perspectivemai2011.pdf


Tensiunea dintre comunizarea
corporalitatii $i fomlarea capabilitatilor

Abstract: The argumentation of this thesis advances thefottowing hypothesis: contemporaneousty the
hypostasis ofcorporeatity is achieved through collective proximity ofjemate bodyjorcing equivalence
between the body and public good. tn other words thejemate body becomes. dejbcto, a cottective property.
Mainly there are two consequences o#this dispossession. Thee\rst one is the transformation ofjemaie
existence in a corporealityderivate in a upper signi$cation afjemate body within the society, bymaking
It pro$tabte, thus by its transformation in capital and its manipulation through everyday social practice
The second consequence. situated on antithetical pole is the abstraction of thejematejrom her own body,
leading to a paroxysmatlorm a sort ofjear of the body.
Fundamentally di#ennt, the two consequences corporealitycommunization place thelfbmale body in a
phattocentric speech invested with historical constant value. Thus, whether we consider Q upper significance
ofjeminine corporeatity by means of the cult af the body and its institutionalization at the community tevei
or we associate the corporeatity communization with obstinacy tojbrget about one own corporeatity, we
operate with Q patriarchal de$nhion o$thelemate body. In other words, we reiterate an epistemological
paradox : although the scienti$c approaches aim the male body, thelfemale body isfuRher de$ned
androcentric. The second part of my paper is rejecting Q particular case ofcommunization offemate body
which is to belbund in the interdiction of buda in France. lam suggesting that the interdiction is based on
the way in whichjemale sexuality is colonized by the hegemonic power of male sexuality.

Keywords: central capabilities, functions, collective proximity of female
body, collective exploitation. burke, hegemonic sexuality-

'Tn mod traditional, femininulse asociaz5 simbolic cu materia. imanenta,
trupul, sensibilitatea. emotia. s/dbicfunea. dependents, impuritatea, iar

masculinul cu spirftul. transendenta,rufionalftatea, puritatea. '
CMihaela Miroiu, NepretuftefejemeiD

Miza argumentative a acestei lucriri se constitute Tn avansarea
urmitoarei ipoteze: in contemporaneitate ipostazlerea corporalita-
!ii se produce pron aproprierea colectivi a corpului, prin forlarea

unei echivalente Tntre corp gi bun public.
Cu are cuvintQ, corpul individului devine.
do facto. o proprietate a colectivitatii, iar
individul Tnceteazi si mai fie unicul pose-
sor al propriei corporalitati. Consecintele

acestei deposedari de corp sunt. in principal doug. Cea dintii con-
sti in abstragerea individului de propriul corp, ajungand, Tntr-o for-
ma paroxistica, la o ,,fobie a trupului ', iar cea de-a doua, generate
de prima- Tn incapacitatea individului de a-$i forma capabilitati. Tn
sumo. lucrarea propune o lecture critics a corporalitalii gia apro-

Roxana Dumitrache
(rox.dumitrache@yahoo.com)



/!2 qeotie potitica

prierii colective a acesteia avind drept cadru conceptual teoria capabilitalilor ?n formu-
larea M.Nussbaum. Ma voi refers, in principal la suprasemnificarea corpului femeilor Tn
societate prin rentabilizarea acestuia, prin ceea ce J.Baudrillard califici transformarea Tn
capital gi manipularea lui prin practice sociale cotidiene. Ultima parte a lucririi confine un
studiu de caz care ipostaziaza comunizarea corpului: interdictia portului viluiui islamic Tn
institutlile publice din Franca. Miza ilustririi acestui studiu de caz este de a semnala ci
interdictia vilului islamic se fundamenteazi pe decuplarea corpului femeiide comunitate
gi, implicit, pe incilcarea unei prerogative: prerogativa de a vedea corpul gi de a-l apro-
pria la nivel symbolic.

Algoritmul argumentativ al acestei lucriri presupune testarea urmitoarei ipoteze: co-
munitarizirii corporalitalii, respectiv transformarea corpului in bun colectiv are drept con-
secinta o diminuarea a ceea ce M. Nussbaum definea drept capabilitali centrale. Astfel,
cultul corpului $i institulionalizarea acestuia la nivel comunitar Tmpiedica femeile si igi
formeze capabilitati, iar organizarea socials fundamenteazi disocierea femeiide propriul
corp pron investirea acestuia cu valoarea unum capital, prin rentabilizare.

