PERSPECTIVE2009.pdf 81Perspective politiceiunie 2009 Dependen economic i discriminare În acest articol îmi propun s cercetez problematica de gen a a cum apare în cadrul unei comunit i rurale din ara noastr . Speci-  cul cercet rii mele ine de particularitatea comunit ii studiate, în care modelul tradi- ional r nesc este pus în fa a provoc - rilor aduse de schimb rile economice din România ultimilor ani, mai precis apari ia industriei la sat. Prin aceasta nu m refer la modelul deja cunoscut al ranului navetist la ora , ci la apari ia unor ramuri ale industriei � precum cea textil ori de construc ii � chiar la sat. Principalele probleme urm rite în cadrul acestei lucr ri sunt dis- criminarea pe baz de gen i dependen a economic � unul dintre factorii esen iali în generarea acestui tip de discriminare. Întreba- rea care apare este dac dependen a economic a femeilor de b rba i mai este o problem actual a societ ii române ti în ge- neral, studiul concentrându-se în special pe situa ia comunit ilor din mediul rural. Ne a m în plin capitalism, la care românii s-au adaptat cum au putut pentru a supravie ui i pentru a- i satisface, cât mai e cient interesele. Modi carea rela iilor, for elor i mijloacelor de produc ie în favoarea func ion rii economiei de pia , dezvoltarea unui regim democratic fundamentat pe respectarea drepturilor omului, pe par- ticipare i egalitate de anse au schimbat via a  ec ruia dintre noi Diana Elena Neaga The article presents the results of a sociological research conducted amongst the predominantly female employees of a textile business in Romanian rural area. The main focus of this research is to answer the question regarding gender relations and gender-oriented economic dependency in the worker�s families � does the augmentation of woman�s economic situation lead to a di erent statute at home? Does the perception of roles change? The author employs two di erent research techniques � quantitative and qualitative, in order to obtain a better level of understanding of the gender relations in this speci c context. The results show that in spite of their economic emancipation, women do not augment their status at home, still being subjected to patriarchal mentalities. gender relations, economic dependency, women employment, women emancipation. 82 într-o m sur semni cativ . Astfel, unii s-au adaptat mai repede i mai u or i, dispunând de resursele necesare, au devenit întreprinz tori sau patroni1. Al ii, cu aversiune ridicat fa de risc, cu mai pu ine resurse,  e ele materiale2 sau intelectuale, au practicat i ei strategia adapt rii ajungând angaja ii celor dintâi. Acest fenomen a afectat ambele sexe, dar în forme i cu intensit i diferite. Atât femeile, cât i b rba ii au trebuit s dezvolte propriile strategii de supravie uire, s intre în concuren pe pia a for ei de munc , s gestioneze p mântul primit odat cu împropriet rirea din 1991 etc., deci s contribuie la punerea în mi care a mâinii invizibile care regleaz economia de pia . Toate aceste modi c ri au dus i la schimbarea rela iilor de gen deopotriv în sfera public i în cea privat . Aceste schimb ri au fost sim ite de to i românii, deci implicit i de micile comunit i ru- rale, chiar dac , cel pu in la început3, cu o intensitate mai mic , având în vedere sistemul semiautarhic de organizare din mediul rural care s-a men inut, într-o anumit m sur , atât în perioada comunist , cât i dup aceea. Astfel, au ap rut la început mici magazine universale, mici asocia ii agricole i prestatori de servicii care au animat via a economic rural . În timp, micii întreprinz tori au început s joace roluri-cheie în cadrul comunit ilor, pe de o parte prin oferta de bunuri i servicii, iar pe de alt parte, extrem de relevant în contextul cercet rii de fa , prin cererea de for de munc generat . Una din activit ile care s-au dezvoltat la noi în ar a fost industria textil , care s-a ex- tins atât în mediul rural, cât i în cel urban, iar esen ial de subliniat este faptul c aceast industrie genereaz cu prec dere locuri de munc pentru femei. O astfel de întreprindere din industria textil situat în mediul rural face subiectul acestui studiu, analiza  ind f cu- t din perspectiva teoriei feministe. Astfel, prin intermediul acestei cercet ri urm resc s identi c cum s-au modi cat rela- iile de gen în noul context, punând accent pe raportul dintre veniturile ob inute corelate cu cantitatea de munc depus , pe de-o parte, i percep ia asupra distribu iei rolurilor în familie, pe de alt parte. Ipoteza cadru de la care am pornit în aceast cercetare este aceea conform c reia femeile nu sunt dependente de veniturile so ilor, ele  ind în multe cazuri cele care sus in familia, dar cu toate acestea ele r mân dependente la nivelul re- gistrului moral-psihologic, aceast dependen  ind mai accentuat în comunit ile mici din mediul rural, unde tradi iile sunt înc foarte puternice. Conceptul de dependen este unul cu puternice conota ii emo ionale i cu o puterni- c înc rc tur negativ . Prima de ni ie social a termenului �to depend (on)� în Oxford English Dictionary este �de a  legat printr-o rela ie de subordonare�. Dependent era considerat individul care �depinde de altul pentru sprijin, între inere, pozi ie etc.; angajat, înso itor, servitor, subordonat�4. În contrapartid , termenul de independen a fost folosit la început cu referire la enti- t i colective (secolul al XVII-lea), iar cu referire la individ este folosit mai târziu (secolul al XVIII-lea) în sensul �de inerii unei propriet i, a unei averi care îi asigur resursele de existen f r a  nevoit s munceasc �5. În raport cu subiectul c ruia i se aplic , starea de dependen este v zut  e ca o expresie a unei condi ii obiective,  e ca o expresie a unei atitudini personale, subiective. Tot raportându-ne la subiect, dependen a este ac- ceptat ca  ind o stare normal în cazul unui copil, dar anormal în cazul unui adult. Dependen a, ca stare anormal , duce pe termen lung la stigmatizare i alimenteaz i accentueaz resemnarea cu propria condi ie social . În eseul O analiz a �dependen ei�. Amprente ale puterii asupra unuia din termenii fun- Studiu de caz 83Perspective politiceiunie 2009 damentali ai protec iei sociale în SUA, Nancy Fraser i Linda Gordon consider c exist patru registre în care se re ect semni ca iile cuvântului dependen : 1. registrul economic sau dependen a economic � presupune c o persoan de- pinde de o alt persoan sau de o institu ie pentru asigurarea existen ei; 2. registrul socio-legal sau dependen a socio-legal � presupune lipsa unei identi- t i individuale legale sau publice; 3. registrul politic sau dependen a politic � presupune supunerea în fa a unei pu- teri exterioare conduc toare; 4. registrul moral-psihologic sau dependen a moral-psihologic � presupune c de- penden a este o tr s tur de caracter individual , similar lipsei de voin sau a trebuin- elor emo ionale excesive. Pornind tocmai de la aceste registre de manifestare a dependen ei, voi c uta ca pe parcursul lucr rii s identi c care dintre acestea sunt valabile în formularea dependen ei femeilor de b rba i, mai precis pe care dintre aceste registre se fundamenteaz tradi ia patriarhal româneasc . Condi ia femeilor în România, ca i în alte ri, s-a schimbat pe m sur ce contextul social s-a schimbat. Pe fondul tradi iilor profund patriarhale care au