Perspective_politice_2020_1_si_2_cu_coperte.pdf Distribuirea echitabilã a locurilor la cãmin pentru studenþi Abstract: În România, anual, zeci de mii de tineri aleg sã îºi continue studiile dupã încheierea ci- clului liceal aplicând la facultate. Potrivit INS, în 2015, peste jumãtate dintr-un numãr de aproximativ 400 000 de studenþi înscriºi la licenþã, sunt concentraþi în 4 oraºe: Bucureºti, Cluj, Iaºi ºi Timiºoara. Majoritatea studenþilor venind din provincie, aplicã pentru a obþine un loc la camin însã din pãcate aceasta este o resursã insuficientã raportatã la cererea în continuã creºtere. Astfel, în acest articol îmi propun sã discut problematica distribuirii unei resurse limitate printr-o abordare de tip top down aplicând dreptatea ca echitate dezvoltatã de John Rawls. Scopul este de a vedea în ce mãsurã putem identifica criterii de departajare echitabile. Keywords: dreptatea ca echitate; John Rawls; distribuire Introducere Dupã încheierea celor 4 ani de liceu ºi promovarea examenului ma- turitãþii, majoritatea elevilor din România au în vedere consolidarea studiilor prin aplicarea la facultate. Alegerile acestora se concentreazã în mare mãsurã în oraºele mari unde se asumã faptul cã facultãþile au o calitate ridicatã, existã diversitate ºi ºanse mai mari pe piaþa muncii mai târziu. Aºadar, avem oraºe precum Bu- cureºti, Cluj, Iaºi sau Timiºoara unde an de an vin zeci de mii de elevi pentru studii. Peste 50% din studenþii din România sunt concentraþi în doar patru oraºe din România. Astfel, în 2015, în zona Bucureºti-Ilfov, stu- diau aproximativ 130 de mii de studenþi adicã un procent de 31% din total. Pe locul doi, în Cluj, 12% studiau în mediul universi- tar. Pe locul trei este Iaºiul cu peste 40 de mii de studenþi iar apoi judeþul Timiº cu un procent de 7.5%. (Mihai, 2017) Toate cifrele pe fiecare judeþ din 2015 sunt puse la dispozitie de INS ºi se gãsesc în Anexa 1. Una din principalele probleme cu care studenþii se confruntã este cea a cazãrii. Nu toþi îºi pot permite sã aleagã o chirie de câteva sute de euro astfel cã varianta idealã pentru aceºtia este o camerã la camin. În acest context resursa camin devine una insuficientã deoarece numãrul cererilor din partea viitorilor studenþi este mult mai mare decât capacitatea locurilor în camine puse la dispoziþie de fiecare uni- versitate. Astfel, în aceastã situaþie unde cererea este mult mai mare decât oferta, întrebarea care se pune este legatã de modul în care se re- alizeazã repartizarea în cãmine. Consider cã ºansa de a obþine un loc la camin în momentul în care decizi sã studiezi în alt oras decât zona de Laura Adriana BRÎNZOIU Masterandã Master Politici Publice ºi Integrare Europeanã, Anul 2, SNSPA laura.brinzoiu.16@politice.ro provenienþã este foarte importantã pentru cã poate avea numeroase implicaþii în parcursul stu- dentului în anii de studiu. Deºi la prima vedere repartizarea studenþilor în locurile din cãmine nu pare un aspect care sã poatã influenþa foarte mult ºansa viitorului student de a termina o facultate, se va observa în cele ce urmeazã faptul cã acest aspect poate duce inclusiv la abandonul studiilor univer- sitare. Prin urmare, gãsesc foarte relevantã o discuþie privind echitatea în criteriile pentru ofe- rirea locurilor la camin. În aceast articol îmi voi concentra analiza asupra oraºului Bucureºti, în special situaþia studenþilor de la SNSPA. Aºadar, voi încerca sã rãspund la întrebarea: în ce mod se poate realiza o repartizare echitabilã a studenþilor în locurile din camine? Pentru a rãspunde acestei problematici îmi voi structura discuþia în felul urmãtor: în prima secþiune voi trasa baza teoreticã pe care o gãsesc potrivitã pentru aceastã discuþie folosind în special „A Theory of Justice” a lui John Rawls. În urmãtoarea secþiune voi încerca sã prezint situaþia realã privind studenþii care îºi exprimã dorinþa de a obþine un loc la camin; locurile disponibile ºi mai ales procedura de obþinere a acestora pusã la dispoziþie de universitate. În ultima secþiune, dupã ce am explicat teoria pe care o am în vedere ºi care mã aºtept sã mã ajute în discuþia privind echitatea criteriilor de obþinere a resursei ºi dupã ce problema de facto din Bucureºti este bine evidenþiatã, voi încerca pe de-o parte sã argumentez de ce nu consider dreaptã repar- tizarea pe baza notelor la admitere (criteriu meritocratic) urmând ca în a doua parte sã încerc sã ofer alte potenþiale criterii care ar putea sã fie mai echitabile. Aºadar, voi analiza pe de-o parte datele ºi voi încerca sã gãsesc soluþii pe baza teoriei dezvoltate de Rawls dar în acelaºi timp, pentru a face mai evidentã aceastã