PERSPECTIVE2009.pdf 48 Aspecte i variante ale sistemului de vot în Consiliul Uniunii Europene Introducere Articolul de fa prezint o analiz a variantelor de vot în Consi- liul Uniunii Europene, mai precis votul cu majoritate cali cat , votul cu dubl majoritate i votul bazat pe �legea r d cinii p trate�, pe fondul disputei dintre Polonia i celelalte state membre, în paralel cu modul cum s-a oglindit aceast disput în opinia public european . La nivel de luare a deciziilor, Uniunea European încearc s împace latura sa comunitar cu cea interguvernamental . Astfel, în Uniunea European , puterea legislativ este împ r it între Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene. Aceast institu ie este, potrivit Tratatului de la Maastricht, institu ia care d �Uniunii impulsurile necesare dezvol- t rii i îi de ne te orient rile politice generale�1. Aceasta asigur coordonarea politicilor economice generale i de ine, al turi de Parlament, puterea de decizie. Este o institu ie în cadrul c reia toate interesele statelor membre se confrunt i, în cele din urm , trebuie s ajung la un compromis. O problem fundamental în Consiliul Uniunii Europene este sistemul de vot. Este greu s sta- bile ti criterii echitabile de împ r ire a voturilor între state cu 82 de milioane de locuitori, precum Germania, i cu nici 500.000 de Corina Cristea The article compares the three variants of vote systems for the Council of the European Union: quali ed majority, double majority and the �square root� vote system, proposed by Poland. Actually, the paper analyses the con ict between Poland and the other states of the European Union concerning these three possibilities of vote system and how this con ict was illustrated by the European media. The article proposes to see which vote system is more suitable for the European Union and which are the political interests of the members in this problem and to underline the position of the states, the experts and the public opinion concerning this theme. vote systems, Council of the European Union, vote-power, square root, quali ed majority, mass-media 49Perspective politiceiunie 2009 locuitori, ca Malta. Tratatul de la Nisa a oferit votul cu majoritate cali cat , care a dus la nemul umiri în rândul statelor mari. În Tratatul Constitu ional s-a schimbat sistemul de vot într-unul cu dubl majoritate, care, potrivit statelor membre, ar  mai echitabil. Totu i, la acest model Polonia a opus varianta votului bazat pe �r d cina p trat � din num rul locuitorilor. În spatele acestor propuneri exist interesele statelor i nevoia de a impune în Consiliu un sistem de vot echitabil i corect. În paralel cu deciziile i negocierile dintre state i liderii lor, societatea academic a emis unele analize i propuneri pertinente, dar care nu au fost date publicit ii decât într-o m sur foarte mic . Este interesant de analizat ce au scris publica iile despre aceste eve- nimente, publica ii de la care pornesc atitudini ale popoarelor europene. Presa reu e te s in uen eze tendin ele opiniei publice i este important de v zut care informa ii din culisele negocierilor europene ajung la popula ie i dac propunerile societ ii academice sunt luate în seam . La  nal, Consiliul Uniunii Europene func ioneaz pe baza deciziilor i intereselor statelor în propor ii diferite,  ind institu ia cu cel mai mic nivel de transparen în UE. Ceilal i doi actori, grupul exper ilor i mass-media, intervin i ajung s in uen eze deciziile luate în cadrul lui într-o m sur foarte mic sau atât cât li se permite. Întreaga disput între statele europene asupra sistemelor de vot, atât prin prisma compara iei dintre ele, cât i din perspectiva atitudinilor actorilor direct implica i � statele membre i indirect interesa i � exper ii care au venit cu propunerea matematic a �legii r - d cinii p trate� i presa european 2, este explicat folosind metoda analizei comparative i concepte speci ce problematicii votului. Astfel, pe de o parte, este prezentat analiza comparativ a sistemelor de vot dup criterii precum e cien a pentru evolu ia Uniunii i bene ciile  ec rui stat membru, iar pe de alt parte, sunt analizate articolele din presa european , dar i româneasc , ce vizeaz discu iile pe marginea celor trei sisteme de vot, a Tratatului Constitu ional i a propunerii poloneze. Structura articolului În prima parte a articolului sunt descrise i analizate implica iile sistemului de vot cu majoritate cali cat , a celui cu dubl majoritate i a celui bazat pe r d cina p trat , cât i demonstra ia e cacit ii celui din urm din perspectiva unor oameni de tiin . Urm - toarea parte este compus din analiza comparativ a celor trei sisteme, incluzând multe date, dar i aspecte politice, precum pozi iile statelor fa de ele. Principala int a acestei sec iuni este eviden ierea avantajelor i dezavantajelor celor trei sisteme i care sunt sta- tele care au de câ tigat i de pierdut de pe urma lor. Ultima parte este o micro-cercetare a articolelor din presa interna ional i cea româneasc , ce urm re te cât de mult a fost adus în aten ia opiniei publice discu ia dintre statele europene legat de cele trei siste- me de vot i care a fost tendin a prin care ea a fost prezentat . 1. Evolu ia sistemului de vot în Consiliul Uniunii Europene Tratatul de la Nisa i votul cu majoritate cali cat Tratatul de la Nisa a fost semnat de e i de stat i de guvern în decembrie 2000 i avea ca scop �consolidarea Uniunii în jurul unui proiect politic comun i preg tirea ei 50 pentru extindere�3. Acesta a fost ultimul mare tratat semnat înainte de extinderea spre est din 2004, când au fost integrate în UE Slovenia, Slovacia, Republica Ceh , Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, respectiv din 2007, când au intrat România i Bulgaria în UE. Prin acest tratat statele au adoptat un nou sistem de vot în Consiliul Uniu- nii Europene, cel al majorit ii cali cate. Întotdeauna au existat nemul umiri printre statele membre asupra sistemului de vot, deoarece s-a încercat g sirea unei formule care s  e cât mai echitabil pentru popula ie, dar i pentru state. Voturile statelor membre sunt ponderate în baza popula iei lor i corectate în favoarea rilor mai pu in populate. Cu alte cuvinte, dac s-ar lua în calcul doar popula ia statelor, rile mici nu ar mai avea acces practic la luarea deciziilor. Îns nu se poate nici s nu se ia în calcul acest factor, având în vedere diferen ele dintre popula ia Fran ei i cea a Maltei, de exemplu. Tratatul de la Nisa, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2005, a impus num rul de voturi de 345. Majoritatea cali cat se ob ine cu 255 de voturi, dac propunerea vine de la Comisie. În alte cazuri sunt necesare 232 de voturi. De asemenea, num rul de voturi trebuie s exprime opinia a 2/3 din num rul statelor membre. În plus, un stat membru poate cere s se veri ce dac cele 255 de voturi reprezint 65% din popula ia UE. Mino- ritatea de blocaj s-a stabilit la 114 voturi4. Mai clar, pentru a  luat o decizie în Consiliul Uniunii Europene, sunt necesare5 urm toarele condi ii: suma ponderilor statelor membre care voteaz pentru s  e m car de 255 (din suma total de 345), care reprezint apro- ximativ 73,9%; majoritatea statelor s voteze pentru (adic 14 din 27); statele membre care formeaz majoritatea cali cat s reprezinte cel pu in 62% din întreaga popula ie a Uniunii Europene. În timp ce reponderarea voturilor favorizeaz statele membre mari, majoritatea cali-  cat trebuie s  e în acela i timp o majoritate a statelor membre. Totu