statuat inegalitatea între b rba i i femei atât în societate, cât i în via a privat prin privilegierea b rba ilor, odat cu prima jum tate a secolului au ap rut mi c ri care promovau drepturile femeilor, acestea  ind coerente cu mi c ri de aceea i natur din alte ri. Astfel, s-a trecut de la epoca preindustrial , în care for a de munc era preponderent feminin , dar dependen a fa de b rba i manifestându-se pe plan politic, socio-legal i moral-psihologic, la epoca industrial , caracterizat prin egalitate în drepturi i îndatoriri, apari ia de facilit i pen- tru cre terea copiilor (cre e, gr dini e), conservarea patriarhatului tradi ional în familie i manifestarea statului ca patriarh absolut. Urm torul pas a fost trecerea la democra ie de dup 1989, care a modi cat rela iile de gen prin hiper-ierarhizare, polarizarea veniturilor i lipsa egalit ii de anse. Patriarhatul capitalist a dus la polarizare, ierarhizare dup status i venituri, blocarea accesului femeilor la de inerea managementului capitalului, la un loc subordonat acordat femeilor în ierarhia capitalului i la condi ionarea ascensiunii acestora de masculinizare. Astfel, în societatea a at în tranzi ie, patriarhatului simbolic, caracterizat prin recu- noa terea conducerii b rb te ti, i se suprapune patriarhatul modern, prin care femeile devin dependente de b rba i din punctul de vedere al veniturilor i al statusului. Avem de-a face deci cu o dubl dependen a femeilor în perioada de tranzi ie, cea legat de aspectele cultural-tradi ionale i cea economic . Sursele dependen ei cultural-tradi ionale constau în modernizarea femeilor numai la nivel declarativ, i nu efectiv (�femeile r mân în cea mai mare parte câ tig toare ale pâi- nii, managere ale resurselor din cas , furnizoare de servicii casnice, îngrijitoare de copii, educatoare, furnizoare de afec iune. B rba ii au prin excelen rolul de a aduce venituri în cas �6), iar pentru justi carea men inerii acestui tip de dependen se face apel la tradi ie i la rolul b rbatului ca aduc tor de venituri. Odat cu dezindustrializarea speci c perioadei de tranzi ie, avem de-a face i cu o schimbare a ierarhiei în ceea ce prive te ramurile strategice din economia na ional , în sensul cre terii ponderii în produsul intern brut a veniturilor aduse de industria u oar , comer i servicii, ramuri ocupate cu for de munc preponderent feminin . Deci, feme- ile urc în pondere i importan în munca salariat , iar b rba ii scad � for a de munc 84 salariat se feminizeaz , dar �b rba ii au reu it s - i transforme propria lor inferioritate pe pia a muncii [�] într-o problem politic major a societ ii, f r ca transferul unei p r i importante a for ei de munc feminine în casnice s devin o problem de egal anvergur �7. Cu toate acestea, � omerul între inut de o salariat r mâne oricum capul fa- miliei� deoarece tradi iile patriarhale sunt foarte bine încastrate în mentalitatea oamenilor i problemele generate de acestea sunt mascate prin apelul la egalitatea în drepturi i promovarea ideii conform c reia diferen ele care apar sunt dobândite, i nu alocate prin na tere. Aceast problem a dependen ei femeilor la nivelul registrului moral-psihologic, în po da emancip rii lor prin ob inerea independen ei politice, socio-legale i economice, este analizat în paginile ce urmeaz . Perspectiva teoretic pe care se bazeaz aceast lucrare este cea conform c reia exist un con ict între abordarea institu ional-liberal ba- zat pe drepturi i latura moral-psihologic a dependen ei. Astfel, dobândirea drepturilor nu atrage dup sine reducerea patriarhatului, atât timp cât în registrul moral-psihologic dependen a se men ine la acela i nivel. Ob inerea drepturilor i independen a economi- c sunt v zute prin prisma responsabilit ilor asumate, dar nu i a bene ciilor rezultate în urma acestei asum ri, efectul acestui fapt putând duce la mascarea foarte subtil a patriarhatului în spatele �cortinei� drepturilor. Registrul moral-psihologic al dependen ei este identi cat cu tradi ia i cultura profund patriarhale ce caracterizeaz societatea ro- mâneasc i care duc la formarea unor comportamente adaptabile mediului economic pentru asigurarea existen ei, dar care r mân extrem de in exibile în raport cu rela iile de gen. Aspecte metodologice În acest articol deci, mi-am propus atât s g sesc o explica ie pentru problemele de gen care apar în comunitatea studiat , explica ie care s  e plauzibil , sus inut de date statistice i de indicatori m surabili, cât i s ajung la o mai bun în elegere a meca- nismului care determin distribu ia i percep ia rolurilor de gen din perspectiva actorilor direct implica i. Astfel, în prima etap am aplicat un chestionar, în mare parte compus din întreb ri închise, cu scale nominale i ordinale, prin care am încercat s surprind tendin- ele, cadrul general, iar în cea de-a doua, pe baza rezultatelor ob inute ini ial, am efectuat interviuri de profunzime semistructurate care au avut ca scop surprinderea tocmai a ace- lor aspecte care nu au putut  cercetate prin metoda cantitativ . E antionul cercet rii cantitative a fost constituit din angaja i ai unei societ i de indus- trie textil dintr-o localitate a jude ului Olt, dimensiunea acestuia ajungând la 74 de su- biec i cu urm toarea distribu ie a datelor de identi care sex i vârst : sex � 69% feminin, 31% masculin; vârst � 68% având 18�29 ani i 32% având 30�59 ani. Obiectivul speci c al acestui tip de cercetare este de a descrie rela iile de gen care se stabilesc în familiile subiec ilor intervieva i în urma analizei i interpret rii rezultatelor statistice ob inute dup aplicarea anchetei, f când apel la metode speci ce, precum dife- ren iala semantic , analiza tendin elor, corelarea rezultatelor etc. Pentru a avea o imagine cât mai clar asupra fenomenului cercetat am urm rit struc- turarea chestionarului, prin asocierea întreb rilor, în subteme care, corelate, s poat scoate în relief structura rela iilor de gen existente în cadrul popula iei cercetate. Astfel, pe lâng categoria datelor de identi care care au urm rit descrierea cât mai complet a Studiu de caz 85Perspective politiceiunie 2009 pro lului subiectului8, celelalte date au fost grupate în urm toarele categorii: Variabile de identi care; Venituri � am avut în vedere aici identi carea tuturor surselor de venituri, dar i a principalelor cheltuieli; Percep ia rolurilor � întreb rile cuprinse în aceast categorie au avut în vedere ob inerea de informa ii cu privire la cum este sau cum ar trebui s  e societatea din per- spectiva rela iilor de gen ; Distribu ia rolurilor � urm re te analiza rela iilor de gen prin prisma distribu iei rolurilor în familiile subiec ilor. A a cum am precizat deja mai sus, cea de-a doua parte a constat în realizarea unei cercet ri calitative. Obiectivul speci c al cercet rii calitative este în elegerea motiva iilor care stau la baza anumitor comportamente, a cauzelor perpetu rii unor fenomene cum sunt cele ale patriarhatului, dependen ei etc. Proiectarea cercet rii este  exibil , interac- tiv , urm rindu-se ob inerea informa iilor relevante. E antionul cercet rii calitative Având în vedere amploarea informa iilor ob inute în urma unei astfel de cercet ri, e antionul este unul redus, nereprezentativ pentru popula ia cercetat . E antionarea a fost una de tip criteriu, astfel unit ile intervievate au trebuit s satisfac