problematicã, aleg sã prezint pe scurt ºi situaþii reale ale studenþilor. Interesul meu pentru acest subiect vine din douã direcþii. Pe de-o parte zona academicã, deoarece consider cã într-o situaþie unde ne confruntãm cu insuficienþa unei resurse este important sã ne asiguram cã cel puþin aceea care este, este distribuitã într-un mod cât mai corect. Pe de altã parte, existã ºi o motivaþie personalã pentru o discuþie de acest tip deoarece sunt student reprezentant de peste 3 ani în facultatea mea. De asemenea, am fost ºi membru în comisia de cazare. Aºadar, de ani întregi sunt liantul între colegii mei care îmi expun toate situaºiile cu care se confruntã ºi instituþia care oferã resursa. Acesta este motivul pentru care în secþiunea a doua voi discuta în special repartizarea locurilor în caminele din SNSPA deoarece în acest context deþin mai multe informaþii. Trebuie însã sã atrag atenþia asupra fap- tul cã aceastã problemã ºi modalitate de repartizare este prezentã în orice facultate iar posibi- la schimbare privind criteriile ar trebui fãcutã la nivel naþional. 1. O soluþie pentru o distribuire dreaptã: Dreptatea ca echitate 1.1. Top down vs. Button up Înainte sã încep discuþia teoreticã privind dreptatea ca echitate, trebuie sã explic frame- work-ul pe care l-am ales în discuþia privind o distribuire dreaptã de resurse. Pentru aceasta, este relevantã o scurtã trecere în revistã a celor douã principale strategii de abordare dezvoltate de Andrei Poama în lucrarea „Application or construction? Two types of public policy ethics”. Andrei Poama discutã despre faptul cã etica în politicile publice poate sã fie tratatã în douã moduri, aplicat sau constructivist. Existã pe de-o parte, abordarea top down unde existã deja o teorie fundamentalã care este avutã în vedere în tratarea unei problematici. O teorie care deja 112 Perspective politice se asumã cã este cea corectã sau cea care în situaþia respectivã poate veni cu soluþia cea mai bunã. Aºadar, discuþia moralã în politica publicã dezbãtutã este aplicatã folosind niºte lentile teoretice alese în prealabil. Pe de altã parte, existã abordarea constructivistã, button up unde perspectiva moralã cu privire la politica publicã avutã în vedere este una independentã de orice teorie deja trasatã. Aici se argumenteazã faptul cã ar fi greºit sã cãutãm rãspunsul pentru o problemã într-un anumit context în teorii care pot fi rigide. Se considerã cã prin aceastã abor- dare, ne uitãm la situaþia realã ºi încercãm sã gãsim soluþii trasate special pentru aceastã pro- blemã. Nu unele universale pe care sã încercãm sã le încadrãm în orice formã. Aºadar, aici se pot asuma abordãri pragmatice prin care sã se caute o variantã alternativã decentã, mai bunã faþã de status-quo dar fãrã a se asuma cã e cea perfectã. Mai existã abordarea instituþionalã prin care ne uitãm la principiile de funcþionare ale instituþiei sau abordarea democraticã unde fo- cusul este pe procedurile decizionale de la nivel politic care au dus la nedreptãþi. Aºadar, potrivit perspectivei de jos în sus, se încearcã gãsirea unor soluþii independent de teorii deja formate. Poama noteazã faptul cã ambele abordãri sunt foarte relevante ºi existã motive reale sã fie folosite însã niciodatã împreunã. Limita principalã privind abordarea aplicatã constã în faptul cã se asumã de la început cã teoria folositã este cea mai bunã deºi existã încã întregi dez- bateri pe aceastã temã. Abordarea constructivistã are ca limitã corectitudinea criteriilor alese. Tocmai pentru cã aici nu se urmeazã o anumitã teorie, sunt trasate soluþii în funcþie de context ceea ce nu ne poate asigura cã acestea sunt de altfel ºi cele mai morale. (Poama, 2019) Cred cã ambele abordãri au atât puncte tari cât ºi puncte slabe însã în lucrarea de faþã îmi propun sã abordez problematicã distribuirii locurilor în caminele studenþeºti top down. Cred cã discuþia lui Rawls privind dreptatea cã echitate dezvoltatã cu ajutorul celor douã principii este foarte relevantã în aceastã temã de discuþie. 