Pe filiera teoretici a luiA.Sen, M.Nussbaum definegte capabilitatile ca potenlialitati ale
individuluide a ajunge la funcliuni gi la combinatii de functiuni. Cu toate acestea, capabi-
litatile nu au in vedere inegalitalile naturale, nu se refers la potentialul fizic gi intelectual
nativ ale individului, ci la capacitatea individului de a-gi forma $i mentine autonomia in
relatia cu statue gi instituliile sale. dar $i cu ari indivizi. Or. Tn formularea autoarei ,,a fi
protejat\a Tmpotriva discriminirilor de once tip, a recunoagte gi a-ti fi recunoscuti ratiunea
practice gia dispune de raporturi sociale intemeiate pe egalitate"2. Astfel, teoria capabi-
lity!liar se fundamenteazi pe ralionalitate ', autonomie gi egalitate. Or. pron comunizarea
corpului, prin aproprierea colectivi a corpului, femeia T$i pierde autonomia gi, ah exfen-
so, ii este negate demnitatea uman6. Tn partea a doua a lucrarii. mi voi concentra pe
ceea ce am numit, fo4and aria semantics a termenului, deificarea corporalitalii, sintagma
definind transformarea corpului femeiiintr-un object de cult. consecinla prima fiend diso-
cierea femeii de propriul corp gi efectul final privarea femeii de posibilitatea de a-gi forma
capabilitali. O menliune esentiala in logica lucririi este aceea ci nu mi refer exclusiv la
ceea ce M. Nussbaum numea integritatea corporala ', acesta fiind una dintre cede zece
capabilitali centrale definite de autoare. ci la toate capabilitatile centrale, aminunt asupra
ciruia voi reveni.

Comunizarea corputui.
corporatitate

dei$carea cafputltiprin j area siltetui ttt

Partea a doua a lucririi se axeazd pe testarea primei variabile: cultul corpului gi insti-
tu!ionalizarea acestuia la navel comunitar. Tntr-un raport asimetric fate de obstinatia de a
uita propriul corp, tendinta care parcurge Tntreaga istorie pina Tn modernitate, se plasea-
zi o propaganda neconteniti ce are drept mizi transformarea Tntregii existence intr-un
derivat al corporalitatii. Cu toate acestea, corpul, ipostaziat ca un obiect de cult. apa4ine
la fel de putin individului ca in varianta de corp neutralizat de suflet, inexistent. Corpul
este apropriat gi. in aceasti ipostaza, devine principalul object al exploatariicolective.

Din perspective antropologica, modernitatea se caracterizeazi prin disocierea de
discursul care acredita fie ideea ci trupul nu exists, fie teza corporalitalii ca surplus
al sufletului. Astfel, se produce o rupture de discursul care anula corporalitatea pain



ma{ 2011 eerWecthe poGitice

redefinirea corpului ca sediu al identificirilor colective. Corpul este regasit, iar modus
de Tntelegere a culturiide-la-gat-Tn-sus devine eronat. Fragilizarea posesiei asupra pro-
priului corp se produce pain ceea ce M.Foucault numea ,.tehnologii corporalo ': cultul
igienel, dietei, terapiel, obsesia tineretii, canoanele frumuselii feminine, mode, tatuaje,
nudismul, intrelinerea fizica, saloane de frumusete, practici sacrificiale care il au ca
object. spaliile sunt indicators ai comunizirii corpului. Pron toate aceste practice sociale,
corpus igi aroga misia sufletului. individul ipostaziindu-se drept corp. Corpul in general
gi corpus femeii, in particular, este nu dear regasit. ci investit cu valoarea unum capital.
rentabilizat .