anumite ca- racteristici. E antionarea de tip criteriu este de nit ca  ind e antionarea care ia sub observare cazurile care �satisfac un anumit criteriu i care con in elemente utile pentru a asigura calitatea datelor adunate�9. În cazul acestui proiect de cercetare criteriile de baz în delimitarea universului cercet rii au fost sexul, educa ia i venitul. Tehnica de ob inere a datelor a fost interviul semistructurat. Am ales aceast tehnic pentru a putea avea ac- ces direct i interactiv la subiectivitatea uman i pentru a putea releva aspecte greu de surprins prin utilizarea unei metode cantitative cum este chestionarul. Ghidul de interviu a fost structurat pe patru mari teme dup cum urmeaz : venituri, muncile casnice, via a public , violen domestic . Prin intermediul analizei calitative am urm rit în mod explicit în elegerea mecanismelor care duc la perpetuarea patriarhatului în mediul rural, prin intervievarea unui num r redus de subiec i, selecta i dup anumite criterii pe care le-am considerat relevante. Mi-am pro- pus prin acest tip de cercetare s a u ce se a în spatele r spunsurilor  xe, standard i prede nite din chestionar, cum s-au construit aceste r spunsuri, pe ce baz , cum tr iesc i cum se raporteaz oamenii din aceast localitate la rela iile de gen, cum î i justi c ei subordonarea în fa a pattern-ului patriarhal. De asemenea, am urm rit dac i cum se modi c aceste percep ii pe m sura cre terii nivelului educa ional i a veniturilor, cât i diferen ele între percep iile b rba ilor i ale femeilor. Alegerea subiec ilor so -so ie a avut ca scop ob inerea unei imagini cât mai complete a structur rii rela iilor în familie. Rezultatele cercet rii Pe de o parte, interpretarea strict statistic a rezultatelor ob inute în urma aplic rii chestionarului i a centraliz rii datelor conduce la ideea c , din punctul de vedere al re- la iilor de gen, lucrurile nu stau chiar r u în aceast comunitate, c diferen ele existente nu sunt fundamentate pe inegalit i prin na tere, ci pe inegalit i dobândite, c avem 86 de-a face cu mentalit i de tip patriarhal, dar acestea sunt de fapt minoritare, majoritatea optând pentru egalitatea între sexe, pentru parteneriat i cooperare în familie. Mai exact, cei mai mul i dintre responden i consider c atât b rba ilor, cât i femeilor le este la fel de greu s se descurce în societatea româneasc , iar distribu ia pe domenii de activitate în func ie de sex arat c atât b rba ii, cât i femeile pot lucra în cele mai multe domenii � di- feren ele ap rute având la baz nu genul, ci capacitatea, mai ales cea  zic , de a efectua o anumit activitate; nu conteaz sexul celui care ia deciziile în familie, atât b rba ii, cât i femeile ar trebui s aib acces la via a public i s ocupe func ii de conducere. De asemenea, în ceea ce prive te distribu ia rolurilor, cele mai multe r spunsuri au sus inut c i b rba ii, i femeile muncesc la fel de mult, iar deciziile cu privire la cheltuirea banilor în familie sunt luate de ambii parteneri10. Pe de alt parte, contactul nemijlocit cu realitatea studiat pe o perioad destul de lung de timp m-a f cut s în eleg c fenomenul cercetat este mai complex, c nu poate  încadrat în categoriile  xe ale unei scale dintr-un chestionar i nici m car în lejeritatea oferit de o întrebare cu r spuns deschis, c acest tip de cercetare, i anume cel can- titativ, este extrem de util în creionarea cadrului general, în descrierea contextului, în formularea de generaliz ri, dar c în acela i timp nu este nici pe departe su cient pentru în elegerea cât mai exact a fenomenului studiat. În acest context, interviurile au devenit indispensabile în surprinderea caracterului real al rela iilor de gen i nu cel aparent, al promov rii unui model partenerial proiectat mai degrab la nivel de aspira ii11. Din cercetarea realizat rezult c imaginea satului românesc începe s se schimbe, iar subdezvoltarea generat de proasta gestionare a resurselor existente, imediat dup schimb rile din 1989, cât i mult timp dup aceea, nu mai reprezint termenul generic care mai poate  folosit pentru descrierea satului în care am realizat cercetarea. Dac ruralul era pân nu demult caracterizat de agricultur ca principal surs de venituri a popula iei din acest mediu, structura ocupa ional  ind una speci c , mai exact una în care erau eliminate specializ rile, intelectualitatea, serviciile, dar care promova în schimb �lucr torul familial neremunerat� care r mânea ocupat mult dup vârsta de pen- sionare i care se ducea pu in la coal 12, satul în care am realizat cercetarea nu ar ta deloc a a. În locul autoizol rii în propria gospod rie13, am g sit o comunitate închegat , cu o via public activ , cu oameni implica i i interesa i de politic , cu oameni care lu- creaz pentru un salariu, care ies zilnic din spa iul privat al gospod riei pentru a merge la serviciu, loc în care se formeaz grupuri de prieteni, au loc întâlniri formale i informale, se schimb p reri i impresii etc. Dezvoltarea industriei la sat a dus la apari ia a noi surse de venituri, salariile, care au devenit în scurt timp principalele surse de venituri, i la recon gurarea rela iilor de gen, femeile ie ind al turi de b rba i din sfera privat , pentru a anihila efectele subdezvolt rii. Munca salariat este un fenomen care tinde s se generalizeze în rural, cel pu in în zona în care am realizat cercetarea. Astfel, munca salariat devine un punct de reper în via a comunit ii, care începe s se deschid , s nu mai  e autarhic . Salariile devin princi- palele surse de venituri, cu toate c cei mai mul i declar c au p mânt, dar c nu ob in venituri de pe urma agriculturii. Ine cien a practic rii agriculturii pe cont propriu i apari ia industriei, în special a industriei u oare, a dus la atragerea pe pia a muncii a unui num r mare indivizi pân atunci neocupa i sau lucr tori în agricultur . Dintre ace tia o mare parte au fost femei care s-au adaptat la cerin ele pie ei i au devenit printre principalii sus in tori  nanciari ai familiilor lor. Studiu de caz 87Perspective politiceiunie 2009 Femeile s-au adaptat la condi iile economice i sociale nou ap rute, iar societatea, schimbat doar la acest nivel, s-a adaptat la modelele patriarhale deja existente, i anu- me discriminarea ocupa ional i discriminarea veniturilor, astfel femeile  ind împinse spre ocupa ii cu cali care inferioar , iar salariile lor  ind în medie mai mici decât cele ale b rba ilor. Indivizii percep aceste diferen e, dar nu au capacitatea de a în elege meca- nismele care duc la perpetuarea lor, ci doar consider c femeilor le este mai greu s se descurce în societatea româneasc 14. Noua con gurare a societ ii i lupta pentru supravie uire au dus la strânsa dependen dintre muncile casnice i munca salariat pentru asigurarea existen ei, la transformarea rolurilor tradi ionale în familie, femeile din mediul rural nemai ind legate de spa iul privat, de gospod rie, ci participând activ la via a public . Se men in îns mentalit ile speci ce unei societ i profund patriarhale conform c rora este mai mult datoria b rba ilor s adu- c banii în cas , s ia deciziile în familie i s participe la via a public . Îns , a a cum am mai precizat, rezultatele ob inute în urma anchetei i aplic rii meto- delor statistice speci ce pentru ob inerea scorurilor medii sugereaz c nu diferen ele de gen sunt cele care duc la condi ia mai proast