1.2. Dreptatea ca echitate Dreptatea este unul dintre conceptele cheie în aceastã discuþie. Aristotel, în „Etica Nicom- ahicã”, defineºte dreptatea ca fiind o virtute în întregime, nu doar o parte. Cum ºi nedreptatea este un viciu în întregime. (Aristotel) Adrian Miroiu când vorbeºte despre dreptate, puncteazã diferenþa pe care o face H. Sidgwick între „dreptatea conservativã” ºi „dreptatea idealã”. Aºa- dar, dacã ne uitãm la dreptatea privind anumite acþiuni avem douã situaþii: pe de-o parte afir- mãm cã distribuirea fãcutã este una corectã ºi dreaptã prin legea aplicatã în acest sens, (con- servativã) sau pe de altã parte, susþinem cã distribuþia respectivã trebuie sã se schimbe ºi sã funcþioneze în baza unui sistem ideal de reguli. (idealã) (Miroiu, 2009) De asemenea, Miroiu discutã ºi despre douã tipuri de teorii ale dreptãþii în perioada modernã. Teoriile dreptãþii ca avantaj reciproc ºi cele de dreptate ca imparþialitate. În prima categorie sunt teoriile care se concentreazã asupra avantajului. În plus, în aceastã perspectivã puterea de negociere este foarte importantã. În categoria dreptãþii ca imparþialitate (unde se încadreazã ºi teoria lui Rawls), dreptatea nu este definitã în raport cu puterea de negociere sau avantajul. Aici drep- tatea este definitã în baza unei teorii care deja se aflã la baza societãþii ºi este universal accep- tatã de cetãþeni mai ales pentru cã aceºtia nu au în vedere maximizarea utilitãþii proprii. (ex: valul de ignoranþã la Rawls) (Miroiu, 1998) Aºadar, ca încadrare, dreptatea ca echitate la Rawls este o teorie de tip contractualist ºi una a imparþialitãþii deoarece îºi propune sã traseze niºte principii care vor fi universal acceptate ºi pentru binele tuturor ignorând ideea de posibil avantaj. Rawls defineºte dreptatea ca fiind prima virtute a instituþiilor sociale. Într-o societate, pentru a se putea trãi în comunitate, sunt decembrie 2020 113Perspective politice conturate niºte reguli care vor fi respectate de toþi cetãþenii. Aceste reguli influenteazã bunã- starea celor care formeaza societatea. Astfel, este important ca aceste reguli sã fie cu adevarat drepte ºi imparþiale. Rawls noteazã faptul cã în structura de bazã a societãþii existã diferite po- ziþii sociale, persoane care se nasc în anumite familii sau zone, lucruri care duc la inegalitãþi sociale. Prin urmare, e nevoie de niºte principii echitabile prin care aceste inegalitãþi sã fie micºorate deoarece influenþeazã în mod direct ºansele cetãþenilor la viaþã. (Rawls, 1999) Baza imparþialitãþii în teoria lui Rawls este în poziþia originarã1 unde pãrþile, egale ºi libere, sub un val de ignoranþã (au informaþii legate de modul în care este construitã societatea, posi- bilele clivaje, clasele sociale, grupuri etnice etc însã pãrþile nu au informaþii privind poziþia lor în aceastã societate), reuºesc sã traseze niºte principii ale dreptãþii2 care sã vizeze binele co- mun pentru cã ele sunt în imposibilitatea de a influenþa formarea principiilor în interes propriu. O caracteristicã foarte importantã privind pãrþile în acest status-quo iniþial este aceea cã sunt raþionale ºi mutual dezinteresate. Cei care formeazã principiile nu sunt interesaþi de câºtigurile celorlalþi, nu sunt invidioºi. (Rawls, 1999) Astfel, Rawls propune douã principii în poziþia originarã: 1. fiecare persoanã are un drept egal pentru cea mai bunã schema a liberatãþilor de bazã, compatibilã cu o schemã similarã a libertãþilor altora. 2. inegalitãþile sociale ºi economice vor fi aranjate în aºa fel încât sunt amân- douã: a. în avantajul tuturor; b. aflate pe pozitii deschise tuturor. Primul se referã la drepturile fundamentale ºi este foarte important pentru cã dacã acesta este încãlcat, automat este exclus ºi urmãtorul deoarece nu se pot compensa prin avantaje economice sau sociale lipsa unor li- bertãþi de bazã. Acesta se transpune în drepturile prezente în Constituþie. Cel de-al doilea prin- cipiu cuprinde douã parþi, aplicatibilitatea fiind în sfera instituþiilor economice. Focusul este pe venituri ºi egalitatea de ºanse. Astfel, avem pe de-o parte rezolvarea inegalitãþilor în aºa fel încât sã fie în avantajul tuturor. ªi pe de altã parte, accesibile tuturor. Rawls traseazã un tabel cu patru corelaþii posibile care se pot extrage pe baza acestor pãrþi ale principiului doi. El ar- gumenteazã pentru o egalitate democraticã. (Anexa 2) Aºadar, pentru principiul 2 punctul a, în avantajul tuturor, existã douã posibilitãþi: principiul eficienþei ºi cel al diferenþei. Principiul efi- cienþei spune cã o distribuire este dreaptã atunci când nimeni nu pierde ºi cel puþin unul are de câºtigat. Spre exemplu, dacã avem indivizii A ºi B care în t0 au 5 ºi respectiv 10 unitãþi, dis- tribuirea este dreaptã în t1 dacã A are tot 5 ºi B 15. De partea cealaltã, principiul diferenþei spune cã o distribuire este dreaptã doar atunci când nimeni nu pierde dar în special cel mai dezavantajat câstigã. În punctul b, accesibil tuturor, existã pe de-o parte egalitatea de ºanse de- schisã talentelor ºi pe de altã parte, egalitatea echitabilã de ºanse. Rawls susþine o egalitate democraticã unde existã libertãþi egale, egalitate de ºanse echitabilã3 ºi focus asupra celor mai dezavantajaþi indivizi din societate