Mergand pe lima unei demonstratii care plaseaza corpul intr-o logics a consumului,
putem accepta teza conform cireia .corpul este cel mai frumos dintre obiectele pose-
date fizic, manipulate. consumate's. Cu toate acestea, tocmai pentru ci este posedat,
manipulat $i consumat. el este /nvesf#- Altfel spus, individul Tgi gestioneaza propriul
corp, il amenajeaza ca pe proprietate gi TI manipuleaza ca pe un capital. Consecinta
e imediati: instrumentalizarea corpului(femeii) Tntr-o logics de tip capitalist. In baza
acestei asumptii, plate fi emisd urmitoarea conjecture: corpus devine un object al ex-
ploatarii colective prints-o forma camuflati de narcisism. Astfel explica David le Breton
falsa eliberare a corpuluio. Din perspectiva autorului. articulate cu analiza societatii de
consum a luiJ.Baudrillard, suprasemenificarea corpului feminin face parte din experi-
entele cotidiene, fiind. insa, investiti cu dimensiunea unum ritual. Presiunea socials se
manifesto, la nivel individual, ca o forma de datorie. Shusterson remarca, de pilda, ci
participarea la sacramente, mersul la Biserici sunt inlocuite cu mersul Tn sallie de Tn-
tretinere corporalaz. Deginu presupune neaparat un confort. ci maidegraba supunerea
corpului unui efort aditional gi, in unele cazuri, nenecesar, intrelinerea corporala este
internalizati ca o datorie8

Asimilati cu o coma-societate, comunitatea este compusa din purtatori de corp, ansi
posesia corporalitalii este una colectivi pron aproprierea simbolici a corpului la nivel
comunitar. Astfel, corpul este plasat Tn spatiu, iar individul devine responsabil pentru
aparenla sa. Tn termenii lui Alain Ehrenberg, de imaginea sa. Vigarello explica res-
ponsabilizarea individului pentru corpul siu pron nevoia expunerii privirii celuilalto. In
viziunea lui, demersul este unul estetic. ansi interpretarea mi se pare ingusta. Asumptia
autorului conform cireia individul igi propune si materializeze partea cea mai profunda
a sinelui. e/go, corpul imi pare chestionabili. Grija exagerata pentru tehnologiile corpo-
rale este o consecinta a presiunii sociale care determine individul si se simti respon-
sabil pentru aparenta sa. Or, aceasti presiune e exercitati de barbali gi femei Tn egala
masuri, pron legitimarea comunizariicorporalitatii feminine.

Diminuarea capabilitatilor se produce pron asimilarea femeiiin principal cu o purtatoa-
re de corp gi Tn mod secundar cu o purtatoare de ratiune. Corpul, la rindul sau, este-pe
filiera paradigmei ontologice deschise de sistemele teologice, o categorie asociati cu
slibiciunea. dependenta, teama. Astfel, corpul femeii aparline comunitatii, ab exfenso,
culturii. devenind un sediu al identificirilor colective. Tn consecinta. devine bun colectiv gi,
in calitatea de bun, este amenajat ca pe o proprietate gi manipulat ca un capital.

Stttditt de caz: v !u! islamic, decuptarea corpului de coinunitate
Voi considera axiomatici asumptia conform cireia culturi dlferite se raporteaza fun



]]4 qeorie poGtica

damental diferit la relatiile dintre genuri, ajungand sd respinga mutual particularitatile cul-
turale. ,4b exfenso, comunizarea corporalitalii se produce gi este internalizati diferit Tn
culturi distincte. Modul Tn care portul vilului islamic este receptat de societatea francezi
este de o vizibild relevanta in discutia despre transformarea corpuluiintr-un bun public.

Interdictia de a purta vilul islamic (burke )Tn instituliile publice din Franca a avut la bazi
exclusiv argumentullaicitatii statuluifrancez. Argumentul invocat a fast acela ci vilulisla-
mic reprezinta un Tnsemn religios vizibilgi ci imixtiunea apartenentei religioase in spaliul
public pericliteaza laicitatea spatiului public francez gi, implicit, a instituliilor publice de
invalamant. Disculia a fast intens mediatizata, iar luirile de pozilie s-au plasat antagonic.
Purtarea viluluia fast corelati ant cu o apartenenla religioasa, cit gi cu un system care
stabilegte un anumit tip de relatiiTntre genuri. Cu are cuvinte, cu segregarea dintre genuri
gi discriminarea de gen din societatea islamici. S-a invocat argumentul autonomiei gi
al reiteririi unui raport de putere a barbatilor asupra femeilor. Vdlul islamic confine, din
aceasti perspective, dovada ci emanciparea femeilor islamice nu se va produce. Mai
mutt, una dintre feminstele iraniene, Chahdortt Djavann, imigranta Tn Franca. a calificat
portul valuluidrept o mutilare psiholgica, sexuali gi socialite.