a femeilor comparativ cu cea a b rba ilor15, c indivizii sunt percepu i în primul rând ca oameni i nu ca �b rba i� i �femei� între care exist o rela ie ierarhic , o rela ie de dominare a femeilor de c tre b rba i în virtutea unei dependen e  e economic ,  e social-legal , politic sau moral-psihologic . Informa iile ob inute în urma efectu rii cercet rii calitative i a parcurgerii altor cercet ri pe aceast tem m-au determinat s interpretez rezultatele ob inute mai ales prin prisma r spun- surilor care vin s in rme p rerea general conform c reia in uen ele de gen nu sunt semni cative în structurarea rela iilor în comunitatea cercetat , adic s abordez �proble- matica r spunsurilor dintr-o perspectiv falsi ca ionist , încercând s v d ce valoare au r spunsurile care in rm i nu cele care ne lini tesc con tiin a�16. Punând în aplicare acest mecanism de gândire au rezultat urm toarele concluzii: � 45,9% dintre responden i au considerat c femeilor le este mai greu s se des- curce în societatea româneasc , în timp ce numai 6,7% au spus c b rba ilor; � 27% dintre r spunsuri au fost în favoarea b rba ilor ca  ind de preferat în luarea deciziilor, în timp ce numai 4,05% au fost în favoarea femeilor; � 33,7% � b rba ii sunt cei care ar trebui s aib func ii de conducere în via a pu- blic , în politic , 2,7% � femeile; � 39,1% � femeile sunt cele care muncesc mai mult, 9,4% � b rba ii sunt aceia; � 18,9% � b rba ii hot r sc cum se cheltuiesc banii în familie, 17,5% � femeile. Distribu ia r spunsurilor care nu sunt neutre eviden iaz clar existen a unor precon- cep ii determinate de apartenen a la unul sau cel lalt dintre sexe, preconcep ii speci ce tradi iilor patriarhale care au în centrul lor b rbatul ca de in tor al autorit ii, ca principal decident i ca principal actor în spa iul public. Dup cum este lesne de în eles, o dimensiune esen ial a acestei cercet ri a repre- zentat-o cea dedicat veniturilor. Implica iile studierii acestui aspect sunt mult mai ample decât ar putea p rea la prima vedere, iar rezultatele ob inute nu fac decât s con rme ipoteza existen ei discrimin rii ocupa ionale i discrimin rii veniturilor, dar i cea a ob ine- rii independen ei economice a femeilor. Discriminarea ocupa ional presupune pe de o parte eliminarea femeilor de pe pia a muncii, iar pe de alt parte împingerea lor c tre ocupa iile cu venituri i cu statut inferioa- re17. Distribu ia sexelor pe categorii de ocupa ii arat c jum tate dintre femei muncesc 88 necali cat, în timp ce acest fenomen îi afecteaz numai pe 32,1% dintre b rba i18. Distri- bu ia ocupa ional pe sexe, rezultat în urma cercet rii cantitative, este foarte apropiat de cea ob inut în Barometrul de gen 2000, peste jum tate din femeile angajate  ind încadrate ca muncitori necali ca i, în timp ce cei mai mul i b rba i sunt cali ca i. De ase- menea, discriminarea ocupa ional se manifest i în cazul func iilor superioare, iar dac Barometrul de gen arat c sunt o dat i jum tate mai mul i b rba i în func ii superioare, în cazul de fa situa ia este mult mai grav ,  ind de nou ori mai mul i b rba i cu func ii superioare decât femei. Cum spuneam, se men ine i discriminarea veniturilor, b rba ii având în medie salarii cu 200 de lei mai mari decât salariile femeilor. Discriminarea veniturilor este sus inut i de rezultatele ob inute la întrebarea �Care este salariul mediu lunar al so ului/so iei?�, care scot în eviden aproape aceea i situa ie, i anume faptul c so iile b rba ilor inter- vieva i au salarii mai mici decât so ii lor. Îns r spunsurile înregistrate la aceast întrebare ne atrag aten ia asupra unui alt as- pect foarte important în privin a rela iilor de gen, i anume asupra faptului c 39% dintre femeile intervievate au declarat c so ii lor nu lucreaz . Tradi ia patriarhal sus ine ideea conform c reia b rbatul ar trebui s  e capul familiei, el  ind principalul sus in tor  nan- ciar al acesteia, iar femeia este cea care î i asum responsabilitatea muncilor casnice. Acest model de con gurare a rela iilor de gen este sus inut de peste 55% dintre respon- den i i este completat i cu imaginea femeii ca principal responsabil de îndeplinirea atri- bu iilor referitoare la treburile casnice � 60,8% din r spunsuri, iar dac folosim algoritmul falsi ca ionist, se poate lesne observa cât de actuale sunt înc pattern-urile patriarhale Astfel, dac el este cel care aduce banii în cas , tot el este i cel care îi gestioneaz , care ia deciziile în familie, ceilal i membri ai familiei, în virtutea a a-zisei dependen e economi- ce, trebuind s se supun autorit ii acestuia. Întrebarea,  reasc de altfel, care apare acum este urm toarea: cum s-au schimbat rela iile de gen în familiile în care femeia este principalul sus in tor  nanciar al familiei? Preia ea rolul �patriarhului�? Ce se întâmpl cu autoritatea b rbatului în acea familie? Care este situa ia în cele 39% din cazuri în care femeia este i �capul� familiei i �stâlpul� casei? Logic ar  ca, urmând algoritmul conform c ruia autoritatea în familie este poten at de capacitatea de a produce venituri, de capacitatea de a între ine familia, în cele 39% din familii modelele patriarhale s  e inversate, iar aceast situa ie s  e re ectat în r spunsurile date la întreb rile care urm resc distribu ia rolurilor. R spunsurile date la întrebarea �Cine hot r te cum se cheltuiesc banii în familia dum- neavoastr ?� nu sus in îns aceast logic , mai exact doar 23% dintre femei au spus c în familiile lor ele sunt cele care hot r sc cum se cheltuiesc banii, cele mai multe alegând varianta neutr . Pentru a nu  acuzat de p rtinire, trebuie s scot în eviden posibilita- tea ca ipoteza conform c reia exist tendin a de a da r spunsuri neutre, comode s poat ac iona în aceast situa ie în dou direc ii:  e sunt mai multe femei care decid în privin a banilor, dar care au ales varianta neutr ,  e sunt mai pu ine, dar care de asemenea s-au conformat modelelor dezirabile. Folosind acela i mecanism de gândire în interpretarea situa iilor existente în familiile b rba ilor intervieva i, în care 50% sunt familii în care so iile nu lucreaz , i anume core- lând acest rezultat cu cele înregistrate la întrebarea �Cine hot r te cum se cheltuiesc banii în familia dumneavoastr ?�, mai exact la distribu ia pe sexe a r spunsurilor19, vom Studiu de caz 89Perspective politiceiunie 2009 ajunge la concluzia c ipoteza conform c reia autoritatea patriarhal este men inut în virtutea dependen ei membrilor familiei de veniturile tat lui nu se con rm . Faptul c nu rela iile de dependen economic men in autoritatea patriarhal este con rmat i în interviurile realizate pentru cercetarea calitativ , în care observ m c fe- meile au un discurs apropiat de cel al b rba ilor � ele vorbesc de gestionarea banilor, de luarea deciziilor, de importan a muncii salariate în aceia i termeni, speci ci ra ionamentu- lui masculin dominant. O scurt sintez a informa iilor ob inute scoate în eviden ie irea clar a femeilor din spa iul privat, independen a lor  nanciar de veniturile so ilor pe tot parcursul convie uirii, excep ii f când scurte perioade de concediu maternal, dar care sunt echilibrate de perioade de omaj pentru b rba i. Cele trei doamne intervievate au lucrat ca salariate înc de la terminarea studiilor, iar scurtele perioade în care au întrerupt lucrul au fost momente grele în via a lor, momente de ruptur . A adar, normalul pentru ele reprezint nu femeia casnic , ci femeia activ , care munce te remunerat al turi de so pentru între inerea familiei. Ele au o contribu ie esen ial la veniturile familiei, chiar dac so ii lor câ tig mai mult, existând perioade determinate de timp în care au fost singurele sus in toare  nanciare ale gospod riei. In uen a pattern-ului dominant care arunc femeile în direct competi ie cu b rba ii pe pia a muncii este sim it i în apari ia similarit ilor ocupa ionale. Astfel, r spunsurile date la întrebarea �Cine considera i c ar trebui s lucreze în urm toarele domenii?