aºa încât aceºtia sã creascã. (Rawls, 1999) Teza lui Rawls este una negativã deoarece porneºte de la ideea cã cetãþenii care se nasc în anumite familii sau de o anumitã etnie nu au dreptul sã se bucure de mai multe beneficii în so- cietate deoarece aceste caracteristici sunt moral arbitrare. (doar pentru ca sunt un bãrbat alb european nu înseamnã cã este drept ca instituþiile sã mã favorizeze) Aºadar , teza pozitivã a lui Rawls se axeazã pe o distribuire egalitarã. Singura excepþie poate exista doar atunci când o posibilã distribuire inegalã duce de fapt la un avantaj comun. Astfel, principiul diferenþei este ºi el parþial bazat pe o tezã negativã deoarece un cetãþean nu trebuie sã fie avantajat într-o so- cietate doar pentru cã a avut norocul sã se nascã într-o anumitã familie sau sã deþinã un talent. Totuºi, acest principiu este doar parþial bazat pe o tezã negativã pentru cã se poate accepta situ- aþia în care un cetãþean sã se foloseascã de aceste aspecte arbitrare însã doar în situaþia în care 114 Perspective politice în acest mod contribuie de fapt la o îmbunãtãþire a situaþiei în care se aflã mai ales cei defa- vorizaþi. (Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2017) În aceastã secþiune am oferit pe scurt baza teoreticã pe care o voi avea în vedere în discuþia aplicatã privind distribuirea locurilor în cãminele studenþeºti. În prima parte am notat care este abordarea pe care o folosesc, dacã am în vedere o teorie deja stabilitã sau adopt o abordare constructivistã. Am gãsit relevantã teoria dreptãþii ca echitate a lui Rawls aºa încât în urmãtoa- rea parte am discutat pe scurt care sunt implicaþiile acesteia. În secþiunea urmãtoare voi încer- ca sã trasez o imagine cât mai clarã a problematicii privind câminele studenþeºti în Bucureºti. 2. Cãminele studenþeºti: o resursã insuficientã Când discutãm despre egalitatea de ºanse în educaþie, sunt o mulþime de factori care pot contribui pentru a îngrãdi oportunitatea unui student la educaþie. Putem discuta despre factori foarte evidenþi ºi total nedrepþi precum criterii de admitere pe baza etniei sau sexului sau fac- tori care nu par la prima vedere sã aibã implicaþii atât de grave, aici pot nota cazul locurilor în cãminele studenþeºti. Cãminele sunt resurse puse la dispoziþie de universitãþi pentru studenþii care aleg sã vinã sã studieze într-o anumitã zonã. Din pãcate, este o realitate faptul cã numãrul tinerilor care aleg sã îºi continue studiile alegând o facultate este cu mult mai mare faþã de capacitatea locurilor în cãmine. Aceastã situaþie se adanceºte tot mai mult ºi pentru cã studenþii sunt concentraþi în doar câteva oraºe din România unde de altfel se asumã o calitate mai înaltã a educaþiei. Aºa cum am notat mai sus, în România, peste jumãtate din numãrul studenþilor învatã în univer- sitãþi din doar 4 oraºe: Bucureºti, Cluj, Iaºi ºi Timiºoara. Aºtfel, majoritatea celor care ajung sã studieze în aceste oraºe sunt tineri care vin din alte zone geografice ºi prin urmare au nevoie sã îºi gãseascã o locuinþã. Aºa se ajunge în situaþia în care, spre exemplu, la Universitatea Bu- cureºti, în 2018 au candidat la admitere peste 20 000 de tineri pentru studiile de licenþã ºi peste 5000 la master în vreme ce capacitatea în cele 19 camine pe care UB le deþine este de doar 5274 de locuri. (Universitatea din Bucuresti , 2020) În 2015, organizaþiile studenþeºti, ridicând din nou problema lipsei locurilor în cãmine, dis- cutau despre un deficit de 25% privind acoperirea totalã. De asemenea, Nicolaie Tunsoiu, preºedintele Uniunii Naþionale a Studenþilor din România, declarã cã doar Universitatea Po- litehnica din Bucureºti reuºeºte sã acopere cererea având o capacitate de 13 000 locuri. Totuºi, doar 70% din cereri sunt acoperite iar orasele unde existã deificit sunt Bucureºti, Iaºi, Cluj ºi Timiºoara unde de altfel ºi traiul este mai scump. (HotNews, 2015) Prin urmare, este evident cã discutãm despre o resursã care nu poate acoperi întreaga nevoie a studenþilor. În aceastã situaþie, cred cã este foarte important sã ne concentrãm asupra criteriilor de acordare a acestor resurse atât de limitate. Tocmai pentru cã nu pot fi oferite tu- turor celor care îºi exprima dorinþa de a obþine un loc la cãmin, atunci instituþia trebuie sã im- punã niºte criterii de departajare în aºa fel încât locurile limitate puse la dispoziþie de fiecare universitate sã fie oferite într-un mod drept doar unui numãr restrâns de studenþi. Astfel, în ur- mãtoarele rânduri voi prezenta pe scurt care sunt criteriile avute în vedere pentru oferirea locurilor în cãmine de Universitatea din Bucureºti ºi ?coala Naþionalã