in plan politic, disculia s-a redus la drepturile circumscrise calitatii de cetacean gi, in
mod natural, la asocierea vdlului islamic cu terorismul. Jacques Chirac a remarcat Tn
2003, ci "vilul islamic, pudaf vo/unfarsau /cpus, nu este altceva debit o forma de agre-
siune"". De-a dreptul frapant. Segolene Royale califici portul vilului drept un indicator
al segregarii. iar Nicholas Sarkozy, atunci ministru de Interns, asumi imperative preva-
lenta laicitatii statului francez, considerind esential ca femeile imigrante si beneficieze
de aceleagi drepturi ca femeile franceze Omisiunea lui Sarkozy este grave: comunizarea
corpului este tipica societalilor vestige, iar portul vilului este o forma neagresiva, lipsita
de radicalism\fanatism. de a gupta impotriva ei.

Tn logica argumentului privind comunizarea corporalitalii, vilul decupleaza corpul fe-
meii islamice de comunitatea francezi. Identitatea femeii nu mai plate fi construiti de
barbali, prin proieclia imaginiifeminitatii. Corpus femeii este acoperit, iar barbatiisunt pri-
vati de imaginea gi de aproprierea simbolici a lui. Comunizarea corpului apare, aid, ca o
forma de b'oyeudsm, de exhibitionism neTmpartagit. "Prerogativa masculine"12 de a vedea
este Tncilcati in mod fundamental. Astfel, vilul islamic devine, in logica interdictiei, un
atentat la sexualitatea birbatului francez, privarea de masculinitate. Mai mutt, absenta
astreificarea gi chiar fetigizarea corpuluifemeii musulmane. Franz Fanon construiegte un
argument similar band descrie relatia dintre femeia indigent din Algeria gi birbatul euro-
pean, colonialist: ,,Nu exists reciprocitate. Femeia care vede ari a fi vizuti il frustreazi
pe colonialist. in el (n.m., barbatul) exists dorinta de posedare. dar ea nu plate fi pose-
dati"'s. In concluzie. asumptia conform cireia portul viluluieste o forma de agresiune ar
trebui regandita. Interdiclia portuluihurka/ in institutiile publice de invatamant ascunde, in
mace, urmitoarea asumptie: femeia musulmani se transforms din agresata in agresor,
obiectul acestui act de agresiune fiind tocmai sexualitatea birbatului francez. Astfel, nu
autonomia femeiimusulmane legitimeaza aceasti lege, ci, in mod frapant, o pseudo-pre-
rogative a birbatului francez: cea de a poseda symbolic corpus feminin. Astfel, considera-
te o ,,practice radicals ce atenteazi la demnitatea gi la egalitatea dintre barbali $i femei
contrare valorilor Republicii"14 purtarea burke/ are drept culpa unici decuplarea corpului
femeii musulmane de o comunitate care il poate transforma Tn bun colectiv inclusiv prin
expunere Tn spatiul public.



mai 201!

Conclu=ii

Miza argumentative a acestei lucriri s-a constituit in testarea urmdtoarei ipoteze:
comunizarea corporalitatii genereaza dimiunarea ganselor de formare a capabilitatilor.
Am definit comunizarea corporalitalii prin aproprierea colectivi a corpului, prin fortarea
unei echivalenle intre corp gi bun public. Mi-am ales drept cadru conceptual teoria
capabilitalilor pentru a semnala ci ipostazierea corporalitatii ca bun public reduce po-
sibilitatea formariicapabilitatilor. Maimult. potrivlt lui Baudrillard. consecinla instrumen-
talizariicorpului(femeii) intr-o logics de tip capitalist este urmitoarea: corpul devine un
object al exploatarii colective. Studiul de caz selectat ilustreazi, pe de-o parte, un reflex
al societatii vestige-comunizarea corpului este tipica societalilor vestige. iar, pe de alta
parte. modus Tn care portul vilului islamic devine forma neagresiva, lipsita de radicalism
/ fanatism, de a lupta Tmpotriva acestei comuniziri. Astfel, am relativizat argumentul
laicitalii statului francez gi al reiteririi unui raport de putere a barbalilor asupra feme-
ilor, argument invocat pentru a justifica ratiunea acestei interdictii. Utilizind cheia de
interpretare propusa de Joan Wallach Scott. am incercat si demonstrez ci interdictia
barra/ se fundamenteaza, de facto, pe un atentat la sexualitatea birbatului francez,
pe o privarea de masculinitate. Cu are cuvinte. bu/ka decupleaza corpul femeii de
comunitate, ficind imposibila comunizarea acestuia. Cu toate acestea, limita lucririi
mele este u$or detectabili: am omis ipoteza renuntarii voluntare la hama, ca decizie
asumati de femeia musulmani. ansi, argumentul pe care l-am construit a vizat logics
pe care s-a intemeiat interdictia. incercind si demonstrez ci vilul islamic este receptat
ca o decuplare a corpuluide comunitate.