� scot în eviden tendin a general de a considera c nu conteaz sexul, astfel femeile  ind capabile s lucreze în aproape toate domeniile la fel ca i b rba ii, c rora îns le sunt rezervate construc iile, transporturile i industria extractiv . Feedback-ul primit în urma acestei întreb ri a scos în eviden ra ionamentul conform c ruia femeile pot lucra în orice domeniu, atât timp cât au capacitatea  zic i intelectual s o fac , diferen ele in- tervenite rezultând din tocmai acest model de gândire, care sugereaz c nu diferen ele de gen stau la baza distribu iei ocupa ionale. A adar, femeile au tendin a s se masculini- zeze pentru a face fa mai bine provoc rilor oferite de o societate în care este mult mai avantajos s te na ti b rbat decât femeie20. Asumarea responsabilit ii între inerii familiei atrage dup sine recon gurarea rolurilor tradi ionale în familie în sensul creion rii unui fel de parteneriat limitat în cadrul familiei, men ionând c atunci când vorbesc de parteneriat limitat m refer la împ r irea respon- sabilit ilor în familie f r a ine seama de diferen ele de gen, atât timp cât ele nu pot  împ r ite tocmai inând cont de acest criteriu. Mai exact, b rba ii g tesc, spal , au grij de copii atât timp cât so iile lor nu pot face asta  ind ocupate cu serviciul. Altfel, aceste responsabilit i le revin clar femeilor, chiar dac ele continu s munceasc . Intervine aici problema raportului dintre munca salariat i munca în gospod rie, ambele  ind esen iale pentru locuitorii din mediul rural în asigurarea existen ei. Cei mai mul i dintre ei muncesc peste opt ore, iar timpul r mas pentru treburile casnice este foarte scurt. Astfel, renun la muncile în gospod rie, acestea sunt f cute de cine ajunge primul acas , de cine are mai mult timp liber21, b rbat sau femeie. Am v zut pân acum care sunt schimb rile care intervin în sfera public i în cea privat , raportându-ne în special la munca salariat , dar ce transform ri au intervenit în familiile cercetate în raport cu munca în gospod rie? Dac i so ul, i so ia merg la serviciu, cine se ocup de treburile casnice? Sunt ele mai pu in importante în raport cu munca salariat ? Muncile casnice continu s ocupe un loc foarte important în via a comunit ilor rurale, 90 cei mai mul i dintre responden i considerând munca în gospod rie la fel de important ca serviciul, iar un num r semni cativ, aproximativ 23%, o consider ca  ind chiar mai important . Acest rezultat este sus inut i de informa iile ob inute în urma interviurilor în care personajele noastre î i descriau o zi obi nuit din via a lor ca o balansare continu între munca în gospod rie i cea în afara acesteia, adic serviciul, punând accent pe importan a amândurora i pe efortul sus inut de a le duce la bun sfâr it. Rezultatele ob inute în cadrul cercet rii cantitative cu privire la distribu ia responsa- bilit ilor legate de muncile casnice scot în eviden men inerea rolurilor tradi ionale în familie: mama este cea care se ocup cel mai mult de cre terea i îngrijirea copiilor, de gr din rit, de g tit, de cur enie, de cre terea animalelor, de îngrijirea b trânilor, tat l ocupându-se mai mult de repara ii. Muncile casnice sunt împ r ite mai degrab cu bunicii decât cu so ul, bunici care se ocup de agricultur , de cre terea i îngrijirea animalelor i de gr din rit. Totu i, r spunsurile primite la întrebarea �Cine considera i c munce te mai mult în familia dumneavoastr ?� nu scot în eviden ceea ce am prezentat în rândurile de mai sus, ci o situa ie echilibrat între responden ii care au spus c femeile muncesc mai mult i cei care au spus c b rba ii, cele mai multe r spunsuri  ind înregistrate pentru varianta � i femeile, i b rba ii muncesc la fel de mult�. Aceste diferen e pot  explicate în mai multe feluri:  e ne baz m pe tendin a de a da r spunsuri neutre i convenabile,  e avem în vedere c întrebarea �Cine considera i c munce te mai mult în familia dumneavoastr ?� se refer la munc în general, deci înglo- bând munca salariat , pe când prima întrebare se refer numai la muncile casnice, astfel de citul de activitate în gospod rie acumulat de b rba i este completat cu un surplus de munc salariat ,  e lu m r spunsurile ca atare, cu men iunea c diferen ele ap rute au ca fundament imposibilitatea m sur rii exacte a acestui fenomen22. Totu i, corelând aceste date cu cele din interviuri, am considerat c cea mai viabil variant este aceea conform c reia femeile muncesc mai mult, având în vedere c au un loc de munc i se ocup i mai mult de treburile casnice, dar nu considerabil mai mult decât b rba ii. Cum am v zut, atât b rba ii, cât i femeile muncesc salariat. Cu toate c salariile sunt principala surs de venit, acestea nu sunt su ciente pentru asigurarea traiului, deci mun- ca în gospod rie � m refer aici în special la gr din rit, cre terea i îngrijirea animalelor, i agricultura r mân generatoare de bun stare. Salariul este necesar, dar nu su cient pentru traiul de zi cu zi, nevoile  ind satisf cute atât din acesta, cât i din activit i colate- rale ca agricultura i muncile în gospod rie. Interdependen a dintre munca salariat , cea în gospod rie i practicarea agriculturii este eviden iat i de structura cheltuielilor suportate într-o lun , de comportamentul a - at vis-à-vis de economisirea unor resurse i de principalele probleme cu care se con- frunt persoanele care au reprezentat subiec ii acestei cercet ri. O mare parte dintre subiec i (71%) a declarat c de ine p mânt, f r a declara îns c ob in venituri din agricultur � nici m car un respondent din cei aptezeci i patru in- tervieva i. A adar, chiar dac au p mânt i practic agricultur , produsele ob inute sunt folosite strict pentru autoconsum, pentru satisfacerea nevoilor gospod riei respective, i nu pentru a  vândute în scopul ob inerii de venituri suplimentare. De asemenea, faptul c doar 14% din responden i au economii eviden iaz c ace tia tr iesc înc la limitele unui trai decent, reu ind îns cu greu s î i acopere cheltuielile Studiu de caz 91Perspective politiceiunie 2009 aferente vie ii de zi cu zi � hran , energie electric , gaz, între inerea copiilor �, iar eco- nomiile au ca scop satisfacerea unor nevoi primare sau sociale � achizi ia unei locuin e i educa ia copiilor. Problemele care au fost men ionate ca  ind principale sunt legate de posibilitatea de a asigura veniturile necesare între inerii familiei, mai exact cei mai mul i dintre cei intervi- eva i au spus c au di cult i  nanciare. De remarcat este faptul c pe locul doi ca frec- ven a r spunsurilor a fost men ionat lipsa timpului liber. Deci, lipsa banilor determin indivizii s î i concentreze eforturile c tre satisfacerea acestei nevoi, generând în schimb una nou , lipsa timpului liber, i pentru b rba i, i pentru