i, unele state sunt �infrareprezentate� ( rile mari), iar altele sunt �suprareprezentate� ( rile mici). Acest lucru se leag direct de ponderea de vot (�voting weight�) i de puterea de vot (�voting power�), care sunt dou concepte fundamentale ce in uen eaz modul în care se iau deciziile i felul în care se pot forma coali ii între state. Astfel, Germania, Marea Britanie, Fran a i Italia au 29 voturi, Spania i Polonia � 27 voturi, România � 14 voturi, Olanda � 13 voturi, Belgia, Cehia, Grecia, Portugalia, Ungaria � 12 voturi, Austria, Suedia, Bulga- ria � 10 voturi, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovacia � 7 voturi, Cipru, Estonia, Slovenia, Letonia, Luxemburg � 4 voturi i Malta � 3 voturi. Lionel Penrose a introdus în 1946 conceptul de �putere de vot a priori�, care se refer la in uen a relativ a unui actor în luarea unei decizii. Avocatul american John Banzhaf a dus analiza mai departe, considerând c �puterea de vot a priori a lui X, participant într-un grup la luarea unei decizii, este propor ional cu probabilitatea ca votul lui s  e decisiv într-un vot ipotetic � coali ia câ tig toare va e ua în satisfacerea majorit ii cali cate f r X, iar cea pierz toare va ajunge s o satisfac cu X�6. În cazul Consiliului Uniunii Euro- pene, referirile se fac la state i la capacitatea lor de a in uen a decizia. Puterea de vot poate  exprimat astfel prin indexul Penrose-Banzhaf7 sau indexul Banzhaf8. Pe acest index s-au bazat argumentele poloneze pentru un alt sistem de vot, diferit de cel din Tra- tatul de la Nisa sau din Tratatul Constitu ional. Ideea central este c ponderile de vot nu ofer direct putere de vot statelor. Esen a unei uniuni st în existen a unei puteri de vot egale pentru statele membre. Referitor la prevederile Tratatului de la Nisa legate de sistemul de vot în Consiliul de Mini tri, problemele erau corelate cu faptul c statele mari erau prea pu in reprezentate Studii europene 51Perspective politiceiunie 2009 în compara ie cu cele medii i mici. Adic , de exemplu, Germania, care are o popula ie de aproximativ 82 de milioane de locuitori, avea în Consiliu 29 de voturi, cu dou voturi mai mult decât Polonia, care are o popula ie de aproximativ 38 de milioane de locuitori, ceea ce f cea situa ia inechitabil . Cele trei condi ii necesare pentru ca o decizie s  e luat fac din sistem unul al �triplei majorit i�9. George Tsebelis, în articolul �Veto Players and Decision-making in the EU after Nice: Policy Stability and Bureaucratic/Judicial Discretion�10, arat c , odat cu modi c rile in- troduse prin Tratatul de la Nisa, adoptarea unei decizii a devenit mult mai di cil , ceea ce înseamn îngreunarea procesului de legiferare, dar i cre terea importan ei Consiliului Uniunii Europene. Deoarece pu ine din cele 14 state pot garanta majoritatea cali cat , marea parte a statelor mici poate s blocheze deciziile chiar dac nu au puterea de blo- caj. Astfel, aceast restric ie invalideaz mai multe posibilit i de a completa majoritatea cali cat . Clauza demogra c este folositoare doar Germaniei, mai ales c aceasta împreun cu un alt stat mare ajunge s cuprind 38% din popula ia UE. Acest lucru a crescut poten- ialul de antaj al Germaniei. Pre ul pl tit de Germania este num rul identic de voturi cu Fran a, Marea Britanie i Italia � state mari, dar nu atât de populate. Tratatul de la Nisa încorporeaz dou procese: în primul rând sunt recalculate voturile în favoarea statelor mari i în al doilea rând sunt anticipate efectele extinderii, adic a integr rii unei serii de state mici. În realitate, procesul de extindere a generat o perspectiv a divergen ei dintre regulile care au existat pe parcursul istoriei Uniunii. În loc s ajung la un compromis care s garanteze capacitatea de a legifera a Uniunii Europene, statele membre au impus cele trei constrângeri. O alt problem a sistemului de vot impus de Tratatul de la Nisa se leag de complexitatea acestuia, fapt care a f cut foarte complicat în elegerea mecanis- melor pentru cet enii europeni. Tratatul Constitu ional i votul cu dubl majoritate, reforma dorit a procesului decizional În octombrie 2004 a fost semnat la Roma de c tre liderii europeni �Tratatul de instituire a unei Constitu ii pentru Europa�, care se dorea un eveniment-cheie necesar pentru evo- lu ia Uniunii Europene. Ini iativa constitu ional din 2004 a avut o via scurt din cauza respingerii sale prin referendum în Fran a i Olanda în 2005. Cu toate acestea, Consiliul European de la Bruxelles din 21�22 iunie 2007 a adus în prim-plan un proiect de tratat constitu ional care a fost aprobat i semnat de liderii UE la sfâr itul anului 2007 i trebuie rati cat de toate statele membre. Una din schimb rile aduse de tratat este modi carea votului cu majoritate cali cat din cadrul Consiliului Uniunii Europene într-unul cu dubl majoritate. Astfel, Constitu ia Eu- ropean prevedea introducerea, începând de la 1 noiembrie 2009, a unui nou sistem de majoritate cali cat , bazat pe o dubl majoritate: a statelor membre i a cet enilor. Ma- joritatea cali cat va  atunci atins cu o majoritate de 55% a statelor membre (minimum 15 state), care s reprezinte cel pu in 65% din popula ia Uniunii Europene. �În plus, dac propunerea venea de la Consiliu ( i nu de la Comisie), procentul de 65% devine 72% i se adaug obligativitatea ca o minoritate de blocaj s aib cel pu in patru state�11. Se pare c defectul principal al regulilor de vot din cadrul Tratatului de la Nisa era e cien a sc zut a mecanismelor de luare a deciziilor. �Acest tip de e cien , numit i 52 puterea Coleman a colectivului de a ac iona, se m soar prin probabilitatea ca legisla- tivul, exprimat prin Consiliul de Mini tri, s aprobe o anumit problem i este egal cu propor ia unei coali ii înving toare, presupunând c toate coali iile sunt egale. Astfel, con- form unui astfel de calcul, în cazul Tratatului Constitu ional, 12,9% din posibilele coali ii puteau s duc la aprobarea unei decizii, pe când în cazul regulilor Tratatului de la Nisa acest index este egal cu 2,1%�12. Aceast hot râre a tratatului a stârnit mult nemul umire din partea Poloniei, care a avut o atitudine foarte intransigent , chiar de respingere a noului document. Ea a refuzat acest sistem de vot deoarece consider c d prea mult putere statelor mari i bogate, în special Germaniei. Între 21 i 22 iunie 2007, când e i de stat i de guvern s-au reunit la Consiliul Euro- pean la Bruxelles pentru a ajunge la un acord privind noul tratat constitu ional, Polonia, reprezentat de fra ii Kaczynski, în cadrul discu iilor a ob inut o amânare pân în 2014 a aplic rii sistemului de vot cu dubl majoritate în Consiliul Uniunii Europene, urmat de o perioad de tranzi ie. Mass-media a pus aceast disput pe seama rivalit ii vechi dintre polonezi i germani, în condi iile în care, la acest summit pre edin ia Uniunii Europene era de inut de Germania, considerat a  principala avantajat în urma acestui sistem de vot, cât i pe miza alegerilor anticipate de la Var ovia din 21 octombrie 2007. În realitate, Polonia, al turi de Spania i de alte state care au sus inut acest proiect sunt �marii perdan i�13. De aceea, Polonia a ajuns dup lungi negocieri la un compromis. Pân la 1 noiembrie 2014 se men ine metoda de vot prin majoritate cali cat avansat la Nisa. Acestei perioade de tranzi ie i se adaug un mecanism de  exibilitate. Pân în 2017, �compromisul Ioannina� � care presupune înghe area sau întârzierea temporar a deciziilor Uniunii Europene dac se întrune te o