de Studii Politice ºi Ad- ministrative. decembrie 2020 115Perspective politice Criterii privind oferirea locurilor în cãminele studenþeºti Potrivit articolului 6 din regulamentului de organizare ºi funcþionare a cãminelor studen- þeºti SNSPA, în aceste unitãþi pot fi cazaþi: studenþii români (la zi, cu domiciliul în provincie); cetãþenii strãini bursieri; cetãþenii strãini studenþi ai SNSPA; cadrele didactice, în funcþie de locurile disponibile, ºi alte persoane, în baza unor acorduri academice. (SNSPA, 2012) Astfel, sunt încheiate contracte de închiriere între instituþie ºi beneficiar pe perioada unui an univer- sitar cu posibilitatea de prelungire pe perioada verii. (SNSPA, 2012) Pentru a fi puse în apli- care criteriile de distribuire a locurilor în cãminele studenþeºti, se întruneºte o Comisie de Cazare formatã dintr-un reprezent al Direcþiei Juridice, un reprezentant al Direcþiei General Administrative ºi câte un reprezentant al studenþilor de la fiecare structurã, la propunerea Con- siliului Studenþilor. (SNSPA, 2012) Aºadar, sunt oferite locurile în funcþie de locurile disponi- bile, prioritar: cetãþenii strãini bursieri ai statului român; studenþii orfani de de ambii pãrinþi ºi cei proveniþi de la casele de copii sau centre de plasament familial; studenþii care reprezintã cazuri sociale (un venit mai mic de 700 pe membru de familie); studenþii români la zi la buget, urmaþi de cei la taxã. Criteriile de distribuire sunt notate în articolul 7, Anexa 1 ºi sunt urmã- toarele: a. mediile obþinute în anul universitar anterior; b. anul de ºcolarizare – au prioritate cei din anii terminali; c. în cazul în care studentul a mai beneficiat de cazare în camin, se va þine cont ºi de comportamentul manifestat în anul anterior (existenþa unor reclamaþii, abateri de la regulament, restanþe la plata taxelor etc.). (SNSPA , 2012) ªi în cazul Universitãþii din Bucureºti metodologia este asemãnãtoare. Contractele de închiriere se fac tot pe perioada unui an universitar. Aici Comisia de Cazare este formatã din: Prorectorul responsabil cu relaþia cu studenþii; Directorul Cãmine-Cantine ºi Activitãþi Studen- þeºti; ªeful Serviciului Cãmine-Cantine; Directorul Direcþiei Relaþii Internaþionale; Reprezen- tantul stundeþilor în CA, UB ºi 2 studenþi desemnaþi de Consiliul pentru Probleme Studenþeºti. De asemenea, ºi la UB avem aceleaºi criterii de distribuire.(meritocraþie) În primul rând per- formanþa academica din anul anterior (sau nota la admitere pentru primii ani) la care se mai adaugã activitãþile extracuriculare în interesul studenþilor UB ºi activitãþi de voluntariat. (Uni- versitatea din Bucuresti , 2019) Prin urmare, am ales sã prezint mai în amãnunt doar douã regulamente privind distribuirea locurilor la cãmin din Bucureºti pentru a evidenþia criteriile pe care universitãþile din Româ- nia le au în vedere. (ale SNSPA si UB) Am observat cã distribuirea se face în primul rând în funcþie de performanþã, discutãm deci despre un criteriu meritocratic. Aºadar, întrebarea de la care am pornit discuþia este: într-un context în care deþinem o resursã limitatã, unde cererea este mult mai mare, cum ar trebui trasate criteriile de departajare în aºa fel încât ele sã fie cu adevarat echitabile? Cred cã un criteriu bazat pe performanþa din anul anterior sau o notã ob- þinutã la admitere nu este un criteriu tocmai echitabil ºi pentru a susþine acest punct de vedere în secþiunea urmãtoare voi avea în vedere teoria dreptãþii ca echitate la Rawls încercând spre final sã trasez alte câteva criterii alternative. Gãsesc relevantã aceastã discuþie pentru cã ºansa de a obþine un loc la camin pentru un student venit din provincie influenteazã apoi foarte mult parcursul sãu în anii de studiu. Un criteriu bazat pe meritocraþie în condiþiile în care calitatea educaþiei este diferintã în þarã nu este deloc echitabil pentru cã nu face decât sã adanceascã ine- galitãþile. Ori, cred cã aceastã resursã ar trebui distribuitã dupa nevoie, nu dupã performanþã. Voi dezvolta acest argument în secþiunea urmãtoare. 