femei. Astfel, pentru satisfacerea nevoilor, atât b rba ii, cât i femeile presteaz dubla zi de munc . Chiar dac munca în cas le revine în mare parte femeilor, în familiile care au teren agricol i cresc animale munca este distribuit relativ uniform între b rba i i femei. Mai mult, obiceiurile în familie încep s se schimbe: femeile nu mai g tesc zilnic, b rba ii încep s se ocupe i de treburile casei, gospod riile au angaja i care se ocup de muncile agricole, pl ti i din salarii, adeseori în schimburi de noapte în perioadele de campanie agricol . Cum arat o zi obi nuit din via a locuitorilor din satul în care s-a desf urat cerceta- rea? Se trezesc cu câteva ore înainte de începerea serviciului, se ocup de treburile din gospod rie i, dac e cazul, preg tesc copiii de coal . Apoi merg la serviciu, în general între orele 7 i 17, se poate întâmpla îns s lucreze i mai mult, adic pân la 19, se în- torc acas i continu treburile în gospod rie. Rolurile sunt într-adev r împ r ite în func ie de gen, adic femeile g tesc, spal , fac cur enie, se ocup de copii, în timp ce b rba ii fac repara ii, merg la câmp, se ocup de animale, de gr din . Totu i, în situa iile în care so ia st mai mult timp la serviciu, so ul î i asum responsabilitatea îndeplinirii activit ilor casnice f r a ine seama de diferen ele de gen � mai exact, dac trebuie, g te te, spal , face cur enie i se ocup de copii. Vladimir Pasti vorbe te de �necesitatea unui echilibru al discrimin rii ocupa ionale: ceea ce pierd în prioritate femeile pe pia a muncii, câ tig în prioritate în gospod rie�23. Nu sunt de acord cu aceast a rma ie; dimpotriv , consider c ceea ce pierd femeile prin discriminarea ocupa ional i a veniturilor este accentuat, pe m sura particip rii lor tot mai mari pe pia a for ei de munc , în ramuri de importan strategic cum ar  industria textil , servicii, comer 24, de ceea ce �câ tig � în gospod rie în urma asum rii responsabi- lit ii treburilor casnice. Acest lucru se întâmpl atât timp cât asumarea acestor responsa- bilit i nu este echilibrat de ob inerea i posibilitatea de exercitare a drepturilor aferente, echivalente responsabilit ilor asumate, cauzat de men inerea superiorit ii b rba ilor pe baza tradi iilor i cutumelor patriarhale. De asemenea, trebuie f cut distinc ia dintre munca salariat , despre care putem vorbi în termeni de câ tig, ea  ind vizibil , �recu- noscut � ca munc , i �munca invizibil �, în urma c reia nu putem vorbi de remunera ie. Din acest punct de vedere se pare c femeile au extraordinara capacitate de a- i asuma responsabilit i f r a- i revendica drepturile asociate, de a  independente � economic, politic, socio-legal �, continuând a r mâne dependente moral-psihologic, aceast depen- den reducând efectele tuturor celorlalte forme de independen . Aceste efecte sunt evidente mai ales când vine vorba de probleme care ies din cate- goria celor care se supun valorilor tradi ionale, precum divor ul, valorile apreciate ca  ind importante în educa ia copiilor, percep ia asupra femeilor. Divor ul nu este condamnabil decât în cazurile în care cei doi parteneri nu mai pot vie ui împreun , altfel femeia este în 92 general cea care trebuie s fac sacri cii, compromisuri, s fac tot ceea ce îi st în pu- tere pentru a ine familia unit . Ea trebuie s  e ra ional , supus i s urm reasc întot- deauna binele familiei i în special al copiilor de a c ror soart este mai mult responsabil decât tat l. Dac b rba ii mai pot gre i, doar pentru c sunt b rba i, femeile au sarcina de a se sacri ca pentru familie, divor ul  ind acceptat doar în cazuri extreme. Femeile divor ate sau care au copii f r a  c s torite legal sunt stigmatizate atât de celelalte femei, dar mai ales de c tre b rba i, care au o p rere foarte proast despre acestea. Lucrurile se schimb când vine vorba de femeile care au divor at i î i cresc singure copiii, ele  ind v zute ca mame responsabile, în timp ce acelea care au divor at i au l sat copiii în grija so ilor sunt cele mai condamnate, al turi de cele care au f cut copii f r a  c s torite legal i nici nu î i doresc un so . Aceste categorii de femei, care ies din standardul patriarhal admis, sunt mai aspru judecate de c tre b rba i decât de c tre femei. Ele  ind a adar stigmatizate mai ales de b rba i, au anse mult mai reduse de a- i reîntemeia o familie în cazul în care au trecut printr-un divor , din cauza presiunilor culturale foarte mari preferând compromisurile. În ceea ce prive te educa ia copiilor, acestora le sunt insu ate valorile considerate a  cele mai �productive� în societatea în care tr im, valorile care odat însu ite îi vor ajuta s aib un trai mai bun. Acestea sunt disciplina, ascultarea, ordinea i h rnicia, valori precum libertatea de alegere i independen a  ind de foarte pu ine ori men ionate. Deci, copiii sunt educa i astfel încât s aib capacitatea de a se adapta unor condi ii deja existente, prede nite, la un status quo c ruia trebuie s i se supun i la crearea c ruia sunt departe de a putea lua parte. De aceea i b ie ii, i fetele trebuie în primul rând s  e disciplina i i ascult tori. Dac disciplina presupune respectarea unor norme valabile într-o colectivitate, ascultarea are mai mult valen a supunerii în fa a unor norme stabilite în familie, a supunerii în fa a p rin ilor. Pe locul trei în educa ia b ie ilor este ordinea care p streaz tradi ia recomand rii de valori ce incumb respectarea unor reguli, supunerea fa de anumite standarde, deci men inerea st rii de fapt. În ceea ce prive te fetele, ele ar trebui s  e harnice, aceasta  ind valoarea a at pe locul trei, în acest caz h rnicia re-  ectând dimensiunea privat-casnic a rolului pe care o tân r fat ar trebui s i-l asume în viziunea p rin ilor. Pe de alt parte, valori ca independen a i libertatea de alegere au înregistrat scoruri foarte reduse, atât în cazul b ie ilor, cât i al fetelor, cu men iunea c totu i b ie ii sunt aceia care ar trebui s  e mai independen i i s aib o libertate de alegere mai mare. Aceste ultime dou valori sunt v zute ca revolu ionare i nepotrivite într-o societate în care cei mai mul i dintre cei intervieva i depun eforturi pentru asigurarea unui trai decent, pentru satisfacerea unor nevoi primare i sociale, i în care independen a i libertatea de alegere sunt v zute mai mult ca mofturi, ca nevoi superioare intangibile decât ca ne- cesit i. O educa ie bazat pe astfel de valori nu face decât s creeze un mediu propice men inerii i perpetu rii patriarhatului. Concluzii Pe de o parte, urmând mecanismul descris de Maslow, conform c ruia omul nu ac io- neaz decât pentru a- i satisface nevoile care sunt primare (foame, sete, somn), sociale (securitate în satisfacerea nevoilor primare, afectivitate, simpatie, considera ie) i superi- oare (autorealizare, împlinire, putere, autonomie), cea mai mare parte a indivizilor ches- Studiu de caz 93Perspective politiceiunie 2009 tiona i se lupt pentru satisfacerea primelor dou categorii de nevoi. Faptul c normele patriarhale s-au ra nat de-a lungul timpului, au devenit din ce în ce mai subtile,  ind mas- cate i de cortina drepturilor egale, a egalit ii de anse între b rba i i femei, a legisla iei antidiscriminare, a f cut ca egalitatea între sexe s nu mai  e perceput ca nevoie soci- al , ci s se ra neze i s treac în rândul nevoilor superioare. Dac feministele primului val cereau drept de