minoritate de blocaj su cient de mare din partea statelor care nu sunt de acord cu adoptarea respectivei decizii � poate  folosit imediat, îns în varianta expus la Nisa, anume 75% din num rul minim de state necesa- re form rii minorit ii de blocaj. Dup 2017, acest procent va sc dea la 55%14. Pe de alt parte, de i Polonia a argumentat c sistemul va favoriza statele cu popula ie mare, cum sunt Fran a, Germania, Marea Britanie sau Italia, el va re ecta mai bine ca sistemul de la Nisa propor ia dintre num rul cet enilor statelor membre. Trebuie recunoscut c prin sistemul de vot cu dubl majoritate se creeaz un echilibru între rile mari � care au cea mai mare popula ie i sunt cei mai mari contributori la bu- getul Uniunii � i celelalte ri, care sunt mai numeroase, îns care au popula ie mai mic i sunt în general bene ciari ne i ai fondurilor comunitare. Propunerea polonez � sistemul de vot al �r d cinii p trate� Modul în care sunt distribuite voturile între statele europene a reprezentat un obstacol major în adoptarea Tratatului Constitu ional. Karol Zyczkowski, Wojciech Slomczynski i Tomasz Zastawniak sunt exper i care au criticat sistemul de vot cu dubl majoritate. Ei au încercat s demonstreze c este posibil s construie ti un sistem de vot în care  ecare cet ean s aib aceea i putere de in uen are. Ace ti exper i, al turi de matematicieni,  zicieni i anali ti, au sus inut propunerea Poloniei, care dorea un sistem de vot al �r - d cinii p trate�, bazat pe calculul r d cinii p trate din num rul locuitorilor  ec rui stat, în milioane. Argumentul unui astfel de sistem este c se apropie mai mult de varianta dorit : �un cet ean european � un vot�. O serie de exper i polonezi, dar i de alte na ionalit i Studii europene 53Perspective politiceiunie 2009 a sprijinit demonstra ia conform c reia sistemul de vot cu dubl majoritate este inechita- bil, în timp ce regula r d cinii p trate reprezint o cale de compromis între prevederile privind sistemul de vot din cadrul Consiliului de Mini tri din Tratatul de la Nisa i cele din Tratatul Constitu ional. Karol Zyczkowski, Wojciech Slomczynski i Tomasz Zastawniak au luat cinci dintre premisele pe baza c rora se stabilesc procedurile de luare a deciziilor la nivelul Consiliu- lui Uniunii Europene i au demonstrat c ele nu se aplic în cazul sistemelor de vot din Tratatul de la Nisa i din cel Constitu ional. Ace tia au accentuat în argumenta ia lor im- portan a distinc iei între num rul de voturi i puterea de vot i au criticat faptul c exper ii nu sunt consulta i când se propun lucruri atât de importante. Inventat de matematicianul Lionel Penrose pentru ONU, sistemul de vot al �r d cinii p trate� se leag de diferen a dintre puterea de vot i ponderea de vot, mai precis de premisa conform c reia  ecare cet ean din  ecare stat trebuie s aib aceea i putere de vot. Punctele slabe inerente din sistem, cum sunt cele ale Constitu iei Uniunii Europene, au fost subliniate prima dat în 1952 tot de Lionel Penrose. El a subliniat c dac sunt necesare dou etape de vot pentru luarea unei decizii, una care se bazeaz pe votul  - ec rui cet ean i cealalt pe votul  ec rei ri, sistemul va  nedrept, deoarece va tinde s favorizeze statele mari. Penrose a propus acest sistem de vot mai echitabil. �A a cum a eviden iat el, când au loc alegeri generale într-un stat cu popula ie N, un aleg tor dintr-o ar cu popula ie mai mare in uen eaz mai pu in rezultatul decât un votant dintr-un stat cu popula ie mai mic . Puterea de vot a unui cet ean este propor ional cu probabili- tatea rezultatului. Îns , având în vedere c voturile sunt necorelate, Penrose a calculat c aceast probabilitate este propor ional cu 1/ N� . Întrucât votul din Consiliul Uniunii Europene trebuie s reprezinte viziunile în mod egal ale cet enilor europeni, indiferent de na ionalitate, legea r d cinii p trate a lui Penrose aduce o perspectiv asupra unui sistem de vot echitabil. În 2004, autorii polonezi din Universitatea Jagiellonian din Cracovia, men iona i mai sus, au calculat pragul optim pentru a stabili propor ia care trebuie luat în seam pentru ca o decizie s treac în Consiliul Uniunii Europene �calculând cum puterea de vot (acest calcul a fost f cut cu ajutorul indexului Banzhaf) pentru  ecare stat depinde de pragul ales pentru o majoritate, observând apoi un «punct critic». Cu cât se apropie limita de 62% din puterea de vot a  ec rui stat, independent de m rimea ei, se transform în valoarea ideal a r d cinii p trate�15. Astfel, pentru UE-27 pragul optim este de 61,6%, în timp ce pentru UE-25 era de 62%. Procentul de 61,6% reprezint 222 de voturi din num rul total de 360 de voturi. De asemenea, o coali ie trebuie s  e compus din cel pu in jum tate din statele membre, adic 14 din 27. Cei doi exper i au propus aceast formul pentru c au reu it s arate c poate  foarte transparent i c puterea de vot a unui stat membru ajunge s  e aproximativ egal cu ponderea votului statului respectiv. În concluzie, procedura propus are astfel anumite avantaje17: Fiecare cet ean al Uniunii Europene va avea aceea i in uen asupra deciziilor luate în Consiliul Uniunii Europene. Metoda este simplu de aplicat i calculele ponderilor sunt u or de efectuat. Aceast metod poate  justi cat prin argumente tiin i ce. Ea poate  aplicat unei uniuni mai largi, f r s provoace confuzie atunci când un nou stat va adera la ea. 54 Polonia a sus inut acest sistem care nu ar dezavantaja-o atât de mult precum cel din Tratatul Constitu ional, dar nici nu o avantajeaz atât de mult cum o f cea cel din Trata- tul de la Nisa. 2. Analiza comparativ a celor trei sisteme de vot Avantaje i dezavantaje �de toate p r ile baricadei� De i oamenii de tiin au propus variante pentru sistemul de vot din Consiliul Uniunii Europene, o cialii europeni au preferat s dezbat aceste aspecte în cadrul conferin e- lor sau reuniunilor care de cele mai multe ori nu sunt publice, ceea ce denot o lips de transparen impus de ace tia. Stat membru Tratatul Constitu ional Compromisul polonez Tratatul de la Nisa Austria 8,3 11 10 Belgia 10,5 12 12 Cehia 10,3 12 12 Cipru 0,8 3 4 Danemarca 5,4 9 7 Estonia 1,3 4 4 Finlanda 5,3 9 7 Fran a 62,9 30 29 Germania 82,4 34 29 Grecia 11,1 13 12 Irlanda 4,2 8 7 Italia 58,8 29 29 Letonia 2,3 6 4 Lituania 3,4 7 7 Luxemburg 0,5 3 4 Malta 0,4 2 3 Marea Britanie 60,4 29 29 Olanda 16,3 15 13 Polonia 38,2 23 27 Portugalia 10,6 12 12 Slovacia 5,4 9 7 Slovenia 2,0 5 4 Spania 43,8 25 27 Suedia 9,0 11 10 Ungaria 10,1 12 12 România 21,6 16 14 Bulgaria 7,7 10 10 SUMA 493 360 345 Pragul de vot 321 222 255 Studii europene 55Perspective politiceiunie 2009 Pentru a avea tabloul celor trei op iuni, este bine de urm rit diferen ele dintre ponderile de vot presupuse de cele trei sisteme18: Conform tabelului, se poate observa cu ochiul liber c op iunea propus de Polonia este mai echitabil , în sensul în care nu avantajeaz nici statele mari, precum o face Constitu ia, cum sunt Germania, Fran a, Marea Britanie i Italia, nici pe cele medii i mici, precum o face Tratatul de la Nisa, mult mai u or de în eles i mai pu in complicat , mai ales în compara ie cu sistemul majorit ii cali cate de la Nisa. Se poate observa cum statele medii spre mari � Spania, Polonia, România i Olanda � sunt dezavantajate de dubla majoritate, iar Polonia i Spania erau foarte avantajate de Tratatul de la Nisa, ase- meni statelor mici, precum Luxemburg i Malta. Astfel, sistemul de vot cu dubl majoritate este convenabil Fran ei, Germaniei i Italiei, dar amenin