116 Perspective politice 3. Distribuirea echitabilã a unei resurse limitate Pânã în acest punct, am notat pe scurt modul în care John Rawls dezvoltã o teorie contrac- tualistã ºi imparþialã privind dreptatea folosindu-se de o situaþie imaginarã în care în poziþia originarã, pãrþile, raþionale, egale, libere ºi lipsite de invidie, sub un val de ignorantã, reuºesc sã traseze niºte principii cu ajutorul cãrora instituþiile sã reuºeascã sã facã reguli drepte dupã care societatea sã poatã funcþiona. Apoi, am descris pe scurt situaþia distribuirii locurilor în cãminele studenþeºti ºi am vãzut cã aceastã resursã nu acoperã nevoia totalã. Astfel, e nevoie sã ne asigurãm cã modalitatea prin care ele sunt distribuite este dreaptã. Astfel am prezentat criteriile prin care se oferã aceastã resursã în România folosind ca exemple regulamentele a douã universitãþi din Bucureºti. În cele ce urmeazã voi încerca sã argumentez aplicând prin- cipiul 2 al lui Rawls cã un criteriu bazat pe meritocratie nu este unul echitabil aºa încât e nevoie sã gãsim alte modalitãþi prin care sã se realizeze o distribuire dreaptã. Din teoria rawlsianã voi avea în vedere în special principiul doi care vizeazã egalitatea de ºanse. Aºa cum am precizat ºi în partea 1, Rawls argumenteazã în principiul doi cã inegalitãþile sociale vor fi aranjate în aºa mod încât sã fie în avantajul tuturor ºi pe poziþii deschise tuturor. Pentru primul aspect, se preferã aplicarea unui principiu al diferenþei prin care nimeni sã nu piardã însã în special cei defavorizaþi sã aibã de câºtigat. În cazul accesibilitãþii, Rawls mi- liteazã pentru o egalitate echitabilã de ºanse în defavoarea egalitãþii pe bazã de talente. Aºadar, el puncteazã faptul cã indivizii care se nasc în anumite familii, sunt de o anume etnie (aspecte ce nu þin de acþiunea lor) nu trebuie sã fie favorizaþi de instituþiile economice. Se doreºte o strategie prin care atenþia este îndreptatã asupra celor care sunt defavorizaþi. Aplicând pe pro- blema distribuirii cãminelor studenþeºti, nu este drept ca un tânãr, îl numesc Alin, care provine dintr-o familie cu un statul socio-economic ridicat, cu pãrinþi care ºi-au permis sã îi asigure pregãtire cu profesori bine instruiþi în perioada liceului sã fie departajat pe baza aceloraºi cri- terii (meritocratice, nota la admitere) cu un tânãr, Andrei, care s-a nascut într-o familie sãracã, într-o zonã unde calitatea învãtãmântului nu este ridicatã. Amândoi ajunºi în Bucureºti la o universitate vor da acelaºi examen de admitere iar pe baza notei obþinute vor obþine sau nu loc la cãmin. Desigur, putem asuma cã amândoi au cu adevarat nevoie de acel loc pentru cã vin din provincie însã aici trebuie sã mãsurãm care dintre cele douã persoane are mai mare nevoie tocmai pentru cã resursa este limitatã dar ºi pentru cã în cazul lui Alin, are un avantaj arbitrar, pentru cã a avut norocul sã se nascã într-o familie cu o situaþie bunã. În aceastã situaþie, Rawls vede foarte potrivitã aplicarea unul principiu al diferenþei prin care sã ne asigurãm cã Andrei primeºte ajutor suplimentar. De asemenea, în aceastã discuþie mai este un aspect foarte important, lasând de-o parte mo- mentul în care Alin ºi Andrei dau admiterea ºi obþin notele care mai apoi îi vor departaja, acest tip de criteriu nu face decât sã perpetueze inegalitãþile dintre cei doi. Putem discuta despre egalitate realã de ºanse într-un context în care Andrei, pentru cã nu a obþinut un loc la cãmin, este nevoit sã îºi ia un job full time pentru a-ºi putea permite sã plãteascã o chirie în Bucureºti? Aici voi face apel la experienþa personalã pentru a da un exemplu cât se poate de real ºi cu si- guranþã foarte comun. Aºa cum notam încã de la început, mã intereseazã acest subiect cu atât mai mult cu cât de ani buni îmi reprezint colegii în structurile administrative ale universitãþii. Astfel, fãcând parte chiar ºi din Comisia pentru Cazare, mi-au fost prezentate multe situaþii care au decurs din simpla obþinere a unui loc în cãmin. A existat o persoanã pe care o voi nota cu x care a intrat la facultate în urma cu câþiva ani ºi care a venit din provincie fãrã sã îºi poatã decembrie 2020 117Perspective politice permite sã stea cu chirie. A aplicat pentru un loc în cãmin dar pentru cã acesta se obþine pe baza performanþei ºi cu prioritate pe anii terminali, x nu a mai obþinut un loc în cãmin. ªi-a luat un job full time pentru a putea sta cu chirie însã în interval de un an prezenþa lui x (fie ea activã sau pasivã) la cursuri s-a înjumãtãþit. Acest lucru în ciuda faptului cã era pasionat de dome- niul studiat. Mi-a explicat cã nu poate ajunge la toate cursuri dar nu putea nici renunþa la job. Astfel, anul urmãtor x avea în continuare note mult prea mici pentru cã nu a putut fi prezent la toate cursurile ºi în continuare nu poate obþine locul la cãmin. Acesta este doar un simplu exemplu prin care vreau sã scot în evidenþã faptul cã un criteriu pur meritocratic nu este echi- tabil. Desigur, cineva ar putea spune cã exista acel articol în regulamentele privind func- þionarea ºi organizarea cãminelor prin care au întâietate studenþii cu cazuri sociale. Însã aici sunt douã aspecte foarte importante. În primul rând, se pune condiþia