PERSPECTIVE2009.pdf 98 Abord ri economice asupra comportamentului religios Introducere În literatura de specialitate se consider c abordarea religiei cu instrumente speci ce tiin ei economice are r d cini foarte adânci, prima analiz de acest tip (1776) apar inându-i chiar �p rintelui� economiei clasice, Adam Smith. Dup cum arat i Iannaccone, studiul religiei din perspectiv economic î i propune: s ofere informa ii despre comportamentul actorilor în afara pie ei1; s arate c mo- delele economice pot  adaptate pentru a oferi explica ii referitoare la credin e, norme i valori; s exploreze modul în care religia, morala i cultura in uen eaz atitudinile i activit ile economice ale indivizilor, grupurilor i societ ilor2. În lu- crarea de fa vor  prezentate câteva aplica ii ale modelelor de tip economic (din teoria alegerii ra ionale) în studiul credin elor i al institu iilor religioase. Religia, în eleas ca �orice set împ rt it de credin e, activit i i institu ii care se bazeaz pe încrederea în for e supranaturale�, este studiat din perspectiv economic prin �aplicarea teoriei i tehnicilor [speci ce] microeconomiei pentru a explica tiparele de comportament religios [existente] între indivizi, grupuri i culturi�3. O prim di cultate în aceast abordare o constituie, îns , baza empiric , deoarece datele referitoare la religie sunt limitate i nu întotdeauna pot  de încredere. tefan Colbu Religion and religious conduct have been studied from di erent perspectives, of which, the economic approach will be subject to this article. The paper will present some applications of the economic model in the study of religious belief and institutions: religion as informational shortcut, religious household production, religious human capital, Churches as clubs, Churches as  rms, religious markets. Against this background, there will be presented some limits of the economic modeling of religion: the weakness of the maximizing assumption in explaining religious phenomena or behavior and religious behavior as choice under uncertainty. The article suggests, as a response to the problem of religious uncertainty, to focus on the institution of sanctity. economic models, religious conduct, Church, sect, sanctity 99Perspective politiceiunie 2009 Relevan a i chiar necesitatea studierii religiei sunt date de importan a crescut a aces- teia la nivel global, precum i de rezultatele cercet rilor sociologice � de tipul sociologiei religiei, c reia i se repro eaz faptul c , în ciuda bog iei datelor pe care le de ine, este foarte s rac în teorii despre religie � care descriu o realitate religioas foarte dinamic în lumea contemporan , contrar teoriilor care preziceau declinul fenomenului religios odat cu avansarea tiin ei i tehnologiei i cu cre terea nivelului de educa ie � în special în domeniul tiin elor4. De asemenea, studiile empirice arat faptul c ratele ridicate de implicare i activism religios sunt asociate cu s n tatea mental , reducerea stresului i satisfac ii de via crescute, contrar teoriilor psihologice i antropologice. În general, reli- gia este important , dar impactul ei nu este uniform, ci afecteaz unele comportamente (precum activit ile generatoare de venituri, cele educative i atitudinile economice) mai mult decât pe altele5. În demersul nostru vom avea în vedere analiza economic a religiei, cu raportare la credin ele i institu iile religioase, în vederea identi c rii limitelor acestui tip de analiz i a deschiderii c tre noi direc ii de abordare. 1. Analiza economic a religiei Esen a abord rii economice o constituie accentuarea unor elemente precum compor- tamentul maximizator al indivizilor, echilibrul de pia i preferin ele stabile, motiv pentru care acest tip de analiz se poate aplica oric rui fenomen care implic alocarea resurse- lor limitate (materiale, timp i energie, func ii i voturi sau putere i prestigiu) între compe- titori6. Comportamentul religios se cali c , astfel, pentru un asemenea tip de analiz . 1.1. Adam Smith despre religie În cartea sa Avu ia na iunilor, Adam Smith încearc s explice, pe de o parte, de ce indivizii ra ionali, auto-interesa i/egoi ti particip la via a religioas , care sunt stimulentele economice care îi determin pe indivizi s practice religia, a rmând c participarea activ la via a congrega iilor religioase este un mecanism prin care indivizii î i m resc valoarea capitalului uman. Pe de alt parte, cea de-a doua problem principal analizat de c tre Adam Smith în cartea men ionat o constituie efectul economic al institu iilor religioase asupra comportamentului social i individual � abordare cunoscut i sub denumirea de economia religiei7. În acest sens, el sus ine c �propriul interes îi motiveaz pe clerici la fel ca i pe produc torii laici; c for ele pie ei constrâng