a Spania i Polonia cu pierderea avantajelor excesive câ tigate prin Tratatul de la Nisa. Cum s-a ajuns de la Nisa la sistemul propus de Tratatul Constitu ional? Dac Tratatul de la Nisa prevede un vot ponderat, Tratatul de la Lisabona implic votul bazat pe propor- ia statelor i a popula iei. Nemul umirea statelor mari care erau prea pu in reprezentate a dus la g sirea acestei formule care le avantajeaz foarte mult în raport mai ales cu cele mijlocii. Astfel, în Tratatul Constitu ional statele mari se bucur de o pondere mult mai mare, a Germaniei chiar se dubleaz , iar cele mijlocii au o pondere cu 60% mai mic , în timp ce statele mici sunt i mai dezavantajate, ele  ind nevoite s se alieze în num r foarte mare pentru a forma minoritatea de blocaj. Totu i, criticii sistemului de vot cu dubl majoritate au mai descoperit un detaliu, care la prima vedere pare nesemni cativ, îns poate s explice unele concluzii ale analizei noastre. �Inima Uniunii�, compus din fondatorii ei (Fran a, Germania, Belgia, Luxemburg), avea, potrivit Tratatului de la Nisa, o putere de vot de 14,9%, iar prin Tratatul Constitu ional puterea de vot a acestui grup s-a dublat,  ind de 31,2%, acesta  ind considerat i un motiv pentru care cele patru state au sus inut atât de mult proiectul Constitu iei19. Referitor la minoritatea de blocaj, atât în cazul majorit ii cali cate, cât i a dublei ma- jorit i, patru state mari pot bloca orice hot râre, în timp ce �statele mici pierd 25% din posibilit ile pe care le aveau de a realiza minorit i de blocaj�20. Minoritatea de blocaj oricum impunea s  e compus din cel pu in patru state, o formul foarte avantajoas pentru statele mari. Formula de calcul a votului propus de Polonia, care implic legea r d cinii p trate a lui Penrose, dincolo de obiectivitatea ei, nu garanta totu i c un anumit stat reu ea s - i exercite aceast putere în in uen area deciziei. Astfel, dac exist o uniune ipotetic între dou state care au ponderile de vot 51%, respectiv 49%, primul va avea 100% din pute- rea de vot, ceea ce înseamn c ar  câ tigat întotdeauna. Timp de 15 ani, votul singular al Luxemburgului nu a contat aproape deloc, deoarece puterea lui de vot era 0 i nicio coali ie nu avea nevoie de votul Luxemburgului. 56 Compararea sistemelor de vot cu ajutorul puterii de vot În tabelul de mai jos sunt ilustrate puterile de vot21 care revin  ec rui stat în parte. Stat membru Popula ia (în mil.) Puterea de vot conform Tratatului de la Nisa Puterea de vot conform Tratatului Constitu ional Puterea de vot conform propunerii poloneze (cu un prag de 61.6%) Germania 82.44 7.78 11.66 9.45 Fran a 62.89 7.78 9.02 8.27 Marea Britanie 60.39 7.78 8.69 8.10 Italia 58.75 7.78 8.49 7.99 Spania 43.76 7.42 6.55 6.91 Polonia 38.16 7.42 5.71 6.45 România 21.61 4.26 4.15 4.85 Olanda 16.33 3.97 3.50 4.21 Grecia 11.13 3.68 2.88 3.48 Portugalia 10.57 3.68 2.80 3.39 Belgia 10.51 3.68 2.80 3.38 Republica Ceh 10.25 3.68 2.77 3.34 Ungaria 10.08 3.68 2.74 3.31 Suedia 9.05 3.09 2.63 3.14 Austria 8.27 3.09 2.53 3.00 Bulgaria 7.72 3.09 2.47 2.90 Danemarca 5.43 2.03 2.19 2.43 Slovacia 5.39 2.03 2.18 2.42 Finlanda 5.26 2.03 2.17 2.39 Irlanda 4.21 2.03 2.04 2.14 Lituania 3.40 2.03 1.95 1.92 Letonia 2.29 1.16 1.81 1.58 Slovenia 2.00 1.16 1.78 1.48 Estonia 1.34 1.16 1.69 1.21 Cipru 0.77 1.16 1.63 0.91 Luxemburg 0.46 1.16 1.59 0.71 Malta 0.40 0.94 1.58 0.66 Studii europene 57Perspective politiceiunie 2009 Luând în calcul puterea de vot i analizând datele din tabel, avem apte categorii de actori: Statele foarte avantajate de Tratatul de la Nisa (suprareprezentate): Spania, Polonia, Portugalia, Grecia, Belgia, Republica Ceh , Luxemburg i Malta. State foarte dezavantajate (infrareprezentate): Germania, Italia, Marea Britanie, Fran a. State avantajate de sistemul de vot cu dubl majoritate: Germania, Italia, Marea Britanie, Fran a, Letonia, Slovenia, Estonia, Cipru, Luxemburg, Malta. State total dezavantajate de sistemul de vot cu dubl majoritate: Spania, Polo- nia, România, Olanda. State dezavantajate de sistemul de vot cu dubl majoritate: Grecia, Portugalia, Republica Ceh , Ungaria, Suedia, Austria, Bulgaria. State avantajate de sistemul de vot propus de Polonia: România, Olanda, Sue- dia, iar Spania i Polonia sunt avantajate în compara ie cu situa ia în care erau conform Tratatului Constitu ional. State dezavantajate de sistemul de vot propus de Polonia: Cipru, Malta, Luxem- burg. Din aceste categorii se observ c sistemul de vot propus de Polonia ar duce la dez- avantajul num rului celui mai mic de state, îns printre acestea se a unul dintre stâlpii Uniunii, Luxemburg, care g zduie te o parte din institu iile comunitare. Dubla majoritate, în afar de statele foarte mari, nu avantajeaz pe nimeni foarte tare. Cele trei sisteme de vot au câ tig torii i pierz torii lor, dar sunt câteva concluzii gene- rale care pot  veri cate de datele din tabelele de mai sus. Astfel, toate cele trei sisteme încearc s împace dimensiunea comunitar i cea interguvernamental a Consiliului de Mini tri, deoarece au în vedere popula ia Uniunii, pe de o parte, i pozi ia statelor membre, pe de alt parte. Totu i, toate cele trei sisteme încearc s mic oreze diferen a foarte mare dintre num rul popula iilor între statele membre. De asemenea, toate cele trei sisteme implic posibilitatea form rii unui num r foarte mare de coali ii înving toare i stabilesc minorit i de blocaj echitabile, care impun renegocieri pe temele dezb tute. Pe de alt parte, sistemul cu majoritate cali cat era greoi, complicat i foarte inechitabil, ducând de multe ori la blocarea deciziilor. Cu toate acestea, el oferea o putere foarte mare �vocilor mici i mijlocii� din Consiliu, blocând o posibil �dictatur � a statelor mari. Marele dezavantaj al acestui sistem este c sublinia �latura interguvernamentalist � a in- stitu iei, deoarece accentul era pus pe voturile statelor, mai pu in pe num rul de locuitori, care erau parte a popula iei europene. Sistemul cu dubl majoritate se a la cealalt extrem , care subliniaz num rul locuitorilor statelor. Sistemul de vot este simpli cat i mult mai comprehensibil, îns diminueaz in uen a statelor mici i mijlocii, care formea- z majoritatea Uniunii. Se creeaz un paradox: popula ia Uniunii ca întreg este mai bine reprezentat , �aripa comunitar � a Consiliului are astfel de câ tigat, îns se instaureaz un raport total dezechilibrat de putere între statele mari, care sunt doar patru, i statele mijlocii i mici. Sistemul de vot bazat pe �r d cina p trat � a num rului locuitorilor este foarte simplu i echitabil, deoarece echilibreaz raportul de putere dintre state i nu poate provoca unele confuzii. Ceea ce ofer el în plus fa de celelalte sisteme este o repre- zentare corect i egal a  ec rui cet ean european, f r îns a dezechilibra diferen a între state. Cu toate acestea, el poate s incomodeze statele �liliputane� ale Uniunii, care se vor face mai greu auzite. 