sã fie integraliºti ºi în al doilea rând, cazuri sociale sunt considerate doar cele unde venitul pe membru de familie este de 700 lei ceea ce înseamnã jumãtate din suma cu care esti eligibil pentru a obþine bursa so- cialã. Ce vreau sã spun este cã acest prag în venitul unei familii este mult prea mic. În acelaºi timp, în extrema cealaltã, existã persoane care obþin pe bazã de noroc sau nu acel loc în urma admiterii, însã dacã analizãm statutul socio-economic al persoanei respective vom vedea cã îºi poate permite cu uºurinþã sã locuiascã cu chirie. Desigur, este dreptul lui sã aplice pentru un loc la cãmin însã cred cã în situaþiile în care locurile sunt limitate, întâietate ar trebui sã aibã cei mai defavorizaþi, cei care nu îºi pot permite altceva, urmaþi apoi bineînþeles în funcþie de locurile disponibile ºi de restul care au aplicat. În Anexa III am ataºat douã tabele cu o parte din distribuirea locurilor în cãmine în anul 2018 la Facultatea de ªtiinte Politice, SNSPA4: unul cu persoanele din primul an de master la buget, care au obþinul locul pe baza notelor ºi altul cu studenþii care au obþinut locurile prin dosar social. Este foarte interesant cã în cel de-al doilea tabel notele studenþilor sunt mult mai mici. Astfel, au obþinut locul doar pentru cã au avut posibilitatea dosarului social. Aºadar, ce se întâmplã cu persoanele care se încadreazã în venituri de la 700 la 12635 lei? Prin urmare, în aceastã secþiune am explicat cu ajutorul principiului doi dezvoltat de Rawls de ce consider cã un criteriu de tipul performanþei pentru a obþine un loc în cãmin nu este echitabil. În urmãtoarea secþiune voi încerca sã notez câteva criterii alternative care s-ar putea sã rezolve sau nu problema echitãþii în aceastã distribuire de resurse. Criterii alternative pentru o distribuire (mai) echitabilã a. Status-quo-ul Aleg în aceastã secþiune sã notez ºi criteriul deja existent în societatea româneascã deºi am arãtat în paragrafele anterioare de ce nu îl consider un criteriu echitabil. Totuºi, este unul destul de uºor de aplicat deoarece se distribuie resursa pe baza unor liste cu note deja obþinute. Aºa- dar, se merge pe ideea: Alin, meriþi sã câºtigi un loc la camin pentru cã ai o notã mai mare la admitere. Fãcându-se deci abstracþie de alte posibile variabile precum situaþia economicã si nevoia realã de resursa respectivã. b. Un criteriu integrant Pornind de la tipurile diferite de burse (de la cele de performanþã la cele sociale sau de aju- tor ocazional) cred cã un criteriu bun de distribuire a locurilor la cãmin poate sã fie unul care sã combine notele obþinute la admitere cu background-ul socio-economic. În cazul burselor, avem pe de-o parte cele care se obþin pe baza meritului dar sunt ºi bursele obþinute pe baza 118 Perspective politice situaþiei economice. În cazul celor sociale nu este avutã în vedere performanþa. Plecând de la acest fapt, cred cã în cazul distribuirii locurilor la camin ar fi mai drept un criteriu prin care ne uitãm atât la note însã decisivã este situaþia economicã. În acest mod, întorcându-ne la Alin si Andrei aflaþi pe lista de cazare, Comisia specializatã va observa cã Alin are nota 10 în vreme ce Andrei 7 însã va observa ºi cã Andrei provine dintr-o familie defavorizatã care nu îºi va per- mite sã îi plateascã o chirie în Bucureºti în vreme ce pentru Alin nu va fi o dificultate. În acest mod cred cã putem discuta despre o distribuire mai dreaptã decât cea iniþialã, nu neaparat una perfectã. Desigur, aici o limitã ar putea sã fie legatã de dificultatea metodologicã, modul în care trebuie fãcutã analiza fiecãrei situaþii. c. Activitãþi extracuriculare Un alt posibil criteriu ar putea sã fie strict pe baza activitãþii extracuriculare din anul prece- dent. În acest mod, nu mai þinem seama de niºte note care sunt influenþate de zonele de unde tinerii vin ºi de statutul lor economic. Aici focusul ar fi pe interesul tinerilor pentru activitãþile extra precum concursuri, activitãþi în ONG’uri, conferinþe etc. Totuºi, ºi acest principiu poate sã fie problematic pentru cã e posibil sã nu putem discuta despre egalitate realã de ºanse. În unele localitãþi din România pot exista mai multe oportunitãþi de implicare pentru tineri în vreme ce în altele nu. Astfel, în ultimul caz, nu este vina elevului cã nu existã un ONG în lo- calitatea lui unde sã se poatã implica. Concluzii În aceast articol mi-am propus sã discut despre modul în care se face distribuirea locurilor în cãminele studenþeºti din România. În analiza mea am avut în vedere în special Bucureºtiul folosind ca exemple Universitatea Bucureºti ºi SNSPA. Scopul lucrãrii a fost