vot, drept de proprietate pentru femeile m ritate, accesul la educa ia superioar , îmbun t irea legisla iei asupra divor ului i custodiei asupra copiilor, feminis- tele celui de-al doilea val au militat pentru drepturi familiale, sprijinul statului în cre terea copiilor, prevederi legislative împotriva violului, pornogra ei, prostitu iei, h r uirii sexuale i violen ei domestice � deci, pentru drepturi a c ror lips aducea grave prejudicii femei- lor, discriminarea de gen  ind acum mult mai subtil i practic mult mai greu sesizabil . Pe de alt parte, copiii socializeaz de mici conform modelelor patriarhale tradi ionale, deoarece pentru ei a a se de ne te normalitatea, stare de fapt c reia trebuie s îi fac fa pentru a tr i decent. Ei sunt incapabili s schimbe aceast structur atât timp cât principalele valori care le sunt insu ate presupun supunerea în fa a unor reguli, norme i persoane prestabilite, i nu libertatea de alegere i independen a. A adar, în virtutea schimb rilor sociale i a necesit ii satisfacerii nevoilor (în special cele primare i sociale), femeile din comunitatea studiat se modernizeaz , adic ies din sfera privat spre cea public , particip la societatea civil , cap t independen  nanci- ar i, pe lâng aceasta, mai mult autoritate în familie, dar continu s se supun nor- melor tradi ional-patriarhale considerate ca normale, pe de o parte din cauza incapacit ii de a distinge nedrept ile la care sunt supuse, iar pe de alt parte din cauza educa iei fundamentate pe supunere i conformism. Personal, consider c de cien ele procesului de modernizare i emancipare a femeilor în România rezid în inserarea de sus în jos a normelor emancipatoare i mai mult la presiunile interna ionale, în special cele ale Uniunii Europene25, f r a avea în vedere elaborarea de politici viabile, conectate la realitatea social , care s echilibreze situa ia celor dou genuri. România trebuie s renun e la modelele culturale tradi ionale, cu pro- funde accente patriarhale, i s adopte, nu doar formal, modele care au ca fundamente rela ii parteneriale, de sprijin reciproc, echilibrate, �în care diferen ele de sex s nu mai constituie punct de plecare pentru impunerea domina iei unui grup social asupra altuia�26 i care s  e e ciente în contextul speci c al structur rii rela iilor de gen în România. De aceea, consider c realizarea de cercet ri de teren care s surprind speci citatea rela i- ilor, cauzele i efectele lor, s p trund în intimitatea mecanismului social, s descopere i s în eleag caracteristicile acestuia este fundamental în drumul spre echilibrarea celor dou sexe. Referin e 1 Termen mult mai des folosit i cu mai mare relevan cel pu in pentru cercetarea de fa . 2 Mai ales pe perioada tranzi iei. 3 Am f cut aceast men iune având în vedere c apartenen a noastr la comunitatea european a modi cat sau e pe cale de a modi ca esen ial organizarea comunit ilor rurale. 4 U. Narayan, M. Lyndon Shanley, �O analiz a «dependen ei». Amprente ale puterii asupra unuia din termenii fundamentali ai protec iei sociale în SUA�, în U. Narayan, M. Lyndon Shanley, Reconstruc ia teoriei politice (Bucure ti: Ed. Polirom, 2001), 58. 94 5 Ibid. 6 Mihaela Miroiu, Doina-Olga tef nescu, Gen i politici educa ionale (Bucure ti: Ed. Step by Step, 2001), 16. 7 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate (Bucure ti: Ed. Polirom, 2003), 25. 8 Sex, vârst , ocupa ie, educa ie, stare civil . 9 A.J. Kuzel, �Sampling in Qualitative inquiry�, în Doing Qualitative Research, ed. B. Crabtree, W.L. Miller (London: Sage Publications, 1992), 38. 10 51,3% dintre responden i au spus c în familiile lor i b rba ii, i femeile muncesc la fel de mult, 63,5%  ind aceia care au declarat c i b rba ii, i femeile decid asupra felului în care sunt cheltui i banii în gospod rie. Interesant este îns faptul c , dac în privin a muncii 39,1% dintre responden i au spus c în familiile lor femeile muncesc mai mult i numai 9,4% c b rba ii sunt aceia, în ceea ce prive te cheltuirea banilor, distribu ia r spunsurilor care nu sunt neutre între b rba i i femei este aproximativ egal : 18,9% b rba ii, 17,5% femeile. 11 Îndr znesc s spun c aceast asumare,  e i la nivel de aspira ii, a modelului partenerial este f cut în cea mai mare parte de femei, b rba ii neavând nici un motiv s î i asume �povara parteneriatului� i a responsabilit ilor vie ii casnice atât timp cât ea poate  foarte bine dus de femei. B rba ii continu îns , la nivel declarativ, s sus in parteneriatul în familie. 12 Vladimir Pasti et al., România � starea de fapt (Bucure ti: Nemira, 1997), 58. 13 Ibid., 59. 14 Rezultatele ob inute arat c cei mai mul i dintre intervieva i, 47,2%, consider c atât b rba ilor, cât i femeilor le este la fel de greu s se descurce în societatea româneasc , dar un procent semni cativ, i anume 45,9%, sunt de p rere c femeilor le este mai greu, spre deosebire de numai 6,7% care au precizat c b rba ii sunt aceia c rora societatea nu le ofer condi ii de a rmare cel pu in egale cu cele ale celeilalte categorii, i anume femeile. Distribu ia în func ie de gen a r spunsurilor date la aceea i întrebare scoate în eviden aceea i realitate, exceptând tendin a  reasc prin care femeile se consider ele însele a  mai dezavantajate, i b rba ii la fel. Procentul mare al celor care au sus inut c femeile sunt cele c rora le este mai greu s se descurce în societatea româneasc este corelat cu o distribu ie relativ uniform între sexe i cu faptul c distribu ia nu variaz semni cativ în func ie de educa ie sau de grupele de vârst . 15 Am în vedere aici cercetarea realizat de Vladimir Pasti i prezentat în cartea Ultima inegalitate, mai exact capitolul în care sunt prezentate fenomenele de discriminare a veniturilor i de discriminare ocupa ional , pe care o consider extrem de relevant pentru contextul actual al societ ii române ti, din perspectiva rela iilor de gen, i la ale c rei rezultate voi mai face apel pe parcursul acestui articol. 16 Mihaela Miroiu, Doina-Olga tef nescu, Gen i politici educa ionale (Bucure ti: Step by Step, 2001), 30. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate (Bucure ti: Ed. Polirom, 2003), 164. 18 Mihaela Miroiu, Renate Weber, Barometrul de gen (Bucure ti: Funda ia pentru o societate deschis i Gallup Organization, 2000). 19 50% dintre b rba ii intervieva i au r spuns c so iile lor nu lucreaz , deci salariul lor este principala surs de venit în acele familii. Totu i, numai 26% au declarat c ei sunt aceia care hot r sc cum se cheltuiesc banii în familie, acest fapt putând avea mai multe explica ii:  e nivelul în general mic al veniturilor care abia acoper nevoile familiei este gestionat de femei, ca principalele responsabile de treburile i cheltuielile gospod re ti (b rba ii  ind cei care aduc banii în cas i a teapt dup aceea prest ri de servicii în schimbul acestora),  e r spunsurile sugereaz mai degrab o situa ie declarat , dar nu i asumat . Important este faptul c cifrele înregistrate subliniaz clar accesul femeilor la resursele Studiu de caz 95Perspective politiceiunie 2009 so ilor lor, dependen a reg sindu-se astfel într-un registru mult mai subtil, anume cel moral-psihologic. 20 45,9% dintre responden i sunt de p rere c femeilor le este mai greu s se descurce în societatea româneasc , spre deosebire de numai 6,7% care au precizat c b rba ii sunt aceia c rora societatea nu le ofer condi ii de a rmare cel pu in egale cu cele ale celeilalte categorii, i anume femeile. 