58 3. Perspectivele mass-mediei referitoare la disputa dintre Polonia i statele membre În aceast parte vom trece în revist câteva dintre articolele scrise pe marginea discu- iilor dintre statele membre legate de schimbarea sistemului de vot în preajma aprob rii Tratatului de Reform din iunie 2007. Este interesant de v zut ce a fost transmis europe- nilor din întreaga dezbatere. Analiza are limite în ceea ce prive te varietatea de articole prezentate, în sensul c au fost folosite doar informa ii scrise în limbile englez , francez , spaniol i italian , de aceea nu sunt acoperite toate publica iile din statele Uniunii. Sunt incluse referiri i citate în limbile de mai sus din alte ziare, de origine german , austriac , polonez i suedez . Presa interna ional , cu excep ia celei de specialitate, s-a limitat la prezentarea ne- în elegerilor dintre Polonia, copilul r zvr tit al Europei, reprezentat de dou personaje pitore ti, fra ii Jaroslaw, premierul Poloniei i pre edintele Lech Kaczynski, i de liderii europeni, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul german i Nicolas Sarkozy, pre edintele francez, principalii sus in tori ai Tratatului i, mai ales, ai sistemului de vot cu dubl ma- joritate. Solu ia votului bazat pe �r d cina p trat din popula ie�, propus de Polonia ca varian- t la dubla majoritate, a fost sus inut de mul i exper i, nu numai de la Universitatea din Cracovia, ci din întreaga Europ . Cotidienele i s pt mânalele de pe pagina electronic a ziarelor interna ionale s-au axat pe faptul c nou-venita Polonie �d b t i de cap� Uniunii i blocheaz Tratatul Constitu ional pentru c amenin cu vetoul. Liderii na ionali ti po- lonezi, fra ii Kaczynski, au devenit un fel de spaim a Europei, majoritatea comentariilor din ziare sau de pe blogurile acestora limitându-se la �euroscepticismul� liderilor polonezi i la tupeul pe care o ar abia intrat în UE îl are. Presa britanic a fost cea care a privit cu cea mai mare obiectivitate subiectul. Un articol publicat de ziarul The Telegraph este singurul care ia în calcul i p rerea exper i- lor. Titlul s u � �The EU Constitution is �unfair�, according to game theorists� (�Conform exper ilor din teoria jocurilor, Constitu ia European este «nedreapt »�)22 � atrage aten ia asupra unei noi viziuni legate de sistemul de vot decât cea popular prin care se sus i- nea echitatea dublei majorit i. Articolul relev puterea pe care o va c p ta Germania în Consiliu prin tratat i îi aduce în prim-plan pe Karol Zyczkowski i Wojciech Slomczynski, care explic sistemul de vot propus de ei i î i arat indignarea i nemul umirea fa de ignoran a politicienilor i consilierilor. Acest articol a fost scris în momentul în care Marea Britanie se preg tea de referendum pentru Constitu ia European în 2004. Acest lucru dovede te c analiza exper ilor este foarte veche i foarte nepopular în acela i timp. În articol se dau toate explica iile despre perdan ii i câ tig torii sistemului i caracterizeaz sistemul de vot propus de Constitu ie drept �ne tiin i c�. Cotidianul britanic The Times a publicat un articol23 interesant cu privire la dezba- terile de pe marginea Constitu iei Europene dinainte de semnarea ei, în care se adu- ce în discu ie pozi ia Spaniei, care nu dore te schimbarea sistemului de vot. Articolul precizeaz c atitudinea spaniol pro-UE va împiedica acest stat s se opun planului Constitu iei, fapt care s-a i întâmplat, i c Polonia va  mult mai vehement , mai ales c se simte tratat ca un membru junior. i cotidianul The Independent prezint scep- ticismul polonezilor, care amenin c �vor s pa în Tratat�24 pentru a vedea ce interese ascunde. Studii europene 59Perspective politiceiunie 2009 Presa francez se exprim mult mai plastic atunci când este vorba de tratat. Ea îl are ca principal actor pe �negociatorul� Nicolas Sarkozy i subliniaz mai mult sl biciunile Poloniei dup ce ar reu i s ajung la un compromis. Titlurile încearc s arate c în cele din urm va exista un tratat, independent de absurdit ile cerute de Polonia: �Liderii europeni se chinuiesc s ajung la un acord cu Polonia�25, �Polonia i Tratatul European, o c snicie din obliga ie�26, �Polonia tot vrea s blocheze tratatul�27, �Sarkozy joac tare cu Polonia�28. Nicolas Sarkozy a sus inut acest tratat,  ind cel care a reu it s conving Polonia cu solu ia de compromis, de amânare a implement rii noului sistem de vot. Presa francez a acuzat Polonia de imaturitate i a prezentat tot felul de scenarii care pot bloca Tratatul. Rezervele Poloniei nu au fost singulare, îns celelalte state nu au vrut s sus in aceste propuneri deoarece au mai fost prevederi în tratat care au dus la nemul umiri. Ori- cum, s-a observat c cele care au condus toat dezbaterea au fost �cei doi mari�, Fran a i Germania. Titlul unui articol din ziarul german Der Spiegel � �Cum calc pe nervi polonezii pe eu- ropeni� din 18 iunie 2007 � i comentariile din cotidianul austriac Die Presse, în care Polo- nia este acuzat de incon tien , cu care face toat Europa s sufere29, re ect un curent general de blamare a acestui stat, dar i lipsa de obiectivitate în analiza motivelor pozi iei ei. În Spania, presa a aten ionat de la început faptul c noul sistem de vot nu avantajeaz de niciun fel ara30. În articolul din El Mundo se vorbe te de lipsa unei garan ii c dubla majoritate va  mai echitabil , dar i de e cacitatea lui mai sc zut . Acest articol a fost scris înainte de atentatele din 11 martie 2004 i de instaurarea guvernului sociali tilor lui José Zapatero, care au o atitudine pro-european . Majoritatea articolelor hispanice se re- fereau la demersul Poloniei de schimbare sau amânare a sistemului de vot, amintindu-se pasager de pozi ia asem n toare a Spaniei. Totu i, se observ o diferen de limbaj între articolele de pe paginile electronice ale ziarelor31 i tirile de pe pagina o cial a Ministe- rului de Externe32. Cum era de a teptat, pe pagina o cial scria c ziua adopt rii textului Tratatului de Reform este �o zi bun pentru Europa� i c ajungerea la un acord arat o evolu ie bene c a Uniunii i puterea de cooperare a statelor. Ziarele pun mai multe pro- bleme i se arat îngrijorate fa de limitele i confuziile Tratatului Constitu ional. Presa spaniol nu s-a ar tat atât sceptic fa de tratat, cât îngrijorat . Se observ o atitudine foarte precaut de transmitere a informa iilor c tre publicul pro-european, spaniolii  ind printre cet enii cei mai mul umi i de statutul rii lor de membru UE. Oricum, sunt date foarte pu ine detalii despre sistemele de vot în sine i despre propunerea Poloniei. Accen- tul st mai mult asupra necesit ii adopt rii tratatului de c tre statele UE, f r s existe nemul umire din partea spaniolilor, chiar dac sunt dezavantaja i de noul sistem de vot. Publica iile din Italia au sus inut33, cum era de a teptat, f când parte din grupul statelor mari, dubla majoritate i trateaz propunerea Poloniei cu dezinteres. Accentul articolelor cade mai mult asupra reu itei acordului34 dintre state i asupra luptei acerbe cu Polonia de a accepta tratatul. Toat �drama� polonez 35 creat în jurul sistemului de vot cu dubl majoritate a ajuns s -i fac pe jurnali ti s se întrebe dac polonezii au dreptate. �Et si la Pologne avait raison?�36 este titlul unui blog scris de un jurnalist al publica iei franceze La Libération, în care acesta face o analiz lipsit de expertiz a rmând c Polonia are partea ei de dreptate, iar sistemul de vot propus de ea este echitabil. Ziaristul vorbe te despre pute- rea �celor mari� asupra �celor mijlocii i medii�, cât i de preten ia Uniunii de a ajunge o federa ie în care nu exist corectitudine. 