acela de a vedea în primul rând dacã sunt potrivite criteriile deja existente asumând totuºi încã de la început cã nu sunt tocmai echitabile. Astfel, având în vedere dreptatea ca echitate la Rawls, am argumen- tat cã un criteriu pur meritocratic bazat pe performanþã nu este drept ºi cã ar trebui sã ne uitãm la mai multe variabile aºa încât sã oferim aceastã resursã limitatã în special persoanelor care au o mai mare nevoie, care sunt dezavantajate. De asemenea, am notat mai sus, interesul pen- tru acest subiect vine ºi din experienþa personalã, fãcând parte din Comisia de Cazare. Astfel, în analiza din capitolul trei am ales sa notez ºi exemple reale întâlnite de mine. În final, am notat trei posibile criterii prin care se poate realiza distribuirea acestei resurse. Primul criteriu este reprezentat de situaþia de facto ºi am argumentat cã nu este cea mai favorabilã variantã. Al doilea criteriu propus este unul care sã aibã în vedere ºi situaþia socio-economicã a fiecarui student aºa încât deºi nota unui student este mai micã faþã de a altuia, el poate obþine un loc la cãmin pentru cã în urma unei analize, Comisia sesizeazã o nevoie mai mare pentru studentul cu performanþã mai scãzutã. Un al treilea criteriu notat poate sã se axeze pe activitãþile ex- tracuriculare din anii precedenþi însã am notat cã ºi acest criteriu poate sã fie problematic pen- tru cã este sensibil la existenþa oportunitãþilor din fiecare zonã geograficã. Astfel, pare cã un criteriu de eligibilitate care sã þinã seama ºi de background-ul economic este mai echitabil faþã de situaþia actualã deºi este limitat de dificultãþile metodologice. Totuºi, o astfel de discuþie este foarte relevantã pentru cã un simplu loc într-un cãmin poate influenþa parcursul studentu- lui pânã chiar la situaþia extremã în care el e nevoit sã abandoneze studiile pentru a se întreþine. decembrie 2020 119Perspective politice Anexe Anexa I (Mihai, 2017) Anexa II (Rawls, 1999) 120 Perspective politice Anexa III (Facultatea de Stiinte Politice , 2018) Note 1 Starea naturalã în teoria clasicã a contractului social. 2 Principii care vizeazã instituþiile, nu indivizii. Sunt principii care vor ajuta apoi instituþiile în societate sã traseze reguli drepte. 3 Cetãþenii trebuie sã se bucure de aceleaºi oportunitãþi indiferent de mediul din care provin, etnie, statut socio-economic etc. 4 Listele complete pe mai multi ani universitari se gasesc pe site-ul oficial snspa.ro. 5 Criteriul de eligibilitate pentru a obþine bursa socialã, salariul net minim pe economie. References Aristotel. (n.d.). In Etica Nicomahica V. Facultatea de Stiinte Politice . (2018). In Locuri de cazare pentru anul universitar 2018-2019 (pp. 1-2). HotNews. (2015, Octombrie 1). Organizatiile studentesti reclama lipsa de locuri de cazare in camine: Defici- tul este de peste 25%. Retrieved from HotNews: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20466614-organi- zatiile-studentesti-reclama-lipsa-locuri-cazare-camine-deficitul-este-peste-25.htm Mihai, A. (2017, Mai 19). Harta studenþilor din România: centrele universitare au atras cei mai mulþi investi- tori. Mai bine de 50% dintre studenþii români învaþã în doar trei oraºe din România. Retrieved from Ziarul Financiar: https://www.zf.ro/zf-24/harta-studentilor-din-romania-centrele-universitare-au-atras-cei-mai-m ulti-investitori-mai-bine-de-50-dintre-studentii-romani-invata-in-doar-trei-orase-din-romania-16333898 Miroiu, A. (1998). Douã tipuri de teorii ale dreptãþii. In A. Miroiu, Filosofie in haine de gala (pp. 266-273). Bucuresti: ALL. Miroiu, A. (2009). Teorii ale dreptatii. In A. Miroiu, Introducere in filosofia politicã (pp. 86-87). Iasi: Polirom. Poama, A. (2019). Application or construction? Two types of public policy ethics. In THE ROUTLEDGE HANDBOOK OF ETHICS AND PUBLIC POLICY (pp. 37-50). New York. Rawls, J. (1999). A Theory of Justice. Cambridge: Harvard University Press. SNSPA . (2012). Criterii de repartizare a locurilor de cazare în cãmin. În SNSPA, Regulament privind organi- zarea ºi funcþionarea caminelor SNSPA. Stanford Encyclopedia of Philosophy. (2017, Ianuarie 9). John Rawls . Retrieved from Stanford Encyclopedia of Philosophy: https://plato.stanford.edu/entries/rawls/#JusFaiJusWitLibSoc Universitatea din Bucuresti. (2019). Capitolul II: Repartizarea locurilor de cazare. În U. d. Bucuresti, Meto- dologia privind cazarea in caminele Universitatii din Bucuresti. Universitatea din Bucuresti . (2020). Universitatea din Bucureºti în cifre. Retrieved from Universitatea din Bu- curesti: https://unibuc.ro/despre-ub/ub-astazi/ub-in-cifre/ decembrie 2020 121Perspective politice