximativ o data gi jumatate din populatia lslandei. in cazul deponentilor cu mult mai
putin numerogi din Finlanda, Norvegia giAustria, a fost aplicata cu succes solulia prelu-
irii de litre autorltatile nationale a activitatilor sucursalelor bincii emitente Kaupthing, a
garantarii depunerilor gia transferirii acestora litre are bind.

Relevanti pentru pozilia oficiali islandezi se va dovedia fi reactia guvernatorului Bin-
cii Centrale. Font premier eurosceptic. David 0ddsson declara la data trecerii Lansbanki
sub control de stat (7 octombrie 2008) intr-un interviu pentru radioul national ci solulia
de urmat va fi aceea folositi deja de autoritatile americane Tn cazul Washington Mutual,
adia de rambursare a dear 5-15% din depunerile clientilor striini.w Tn prealabil, Tn cursul
acelea$i zine, ministrul islandez de Finance Arm Mathiesen formulate o pozitie similari
intr-un dialog telefonic cu omologul siu britanic Alistair Darling, in pofida amenintarilor
britanice voalate gia invocirii precedentului recent al bdncii Northern Rock, in cazul
cireia autoritalile de la Londra garantasera toate depunerile nediscriminatoriuso. A doua
zi, ministrul britanic de Finance va decide Tnghetarea tuturor activelor bincii Landsbanki,
ale Bincii nationale islandeze $i ale lslandei Tn genereeo situate pe teritoriul britanic, Tn
temeiul prevederilor Actului privind antiterorismul, criminalitatea gi securitatea" adoptat
in anul 2001 dupe atentatele teroriste de la 1 1 septembrie. Precedentele decizii similare
fuseseri luate de Marea Britanie dear in situatii de razboi(ultima pari fate de Argentina
in timpul conflictului asupra Insulelor Malvine din anul 1982). Incadrarea spetei lcesave
Tn categoria amenintarilor privind securitatea nalionala poate fi analizati in plan teoretic
din perspectiva dimensiunilor neconvenlionale definite de $coala de la Copenhaga, dar
din punct de vedere politic constituie dovada incongruentei viziunilor celor doug state,
cu impact direct asupra percepllilor negative reciproce ale posibilei coabitiri in spaliul
comunitar. Tnghetarea activelor islandeze folosind acelagi regim juridic aplicabil proprie-
tatilor asociate terorismului, precum ;i amendamentul la art. 3 par. I (de citre persoane
(juridice, n.n.) considerate de Trezorerie ci au initiat sau ar putea si inilieze actiuni in
detrimentul economiei Regatului Unit sau a unei pa4ia acesteia)m va provoca orgoliul
national islandez'; tocmaiin perioada Tn care balanla strategica interns inclina pro Uniu-.
nea Europeans. Maimult, actiunea judiciary impotriva lslandei64 urma si fie introdusi de
acelagi stat cu care insularii nordicii duseseri eroicele .,razboaie ale codului"

Elemente agravante erau constituite de depunerea atAt de citre autoritati locale brita-
nicem. cdt gi olandeze" a unor sume considerabile Tn depozite lcesave. Legislatiile brita-
nici gi olandezi nu includ corporaliile gi institutiile publice Tn schemele de compensare
sub ratiunea capacitatii acestora de a face fate riscurilor financiare mult mai bane debit
persoanele fizice. de exemplu. Paradoxul normativ apare din faptul ci dreptul comunitar
permite compensarea unor astfel de entitali, legislatia islandezd neficind mci aceasta
nicio discriminare din acest punct de vedere. Problemele interne au aparut rapid, condu-
cerea celei mai bogate provinciiolandeze, Noord-Holland (cu depozite de 80 de milioane
din totalul de 200 de milioane de euro depuse de autoritatile locale)ez fiind finalmente
stopata doan pain decret regal" de la actiunea de a-$i recupera unilateral creantele prin
confiscarea bunurilor gia activelor bincii Landsbanki.