60 Publica iile care au adus în discu ie i propunerea speciali tilor sunt în majoritatea lor publica ii de specialitate, de pe paginile de internet ale institutelor sau care se ocup de problemele europene, precum European Voice, EUobserver, All Academic Research, Eurotopics.com, Europa.eu, EurActiv. Acestea au prezentat i pus în valoare tipul de vot bazat pe r d cina p trat a lui Penrose i au analizat obiectiv faptele. Sigur c au existat i articole i bloguri37 care au atacat Polonia i au pus toat înver unarea ei pe seama rivalit ii cu Germania i a fricii de a nu  manipula i de ea. Pentru mare parte din publica ii a p rut c toat lupta de convingere a Poloniei s cedeze a dus la câ tigul ei, prin amânare, deoarece, în timpul r mas pân la intrarea în vigoare a noului sistem de vot, Polonia mai poate face presiuni. De asemenea, este interesant de ad ugat c pe pagina de internet a Institutului El- cano din Spania, care se ocup cu studii politice, a fost publicat un articol al expertului din Ministerul Afacerilor Externe din Suedia, Axel Moberg38, în care se arat de ce dubla majoritate nu garanteaz atât de mult majoritatea. El ap r sistemul de la Nisa, care, potrivit lui, nu este atât de complicat i prezint avantajele propunerii exper ilor polonezi. El explic de ce statele a ate în situa ia ei nu au sprijinit Polonia. Nicio ar nu a dorit s par în ochii Europei un obstacol în g sirea unui acord asupra Tratatului Constitu ional. Dubla majoritate este un compromis tacit între state i un triumf al rilor mari. De i opinia public european a avut tendin a de a critica i discredita Polonia, au fost i publica ii care i-au admirat curajul i i-au oferit partea sa de dreptate. Chiar în cotidia- nul german Die Welt s-a scris c nu exist un curent real de izolare a Poloniei, întrucât aceasta este o parte important în construc ia european i c istoricii pot s scrie peste ani despre �cum au salvat polonezii Europa�. În presa româneasc discu iile legate de sistemul de vot din cadrul Consiliului Uniunii Europene nu au avut ecou,  ind articole singulare. Curajul Poloniei de a s da Europa a ap rut pe prima pagin a ziarelor. Analiza s-a bazat mai mult pe ce s-a întâmplat în culisele Consiliului European de la Bruxelles din iunie 2007 i mai pu in pe avantajele i dezavantajele sistemelor de vot în sine. �Schimbarea sistemului de vot va  practic singurul obiectiv al Poloniei care va bloca negocierile dac celelalte state UE vor respinge proiectul polonez. «Dac celelalte state nu vor s discute propunerea noastr , vom recurge la ultimele solu ii», a declarat Ewa Osniecka-Tamecka, membru al grupului de negociatori din partea Var oviei, în cotidianul polonez Gazeta Wyborcza�39. Titlurile ziarelor se centreaz foarte mult pe Polonia i re- la ia ei cu UE: �Polonia va încerca s schimbe sistemul de vot în Consiliul UE�, �Polonia i Marea Britanie blocheaz Tratatul UE�40, �Polonia continu s dea b t i de cap Uniunii Europene�41, �Polonia provoac Europa�42. Cotidianul a luat în discu ie i pozi ia României înc de la început � �Polonia cere ajutor României la votul UE�43 �, îns nu a detaliat foarte mult în articol, rezumându-se la a explica �legea Penrose� i subliniind dorin a de contracarare a in uen ei pe care o va avea Germania în Consiliu. �Polonezii au declarat c vor c uta s ob in , pentru «legea Penrose», sprijinul francezilor, britanicilor, olande- zilor, românilor i cehilor, alte state cu popula ii mari, care ar putea  interesate s reduc domina ia Berlinului�, se arat în articol. În realitate, nu s-a explicat foarte mult de ce România nu a avut niciun tip de reac ie la ceea ce s-a întâmplat la Consiliu. România ar  fost foarte avantajat de propunerea polonilor, îns nu a dorit deloc s sprijine Polonia. �România ar  avantajat de varianta Poloniei, dar prefer s in partea celor puternici i s nu se expun amenin rilor cu sanc iuni  nanciare, a a cum risc guvernul de la Studii europene 61Perspective politiceiunie 2009 Var ovia�44, scrie ziarul Adev rul. România,  ind nou-intrat , avea nevoie de o perioad de acomodare. Liderii ei au întreprins multe eforturi s ajung la momentul integr rii în Uniunea European i au preferat s  e mult mai rezerva i i s nu emit preten ii. În realitate, cererea Poloniei nu era o preten ie sau un moft, era chiar o alternativ care ar  trebuit i putut  analizat . �«Noi în elegem pozi ia Poloniei, nu se poate vorbi de condamnare, dar este o propu- nere la care pân acum nu am mar at. Noi mergem pe sistemul asupra c ruia celelalte ri din UE i-au dat deja acordul», a fost declara ia ministrului din acel moment, Adrian Cioroianu. El a recunoscut îns c «poate în termeni strict cantitativi, o astfel de propu- nere ne-ar avantaja». Totu i, potrivit lui Cioroianu, «dac propunerea polonez ar  luat în dezbatere, s-ar da înapoi procesul de adoptare a Tratatului Constitu ional European», se mai arat în articol. Sub pretextul c ar îngreuna procesul de aprobare a Tratatului de Reform i ar trage în jos evolu ia Uniunii, România a refuzat s participe la dezbatere i nu a v zut decât un avantaj «statistic» din votul bazat pe «r d cina p trat ». Legat de ajungerea la un acord, i premierul T riceanu a comentat c polonezii sunt rigizi: «Este foarte greu de spus ce anse sunt pentru atingerea unui acord, pentru c polonezii mi s-au p rut foarte rigizi»�45. Despre sistemul de vot al �r d cinii p trate�, publica iile române ti au scris foarte pu in, subiectul  ind trecut cu vederea de majoritatea dintre ele. Acestea s-au limitat la prezen- tarea sistemului. �Sistemul de vot al «r d cinii p trate», propus de Polonia, este bazat pe calculul r d cinii p trate din num rul de locuitori al  ec rei ri, în milioane. Inventat de matematicianul britanic Lionel Penrose, pentru ONU, sistemul r d cinii p trate are scopul de a asigura  ec rei ri o in uen propor ional cu popula ia. Acest sistem ar da Germaniei nou voturi, iar Poloniei, ase�. Comentariile f cute pe marginea lui au fost le- gate nu de bene ciile obiective ale Poloniei, cât de avantajele ei în raport cu Germania. Jurnali tii din presa româneasc , la fel ca i cei din cea interna ional , consider c Polonia se înver uneaz împotriva Germaniei i nu dore te ca aceasta s se impun atât de u or, bene ciind de sistemul de vot. Polonia este unul dintre principalii bene ciari ai UE, în timp ce Germania este cel mai important contributor, astfel încât motivele noului membru UE pot  de factur economic . Oricum, în articolele române ti sistemul de vot a ap rut ca o miz a Poloniei i a statelor mari, în special Germania. Fran a a avut rolul de mediator, iar celelalte state, cu excep ia Republicii Cehe, au stat deoparte în acest proces de �calmare� a Poloniei i nu au acceptat nicio posibil alian . Presa româneasc a prezentat obiectiv situa ia, îns au existat lacune în privin a in- form rii, în sensul c nu s-au prezentat avantajele i dezavantajele sistemelor de vot. Pozi ia României fa de Polonia a fost vehement , iar fa de UE a fost foarte  exibil . Citind articolele cu un ochi mai critic, observ m c atât România, cât i Polonia nu tiu s negocieze. România nici nu a îndr znit s vin cu o propunere într-un domeniu atât de important ca sistemul de vot, iar Polonia a reu it s - i impun par ial punctul de vedere, îns i-a atras o serie de critici din partea opiniei publice europene. Presa interna ional i cea româneasc a tratat super cial problema sistemului de vot, mai ales c p rerea exper ilor abia dac a fost amintit . Presa din  ecare stat a re ectat atitudinea general a popula iei i a accentuat jocurile politice dintre state, din perspec- tive proprii. 