21 Sublinierea atrage aten ia asupra percep iei timpului liber ca  ind timpul r mas în afara orelor de serviciu, care este ocupat cu munca în gospod rie. 22 Mai mult putând însemna pu in mai mult, mult sau mult mai mult. 23 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate (Bucure ti: Ed. Polirom, 2003), 130. 24 Ramur strategic este considerat a  acea ramur în care merit s investe ti � patru din cele cinci industrii exportatoare sunt dominate de femei (confec ii, textile, chimic i de  bre). Toate ramurile masculine salarizate de stat au grile de salarizare mai mari decât toate ramurile feminine � vezi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate (Bucure ti: Ed. Polirom, 2003), 193. 25 Planul Na ional de Ac iune pentru egalitatea de anse între b rba i i femei, adoptat de c tre Guvernul României în 2000, http://sas.mmssf.ro/compendiumLegislativ.php?id=14 26 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate (Bucure ti: Ed. Polirom, 2003), 90. Bibliogra e 1. Academia Român i PNUD. Raportul Na ional al Dezvolt rii Umane. Bucure ti: Editura Expert, 1999. 2. Anuarul statistic 2006, accesat de pe www.insse.ro 3. Banton, Michael. Discriminarea. Bucure ti: Editura DU Style, 1998. 4. Baxter, Janeen, Emily W. Kane. �Dependence and Independence: A Cross-National Analysis of Gender Inequality and Gender Attitudes�. Gender and Society 9, No. 2 (1995), 193�215. 5. Borgatta, Edgar F., Rhonda J.V. Montgomery. Encyclopedia of Sociology, Second edition, Volume I. New York: Macmillan Reference, 2000. 6. Bruhn, Klaus Jehnsen, Nicholas W. Jancowski. A Handbook of Qualitative Methodologies of Mass Comunication Research. New York: Routledge, 1991. 7. Bucur, Maria, Mihaela Miroiu. Patriarhat i emancipare în istoria gândirii politice române ti. Bucure ti: Editura Polirom, 2002. 8. Bulai, Alfred, Mihaela Miroiu. Gen. Interese politice i inser ie european . Bucure ti: SNSPA, 2007. 9. Cauc, Ion, Septimiu Chelcea, Ioan M rginean. Cercetarea sociologiei. Metode i tehnici. Deva: Editura Destin, 1998. 10. Codi , Cornel, Mihaela Miroiu, Vladimir Pasti. România � starea de fapt. Bucure ti: Editura Nemira, 1997. 11. Cohen, Philip, Matt L. Hu man. �Individuals, Jobs and Labor Markets: The Devaluation of Women�s Work�. American Sociological Review 68, No. 3 (2003), 443�63. 12. Comisa European . Gender Equality. Comisia European � Employment, Social A airs and Equal Opportunities.http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=418 13. Comisia na ional de statistic � România i PNUD � România. Femeile i b rba ii în România. Bucure ti: AriPress, 2000. 14. Denzin, Norman K., Yvonna Lincoln. Handbook of Qualitative Research. London: Sage, 2000. 15. Dragomir, Otilia, Mihaela Miroiu. Lexicon feminist. Bucure ti: Editura Polirom, 2002. 16. Georgescu, Dakmara, Doina-Olga tef nescu. Cultur civic . Manual pentru Clasa a VII-a. 96 Bucure ti: Editura Humanitas Educa ional, 2003. 17. Hartmann, Heidi. �The Unhappy Marriage of Marxism and Feminism: Towards a More Progressive Union�. În Women and Revolution. The Unhappy Marriage of Marxism and Feminism: A Debate on Class and Patriarchy, ed. Lydia Sargent, 1�41. London: Pluto Press, 1981. 18. Her eliu, Claudiu, Erika Tu a, Andrei Tudorel. Percep ia discrimin rii de gen la nivelul popula iei educate tinere din România � o abordare cantitativ . Bucure ti: Academia de Studii Economice, 2006. 19. Ilinca, Cristina, Vladimir Pasti. O realitate a tranzi iei: discriminarea de gen, Raport de cercetare. Bucure ti: Institutul de Studii ale Dezvolt rii, 2001. 20. Ilu , Petru. Abordarea calitativ a socioumanului � concepte i metode. Ia i: Editura Polirom, 1997. 21. Kennelly, Ivy. �I would never be a secretary: Reinforcing Gender în Segregated and Integrated Occupation�. Gender and Society 16, No. 5 (2002), 603�24. 22. Kiger, Gary, Pamela J. Riley, Daphne Stevens. �Working Hard and Hardly Working: Domestic Labor and Marital Satisfaction among Dual-Earner Couples�. Journal of Marriage and Family 63, No. 2. (May, 2001), 514�56. 23. Kligman, Gail. Politica duplicit ii. Controlul reproducerii în România lui Ceau escu. Bucure ti: Editura Humanitas, 2000. 24. Kuzel, Anton J. �Sampling in Qualitative Inquiry�. În Doing Qualitative Research, ed. B. Crabtree, W.L. Miller. London: Sage Publications, 1992. 25. L c tu , Maria-Liana. Cultur civic � manual pentru clasa a VII-a. Bucure ti: Editura Univers, 2007. 26. L c tu u, Maria-Liana. Cultur civic � manual pentru clasa a VIII-a. Bucure ti: Editura Corint, 2007. 27. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de anse între femei i b rba i (publicat în Monitorul O cial Partea I nr. 301 din 8 mai 2002). http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/202_2002.php 28. Legea nr. 27 din 5 martie 2004 privind aprobarea Ordonan ei Guvernului nr. 77/2003 pentru modi carea i completarea Ordonan ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare. http://www. cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=27&an=2004 29. Mainiero, Lisa. �Coping with Powerlessness: The Relationship of Gender and Job Dependency to Empowerment-Strategy Usage�. Administrative Science Quarterly 31, no. 4 (Dec., 1986), 633�53. 30. M rginean, Ioan. Proiectarea cercet rii sociologice. Bucure ti: Editura Polirom, 2004. 31. Miroiu, Mihaela, Doina-Olga tef nescu. Gen i politici educa ionale. Bucure ti: Editura Step by Step, 2001. 32. Miroiu, Mihaela, Renate Weber. Barometrul de gen. Bucure ti: Funda ia pentru o Societate deschis i Gallup Organization, 2000. 33. Miroiu, Mihaela. Convenio: despre natur , femei i moral . Bucure ti: Editura Polirom, 2002. 34. Miroiu, Mihaela. Drumul c tre autonomie. Bucure ti: Editura Polirom, 2004. 35. Miroiu, Mihaela. Gândul umbrei. Abord ri feministe în  loso a contemporan . Bucure ti: Editura Alternative, 1995. 36. Miroiu, Mihaela. Societatea retro. Bucure ti: Editura Trei, 1999. 37. Narayan, Urma, Mary Lyndon Shanley. Reconstruc ia teoriei politice. Bucure ti: Editura Polirom, 2001. 38. Organiza ia AUR, Asocia ia Na ional a Speciali tilor în Resurse Umane, O ilustrare statistic a situa iei femeilor i b rba ilor în Uniunea European (27 de state membre), editat de Biroul de Pres al Eurostat. 39. Pasti, Vladimir. Ultima inegalitate. Bucure ti: Editura Polirom, 2003. Studiu de caz 97Perspective politiceiunie 2009 40. Planul Na ional de Ac iune pentru egalitatea de anse între b rba i i femei, adoptat de c tre Guvernul României în 2000, http://sas.mmssf.ro/compendiumLegislativ.php?id=14 41. Recens mântul popula iei i al locuin elor 2002, accesat de pe www.insse.ro 42. Romstudyabroad. Gender, Women and Youth in Science in Central and Eastern Europe. Articol publicat online la data de 27 iulie 2006. http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/ articleID_7635/Gender-Women-and-Youth-in-Science-in-Central-and-Eastern-Europe.html 43. Sandu, Dumitru. Sociologia tranzi iei. Valori i tipuri sociale în România. Bucure ti: Editura Sta , 1996. 44. T ma , Sergiu. Dic ionar politic. Bucure ti: Editura Academiei Române, 1993. 45. Teodorescu, Gheorghe. Comunicare i opinie public . Ia i: Editura Universit ii �Al. I. Cuza�, 1995. 46. Vl sceanu, Laz r, C t lin Zam r. Dic ionar de sociologie. Bucure ti: Editura Babel, 1993.