Reactia lslandeia fost una rapids gi abild. Astfel, guvernul islandez va decide la 9
octombrie 2008 crearea non bind Landsbanki's care si capitalizeze activele (1.406 de
miliarde coroane islandeze70) achizitionate Tn mare parte pain depunerile externe $i si



ma{ 201 1 Q'ermecthe poGitice 67

gestioneze datoriile citre deponentii interni(61 8 de miliarde coroane islandeze). Vechea
Lansbanki urma si pastreze in portofoliu produsul lcesave gi imprumuturile exteme, ac-
tivele fiind ansi net inferioare pasivelor (1.743 la 3.197 de miliarde coroane islandeze).
Precum in cazurile Kaupthing giGlitnir, se urmirea prin reorganizarea in formula - noua,
respectiv vechea banca --, portretizarea situatiei exceptionale in care se gasea lslan-
da. deo legitimarea exceptarii de la obligatiile internationale ce-i reveneau Tn condilii
normale. Tn plus, ant premlerul Gear Haarde, cit gi guvernatorul-gef al Bincii nationale
David 0ddsson7' vor contraataca mediatic inducind ideea ci includerea lslandei pe llsta
terorismului global a subminat implicit credibilitatea $i perspectivele de creditare inter-
na!ionala. Pregedintele Olafur Ragnar Grimsson7z. ale cirui puteri constitutionale sunt
limitate. se va remarca. de asemenea, in medium diplomatic de la Reykjavik pron acuzele
aduse atgt Maria Britanii. cit gi vecinelor nordice membre ale Uniunii Europene - Suedia
gi Danemarca.

Regimul asigurarii depozitelor bancare este intemeiat pe Directiva 94/1 9/ECn. apli-
cabili gi in Aria Economical Europeans pron Decizia nr. 19/1994 a Comitetului Comun
al EEA". Transpunerea acestor forme de citre lslanda s-a ficut prints-un act norma-
tiv7s adoptat de Parlamentul islandez Tn decembrie 1999 privind crearea schemelor de
garantare a depunerilor gi de compensare a investiliilor. respectiv pron Regulamentul
Nr. 120/200078 emil de Ministerul Comerlului. Consecinta institulionala a fost crearea
Tryggingarsj66ur77. fondul dedicat implementarii schemelor. La momentul colapsuluiban-
car, acest fond avea disponibili dear aprox. 68-70 de milioane de euro. insuHlcienti pentru
a acoperi chiar ;i solicitirile minimale ale guvernelor britanic gi olandez privind obligativi-
tatea returnirii primilor 20.000 de euro ai deponentilor bdncilor falimentare.

Fondul este finantat cu un procent din cuantumul depozitelor gi spre deosebire de
prevederile Directives nu implica solidaritatea institutiilor de credit Tn cazul in care fon-
dul nu plate acoperi garanliile financiare obligatorii'e Argumentalia juridica a guvernului
islandez pune accent pe omisiunile Directivei, mai ales pe nereglementarea unei crize
sistemice, ceea ce ar implica exonerarea.

Anumite pozilii exprimate la nivelul statelor implicate gi la cel al organizaliilor unde
acestea aunt membre au alimentat divergentele. Astfel, Comitetul parlamentar comun al
EEA78 a reliefat Tn octombrie 2009 "lipsa de daritate" a Directives, nevoia de armonizare
gi presiunile FMI asupra guvernului islandez'o. Chiar $i Wouter Bos, ministrul olandez
de Finance din perioada analizata, va avea gio pozitie care mai degraba Tndreptatea
atitudinea guvernului islandez atunci and afirma Tn cadrul unei conferinte internationale
ci sistemul de garantare a depozitelor .nu fusese conceput pentru a face fda unei crize
sistemice, falimentului unei singure bind'e '. Pe de alta parte, Curtea de Justine a ETTA
\r a decide in mai 201 0 ci lslanda a incilcat Directiva gi articolul 7 al Acordului de creare
a EEA. consecinta directs fiind aceea a plalii garantiilor stipulatee2

Celilalt element critic al spetei lcesave TI constitute principiul nediscriminirii din raliuni
de nationalitate originat in articolul 7 al Tratatului de la Roman ' gi preluat in articolul 4
al Acordului de creare a EEAn. Conform poziliilor oficiale britanico-olandeze, lslanda a
incilcat acest principiu atunci and a garantat dear depunerile de pe teritoriul national.
acolo unde Tn principal clienlii erau persoane tizice sau juridice islandeze. Jurisprudenta
Curtin Europene de Justine (cazurile Carlos Garcia Avello versus Belgia:s din anus 2003
;i James Wood versus Fondul de garantare a victimelor actelor de terorism gi ale altar
infractiunia6 din anus 2008) este, sub acest aspect, interpretabila TntrucAt legitimeaza tra-



68 Study de caz

tamentul discriminatoriu bazat pe ,,raliuni objective' gi ,,proportional ' cu obiectivul urmirit.
Guvernul islandez a putut cu ugurinti invoca faptul ci ratiunile obiective gi scopul legitim
urmirit se reflects in localizarea specifics a sucursalelor, respectiv in salvarea sistemului
bancar national.