62 Concluzii Sistemul de vot în Consiliul Uniunii Europene, cea mai important i complex insti- tu ie cu drept de decizie din UE, constituie o miz fundamental pentru state, deoarece impune propor ia i puterea de in uen are pe care o are  ecare stat asupra deciziilor Uniunii, a evolu iei ei i mai ales a direc iilor în care merge aceasta din punct de vedere economic i diplomatic. De aceea, statele sunt direct interesate s  e adoptat un sistem de vot care s le ofere o putere de vot i o pondere avantajoas care s le dea posibilita- tea s sus in , dar i s blocheze o decizie. Prin Tratatul de la Nisa s-a încercat impunerea unui sistem al majorit ii cali cate com- plicat, care a stârnit multe nemul umiri, în special în rândul statelor mari, dar care s-a dorit prin complexitatea lui s  e cât mai echitabil. Acest tratat a creat ni te cadre în care au intrat statele, f r s se pun accent pe diferen ele dintre acele state � este inechitabil ca Polonia s aib cu dou voturi mai pu in decât Germania. Aceste inechit i au dus ulterior la frustr ri, mai ales din partea statelor mari, care au venit cu o propunere în Constitu ia European ce se reg se te în Tratatul de Reform semnat la Lisabona în decembrie 2007. Constitu ia European , actualmente transformat cu unele modi c ri în Tratatul Constitu ional, a simpli cat sistemul de vot, atât pentru a mic ora discrepan ele de repre- zentare a statelor, cât i pentru a evita blocarea deciziilor, mult mai frecvent posibil odat cu l rgirea Uniunii Europene. Propunerea venit din partea Poloniei, care încearc s - i men in anumite avantaje în sistemul de vot, este sus inut de exper i prin argumente care demonstreaz e cien a i echitatea sistemului de vot bazat pe r d cina p trat a lui Lionel Penrose. De i este mult mai inteligibil aceast variant i literatura de specialita- te a punctat incorectitudinea folosirii dublei majorit i, aceast propunere nu a fost luat în seam de o cialii europeni, care i-au convins pe polonezi s accepte un compromis, deoarece prioritatea dezbaterii din iunie 2007 era realizarea unui acord referitor la Trata- tul Constitu ional i mai pu in la o reanalizare a felului în care popula ia european este reprezentat în Consiliul de Mini tri. Puterea de vot, calculat prin indicele Banzhaf, care revine  ec rui stat prin  ecare dintre cele trei sisteme de vot, este cea care produce diferen ele dintre rile UE. Nu conteaz ce num r de voturi îi revine  ec rui stat în parte, cât puterea lui de a in uen a decizia  nal . Votul cu majoritate cali cat avantaja statele mici i mijlocii, în special Po- lonia, Spania, Luxemburg i Malta, dar dezavantaja total cele patru state mari: Germania, Marea Britanie, Fran a i Italia. Votul cu dubl majoritate transform cele patru state în câ tig tori, îns celelalte state sunt în dezavantaj din cauza decalajului pe care îl au fa de cel mai populat stat, Germania. Votul cu r d cina p trat este mult mai echitabil, din perspectiva exper ilor, i mic oreaz diferen ele între state iar  ecare î i p streaz pro- por ia care i se cuvine. La nivel de opinie public , informa iile transmise cet enilor europeni de c tre pres i chiar de institutele de cercetare au fost lacunare i in uen ate de atitudini ale statelor în raport cu Uniunea European . Astfel, presa britanic i-a demonstrat scepticismul, cea francez a accentuat pozi ia de lider a Fran ei, cea spaniol a r mas  del deciziilor euro- pene, iar cea italian a preferat în aceast problem s aib o atitudine deta at . În prin- cipal, foarte pu ine publica ii au amintit de p rerea exper ilor i majoritatea s-a centrat pe disputa dintre Polonia i statele membre i pe comportamentul �r zvr tit� al acestui stat, mai ales în contextul vechiului con ict cu Germania. Presa româneasc a ignorat acest Studii europene 63Perspective politiceiunie 2009 subiect, în ciuda faptului c ar  trebuit s  e de interes pentru politicieni i opinia public . Oricum, tendin a articolelor a fost s scoat Polonia în prim-plan i s evite analizele sau detaliile despre pozi ia României. Liderii României au adoptat o politic prudent i nu au sprijinit propunerea Poloniei, de i aceasta ar  fost mult mai potrivit i mai avantajoas pentru România. În esen , i deciziile legate de sistemul de vot sunt politice, acest mecanism eviden- iind modul cum statele î i ap r interesele, dar i raportul dintre importan a statelor ca actori individuali i a popula iei Uniunii, care este structurat pe state. Cu alte cuvinte, care dintre cele dou entit i � popula ia sau statele � ar trebui reprezentate prioritar? Atât timp cât unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene este r spândirea i consolidarea cet eniei europene, cât i a unit ii cet enilor ei, popula ia este cea care trebuie s primeze. Astfel, sistemul de vot este o construc ie a liderilor statelor i o armonizare a intere- selor acestora. Procesul de negociere i in uen a lor la nivel informal depind de foarte mul i factori, de la timpul în care aceste state au intrat în Uniune pân la statutul lor de contributor sau bene ciar. Referin e 1 Moreau, Defarges Philippe, Institu iile europene (Timi oara: Ed. Amarcord, 2002), 49. 2 Din p cate, din motive de spa iu, m voi limita la presa scris i nu voi include tirile difuzate de radio i televiziune. 3 Iordan Gheorghe B rbulescu, UE � De la economic la politic (Bucure ti: Editura Tritonic, 2005), 319. 4 Ibid., 75. 5 Wojciech S omczy ski, Karol yczkowski, Jagiellonian Compromise: an alternative voting system for the Council of the European Union (Var ovia: Center for Theoretical Physics of Polish Academy of Sciences), 6, http://chaos.if.uj.edu.pl/~karol/pdf/JagCom07.pdf 6 Idem, �Penrose Voting System And Optimal Quota�, Acta Physica Polonica 37, No. 11 (2006), 3134, http://th-www.if.uj.edu.pl/acta/vol37/pdf/v37p3133.pdf 7 Indicele puterii de vot sau indicele Penrose ( ), denumit i indicele Benzaf absolut, se m soar în func ie de coali iile care se pot forma între votan i i de combina iile în care un anumit decident se a în coali ia înving toare. 8 Indicele puterii relative de vot sau indicele Banzhaf ( ) se calculeaz astfel: i = i , Ni , unde i este votantul, iar i este puterea de vot a lui i, iar este suma tuturor puterilor de vot ale actorilor implica i în procesul de decizie. N este grupul votan ilor. 9 Iordan Gheorghe B rbulescu, UE � De la economic la politic (Bucure ti: Editura Tritonic, 2005), 75. 10 George Tsebelis, �Veto Players and Decision-making in the EU after Nice: Policy Stability and Bureaucratic/Judicial Discretion�, Journal of Media and Communication Studies 40, No.2 (2002), 283�307. 11 Iordan Gheorghe B rbulescu, Procesul decizional în Uniunea European (Bucure ti: Editura Polirom, 2008), 443. 12 Wojciech S omczy ski, Karol yczkowski, Jagiellonian Compromise: an alternative voting system for the Council of the European Union (Var ovia: Center for Theoretical Physics of Polish Academy of Sciences), 7, http://chaos.if.uj.edu.pl/~karol/pdf/JagCom07.pdf 13 Roger High eld, �The EU Constitution is �unfair� according to game theorists�, Telegraph.co.uk, 14 iulie 2004, http://www.telegraph.co.uk/scienceandtechnology/science/sciencenews/3325470/The-EU- 64 constitution-is-�unfair�,-according-to-game-theorists.html 14 Goliath Business News, �European Council: After tough summit, EU leaders conclude historic agreement�, Raport European publicat la 26 iunie 2007, http://goliath.ecnext.com/coms2/gi_0199- 6672052/EUROPEAN-COUNCIL-AFTER-TOUGH-SUMMIT.html 15 Center for Theoretical Physics of the Polish Academy of Sciences, �Physics for fairer voting�, Physics World, martie 2006, http://www.cft.edu.pl/edu/karol/017.pdf 16 Iordan Gheorghe B rbulescu, UE � De la economic la politic (Bucure ti: Editura Tritonic, 2005), 75. 