iShusterman, a997. 23
2 Nussbaum, Martha. 2000, 8a.
3 Practical reason.
4 Nussbaum de6ne$te integritatea corpora15 drept «Capabllitatea de a te deplasa dintr-un loc in altul,
suveranitatea asupra propriuluicorp, protectii impotriva abuzului sexual, abuzul sexual al minorului.
violentidomestici, a avea capabilitatea de a obtlne satisfactie sexuali" (being able to movelreefy/rom
place to place, having one s bodily boundaries treated as sovereign, i.e, being able to be secure against
assault. including sexualassautt, child sexual abuse, and domestic violence. having opportunitiesfor sexual
satilPction andlurchofce /n carers ofreproductfon), traducere proprie, Nussbaum. zooo, 79-
5 Baudrillard. J. 2008, a68.
6 0 viclenie a modernititiiface s5 treac5 drept eliberare a corpurilor ceea ce nu e dec6t elogiuladus
corpuluitiniri sinitos, suplu, igienic" (le Breton); dear ci acest corp liber al publicttitiidevine o colivie
de catifea a corpuluireal: ,,eliberarea corpului" ca exacerbare a controlului.liber consimtit" alsocietitilor
liberale de piati
7 Shusterson spud Baudrillard, J, zoom, 87.
8 V. Mihiilescu denumefte acesti practice socialidrept cult a/ mobil/td!#; un corp mobil, adaptat
mobilit5tiisocietitiipost-indistriale(de la jogging la skate).
g Vigarello spud Smart, B. z999, 35.
io Tn .4 mon corps d€#endantJ f'Occident. zoom. 6d. Flammarion. p.g8.
n http://carolebadon.blogs.nouvelobs.com/archive/20ao/o4/z3/sarkozy-et-la-burqa.html



]]6

22 Inerent chiar calit5tiiluide cet5tean francez $1, ab extenso, nonmusulman.
i3 Franz Fanon spud Scott, Joan Wallach. zoom, p. to5
z4 Extras din rezolutia AduniriiParlamentare. http://www.presseurop.eu/ro/content/article/a78o7z-
burka-imposibila-interdictie

Broadhurst. S, i999: 7he (/m)med/ate Body: A Transvaluatfon ofCorporealftyi Sage
Baudrillard. J, trad. Alexandru Matei, zao8; Soc/etatea de consum.Mfturr s/ structu/f. Comunicare.ra.
Cross\ey. N, a998: Body-SubjecVBody-Power: Agency, Inscription and Control in Faucautt and Merleau-
Ponty, Sage.
Cesereanu, R., Panopticum, 200z; Tortura pol/t;ca h secolulXXi Editura Institutul Europeans lasi.
Foucault, M., i997.A supraveghea sf a pedeps4 A/asterea hch/soni. Editura Humanitas, Bucuresti.
Jankelevitch. V: booz: Pur s//mpurJ editura Nemira. Bucuresti.
LoenhoKI J. 1997:rhe Negatfon ofthe Body - A Prob/em ofCommun;cat/on Theo/y, Sage.
Miraiu, M. zoom; Drumul carre autonom;e, Polirom.
+++ zoo6: Nepretu/te/e/exel, Polirom.
Nussbaum, M. 2000: Women and Human Development.The Capab/r/t/es Approach, Cambridge University

Scott. Joan Wallach zoo7: The Po//t/cs of the Ve/C Princeton University Pass, Princeton
Small. B.a999: Facing the Body- Gorman. Levinas and the Subject of Ethics, Sage.
Shusterman. R. Somaesthet;cs and the Body/Med;a /ssue, Sage, z997-
Sweetman. P. x999: Anchoring th€ (Postmodern) Self? Body Modification. Fashion and Identity, Sage.
Williams, S, a998 : gadfly Dys-Order Desire. Excess and the Transgress/on o#Corporear, Sage

Press