Flnalmente. lslanda a cedat presiunii concertate a blocului UEe7 gia acceptat si
acopere garanliile cdtre guvernele britanic gi olandez, Tn limitele Directiveia. primind in
schimb sustinerea comunitari pentru Tmprumutul FMI (extins) de 6 miliarde de dolan.
Saga lcesave era ansi departe de a fi solutionata cit limp fondurile necesare lipseau. iar
singura solulie o reprezenta acceptarea creditiriidin partea Marii Britanii(2,3 miliarde de
lire sterline). a Olandei(1 ,3 miliarde de euro) gia Germaniei(I ,I miliarde de euro). Prin-
cipalele puncte de dezacord vor viza ratele dobanzii, termenele de rambursare. formulele
de debitare. Acordul atins la nivel guvemamental in iunie 2009 va fi ansi amendat de
Parlamentul islandez la momentul aprobarii acestuia in august 2009, in sensul aminirii
perioadei de plata pentru 2017-2023. a convertirii rambursirii Tn procente din PIB (max.
4%, Marea Britanie, respectiv 2%, Olanda) $ia limitirii garantarii rambursdrii pina cel
mutt in iunie 2024." Refuzul categoric al guvernelor britanic gi olandez va implica bloca-
rea celeb de-a doua trance a FMI gi va foia aprobarea unum al doilea proiect legislativ in
decembrie 200900, ce presupunea o rata a dobAnzii de 5,5% gio datorie de facto pentru
fiecare islandez de circa 12.000 de euro. Adoptat aproape la limits (33 la 30 de voturi).
proiectul prevedea returnarea a 3,8 millarde de euro pe durata a 14 ani. Mobilizarea
populara impotriva promulgarii de citre pre$edinte91 a fast remarcabili gracie utilizirii
platformelor de comunicare socials. petitia Tn cauzd fiind semnati de peste 56.000 de
cetateni islandezi cu drept de vot (aprox. 23% din totalul alegatorilor)n. De asemenea.
pe plan international s-a reu$it suscitarea interesului popular pentru cauzi, peste 4.600
de persoane semnind petilia electronica de ,,salvare a poporului islandez"9s. Presiunea
populara a avut efect, pre$edintele islandez refuzind in ianuarie 201 0 promulgarea celeb
de-a doua legi gi convocgnd un referendum Tn acest seas, organizat in martie 2010 gi
soldat cu un ,,Nu" categoric din partea electoratului(93,2 % fda de dear 1 ,8 % pro)9'.

Atitudinea suveranisti a electoratului islandez gia cel putin unei patti din elita politico
de la Reykjavik se va fi confruntgnd ansi Tn continuare cu presiunile pa4ilor interesatePS
Tn plus. agentiile de rating internationale nu au reaclionat favorabil, ci dimpotriva. Fitch
anunland chiar Tn ziua refuzului prezidenlial de semnare a legii de compensare degra-
darea cotaliilor internationale ale lslandei la statut de junk90, adia cvasi-imposibilitatea
obtinerii de credlte.

Presiunile internationale vor determina organizarea unui al doilea referendum. in apri-
lie 2011. soldat cu un exec similar, singura deosebire reprezentand-o cregterea semni-
ficativi a procentului celor care au votat in favoarea celui de-al treilea protect de lege97
privind garantarea de citre statul islandez a onordrii obligatiilor financiare conexe spetei
lcesave litre creditorii prioritari Marea Britanie gi Olanda (39.7 pro fate de 58,9% con-
tra)n. Tn pofida asigurarilor date de banca Landsbanki ci pe durata anului2011 va achita
o treime. iar in urmitorii ani va putea si restituie pina la 90-100% din datoria externa,
rezultatul negativ al ultimului referendum a radicalizat poziliile guvernelor britanic gi olan-
dezoo. Consecinla previzibila o reprezinta transformarea diferendului intr-un litigiu, pozi-
!me critice ale oficialilor islandezi fate de rezultatul referendumului fiend un indicator dar
al pesimismului acestora privind verdictul judiciar'oo care ar putea stabili un cuantum mai
mare de despagubiri. Indiferent de madera de solulionare a diferendului, diplomatica sau