17 Werner Kirsch et al., Voting in the EU Council � A Scienti c Approach (Var ovia: Center for Theoretical Physics of Polish Academy of Sciences), http://www.ruhr-uni-bochum.de/mathphys/ publikationen/voting.pdf 18 Center for Theoretical Physics of the Polish Academy of Sciences, �The Council of Ministers should consider a compromise between the Nice and constitutional treaties to get its votes right, say Werner Kirsch, Wojciech S omczynski and Karol Zyczkowski�, EuropeanVoice, 3�9 mai 2007, http://www. cft.edu.pl//edu/karol/019.pdf 19 Wojciech S omczy ski, Karol yczkowski, �Penrose Voting System And Optimal Quota�, Acta Physica Polonica 37, No. 11 (2006), 3134, http://th-www.if.uj.edu.pl/acta/vol37/pdf/v37p3133.pdf 20 Iordan Gheorghe B rbulescu, Procesul decizional în Uniunea European (Bucure ti: Editura Polirom, 2008), 443. 21 Puterea de vot se refer la capacitatea de a in uen a un rezultat. Într-o democra ie cu o popula ie mic , un cet ean are o in uen mai mare asupra rezultatului la alegerile electorale decât un cet ean al unui stat cu o popula ie mai mare. 22 Roger High eld, �The EU Constitution is �unfair� according to game theorists�, Telegraph.co.uk, 14 iulie 2004, http://www.telegraph.co.uk/scienceandtechnology/science/sciencenews/3325470/The-EU- constitution-is-�unfair�,-according-to-game-theorists.html 23 Bronwen Maddox, �European dinner will test appetite for a constitution�, The Times Online, 18 februarie 2004, http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/article1022841.ece 24 John Lich eld, �Poland threatens to dig in over revised EU treaty�, The Independent, 13 iunie 2007, http://www.independent.co.uk/news/world/europe/poland-threatens-to-dig-in-over-revised-eu- treaty-452904.html 25 Agence France-Presse, �Les dirigeants européens parviennent à un accord avec la Pologne�, Le Devoir.com, 24 iunie 2007, http://www.ledevoir.com/2007/06/23/148372.html 26 Pawel Swieboda, �Pologne et le Traité modi catif � le mariage obligé�, Courrier Européen 7, Oct/ Nov/Dec 2007, http://www.mouvement-europeen.eu/Pologne-et-le-Traite-modi catif-le-mariage-oblige (publicat online pe 28 martie 2008). 27 Agence France-Presse, �Bruxelles � Traité européen: La Pologne bloque toujours�, Télévision Française 1 Group, 22 iunie 2007, http://tf1.lci.fr/infos/monde/europe/0,,3474469,00-traite-europeen- pologne-bloque-toujours-.html 28 �Traité simpli é: Sarkozy joue gros en Pologne�, Europe1.fr, 14 iunie 2007, http://www.europe1. fr/Info/Archives/2007/Traite-simpli e-Sarkozy-joue-gros-en-Pologne 29 Oliver Hinz, �Poland and the EU�, Eurotopics, 15 octombrie 2007, http://www.eurotopics.net/en/ magazin/politik-verteilerseite/polen_2007_10/debatte_polen_2007_10/ 30 Agencia EFE, �Palacio asegura que el sistema de voto de doble mayoría en la UE será menos e caz que el actual�, Elmundo.es, 29 noiembrie 2003, http://www.elmundo.es/elmundo/2003/11/29/ internacional/1070108506.html. 31 Agencia EFE, �Principales cuestiones abiertas en la reforma del Tratado constitucional�, Terra Actualidad, 19 iunie 2007, http://actualidad.terra.es/nacional/articulo/principales_tratado_cuestiones_ Studii europene 65Perspective politiceiunie 2009 abiertas_reforma_1655617.htm 32 Ministerio General Para Relaciones Exteriores, �Un buen dia para Europa�, Auswärtiges Amt, 24 iunie 2007, http://www.auswaertiges-amt.de/diplo/es/Infoservice/Presse/Meldungen/2007/070623- ER.html 33 Agenzia ANSA, �UE. Voto a doppia maggioranza. Compromesso raggiunto. La Polonia frena�, Agenzia Radicale, 22 iunie 2007, http://www.agenziaradicale.com/index.php?Itemid=54&id=141&option=c om_content&task=view 34 �Ue, accordo dopo la maratona notturna Dal 2017 voto a doppia maggioranza�, La Repubblica.it, 23 iunie 2007, http://www.repubblica.it/2007/06/ sezioni/esteri/consiglio-ue/accordo-dopo-notte/accordo-dopo-notte.html 35 Pawel Swieboda, �Poland and the poker summit�, EuObserver.com, 27 iunie 2007, http:// euobserver.com/9/24373 36 Jean Quatremer, �Et si la Pologne avait raison?�, Coulisses de Bruxelles � UE, 11 iunie 2007, http://bruxelles.blogs.liberation.fr/coulisses/2007/06/et_si_la_pologn.html 37 Tony Barber, �Suspect Polish Maths and a tricky summit�, Brussels Blog, 12 martie 2007, http:// blogs.ft.com/brusselsblog/2007/03/suspect-polish-html/ 38 Axel Moberg, �¿Es realmente doble la doble mayoría? La segunda ronda del debate sobre el sistema de votación en el Tratado Constitucional de la UE�, Real Instituto Elcano, Documento de Trabajo No. 23/2007, 3 august 2007, http://www.realinstitutoelcano.org/wps/portal/rielcano/contenido?WCM_ GLOBAL_CONTEXT=/Elcano_es/Zonas_es/DT+23-2007 39 Constantin Codreanu, �Polonia va încerca s schimbe sistemul de vot în Consiliul UE�, Ziarul Financiar, 30 martie 2007, http://www.zf.ro/politica/politica-externa/polonia-va-incerca-sa-schimbe- sistemul-de-vot-in-consiliul-ue-3034050/ 40 �Polonia i Marea Britanie blocheaz Tratatul UE�, Front News, 22 iunie 2007, http://www. frontnews.ro/externe/politica/polonia-si-marea-britanie-blocheaza-tratatul-ue-600 41 Andreea Magraon, �Polonia continu s dea b t i de cap Uniunii Europene�, Ziarul Financiar, 9 octombrie 2007, http://www.zf.ro/politica/politica-externa/polonia-continua-sa-dea-batai-de-cap-uniunii- europene-3065790/ 42 Mircea Marian, �Polonia provoac Europa�, Adev rul.ro, 21 iunie 2007, www.adevarul.ro/ articole/polonia-provoaca-europa/316553 43 �Polonia cere ajutor României la votul UE�, Cotidianul.ro, 29 martie 2007, http://www.cotidianul. ro/polonia_cere_ajutor_romaniei_la_votul_ue-24101.html 44 Mircea Marian, �Polonia provoac Europa�, Adev rul.ro, 21 iunie 2007, www.adevarul.ro/ articole/polonia-provoaca-europa/316553 45 �Polonia presat s accepte tratatul Uniunii Europene�, BBC Romanian, 22 iunie 2007, www. bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/06/070622_ue_tratat_polonia.shtml BIBLIOGRAFIE: B rbulescu, Iordan Gheorghe. Procesul decizional în Uniunea European . Bucure ti: Editura Polirom, 2008. B rbulescu, Iordan Gheorghe. UE � De la economic la politic. Bucure ti: Editura Tritonic, 2005. Douglas-Scott, Sionaidh. Constitutional Law of the European Union. London: Longman Pearson Education, 2002. 66 Felsenthal, Dan S., Moshe Machover. The Treaty of Nice and Quali ed Majority Voting. Londra: LSE Research Online, 2001 (o versiune electronic a articolului publicat în revista Social Choice and Welfare, Nr. 18 (3), 431�464). Leech, Dennis, Robert Leech. �Simplicity and Transparency of the IMF Quota Formula and Appropriate Representation�, http://www.rbwf.org/2005-2007/durban/Leech.pdf Leech, Dennis. �Designing the voting system for the Council of the European Union�. Public Choice 113, No. 3�4 (Dec., 2002), 437�64. Miroiu, Adrian. Fundamentele politicii, vol. I�II. Bucure ti: Ed. Polirom, 2007�2008. Moreau, Defarges Philippe. Institu iile Europene. Timi oara: Ed. Amarcord, 2002. S omczy ski, Wojciech, Karol yczkowski. �Penrose Voting System And Optimal Quota�. Acta Physica Polonica 37, No. 11 (2006), 3133�43. http://th-www.if.uj.edu.pl/acta/vol37/pdf/v37p3133.pdf S omczy ski, Wojciech, Karol yczkowski. Jagiellonian Compromise: an alternative voting system for the Council of the European Union. Var ovia: Center for Theoretical Physics of Polish Academy of Sciences. http://chaos.if.uj.edu.pl/~karol/pdf/JagCom07.pdf Tsebelis, George, �Veto Players and Decision-making in the EU after Nice: Policy Stability and Bureaucratic/Judicial Discretion�. Journal of Media and Communication Studies 40, No. 2 (2002), 283�307. Walace, Helen, William Walace. Procesul politic în Uniunea European . Chi in u: Editura Arc, 2004. Studii europene