Bisericile la fel ca i pe  rmele laice; i c bene ciile competi iei, povara monopolului i riscul reglement rilor guverna- mentale sunt la fel de reale pentru religie ca i pentru orice alt sector al economiei�, sub- liniind astfel aspectele contingente ale institu iilor religioase. Preciz m, în acest context, faptul c Biserica, de i se manifest în plan social ca orice alt organiza ie (economic ), are i un alt tip de ofert � credin a într-o realitate transcendent � pe baza c reia cere modi c ri comportamentale membrilor ei8. Credin a într-o  in suprem reprezint , conform lui Adam Smith, un mecanism de înt rire moral /la nivel intern a regulilor necesare func ion rii optime a societ ii (ordinea social ). Auto-monitorizarea i auto-controlul comportamental sunt posibile datorit ca- pacit ii indivizilor de a efectua judec i morale; ele sunt, totodat , i e ciente, deoarece societatea nu ar putea suporta costurile unei monitoriz ri externe9. Adam Smith formu- leaz teoria valorii de capital a reputa iei pentru a oferi o explica ie în ceea ce prive te 100 stimulentele indivizilor de a participa la activit ile religioase: persoanele care desf oar activit i a c ror remunera ie depinde (cel pu in par ial, i uneori benevol) de onorariile primite de la �clien i� (precum medicii, profesorii, preo ii etc.) vor tinde s acorde o aten ie mai mare calit ii în activitatea lor. Din aceast a rma ie reiese faptul c venitul i statusul acestor persoane reprezint indicatori ai calit ii serviciilor oferite. În aceea i manier , religia poate reprezenta o �scurt tur informa ional � referitoare la istoria moral a in- divizilor, foarte util poten ialilor parteneri de afaceri, care � cu ajutorul ei � pot evalua riscurile eventualelor tranzac ii. De aceea, apartenen a indivizilor la secte religioase care impun reguli stricte de comportament propriilor membri poate  considerat o investi ie ra ional a persoanelor care nu de in un venit, un status social sau rela ii care s le per- mit începerea unor afaceri10. 1.2. Produc ia religioas de tipul gospod riei Azzi i Ehrenberg, în lucrarea Household Allocation of Time and Church Attendance, propun un model explicativ pentru modul în care gospod riile se implic în via a religi- oas prin participare la slujbe i prin contribu ii b ne ti. Conform acestui model, �indivizii investesc din timpul i bunurile lor în m rfuri religioase11 i laice/lume ti pentru a- i maxi- miza utilitatea12 atât în timpul vie ii, cât i dup aceasta�13, preocuparea lor  ind aceea de a alege combina ia de input-uri care s le maximizeze utilitatea de ansamblu � lumeasc i cereasc . Acest tip de analiz presupune c rolul gospod riilor este acela de a maxi- miza o func ie de utilitate interpersonal , care implic atât consumul de bunuri lume ti din  ecare perioad , cât i consumul de bunuri asociate vie ii de dincolo. A a cum consumul lumesc poate  analizat prin raportare la investi iile de timp i la achizi ionarea de bunuri, dobândirea recompenselor în cealalt via depinde de cantitatea de timp i de bunuri ce au fost dedicate activit ilor religioase pe parcursul întregii vie i. Acest model, pe de o par- te, �conduce la concluzia formal c activitatea religioas ar trebui s se intensi ce odat cu vârsta, datorit faptului c resursele dedicate mântuirii în cealalt via se presupune c nu acumuleaz dobând de-a lungul unui ciclu de via , pe când investi iile standard o fac�14 i, pe de alt parte, prezice posibilitatea substituirii între timpul i banii dedica i religiei. Se poate vorbi, în acest context, despre primul model formal privind participarea religioas , care ofer baza pentru aproape toate modelele economice ulterioare referitoa- re la comportamentul religios. Iannaccone demonstreaz , prin modelul explicativ pe care-l propune, �de ce carac- teristicile asociate în mod comun cu Bisericile i cu sectele tind s se coreleze i cum deriv ele din considera ii fundamentale� asupra comunit ilor religioase15. Noutatea pe care o aduce modelul propus de Iannaccone este considerarea comportamentului ca element explicativ central în analiza religiei (lucr rile anterioare concentrându-se asupra variabilelor timp i bani). În acest sens, rezultatele empirice referitoare la �standardele comportamentale stricte, convertirile categorice, rezisten a la schimbarea social , nivelul ridicat de participare religioas i apelul la clasele sociale inferioare i la minorit i sunt mai degrab consecin e decât cauze ale orient rii sectare�16. Conform acestui model, sectele folosesc � pentru a atrage membri � un mesaj religios mai puternic decât cel al Bisericilor i, impunând un comportament religios mai strict propriilor credincio i, ele se diferen iaz de Biseric i implicit se izoleaz . Ca urmare, pe lâng mesajul lor referitor la lumea cealalt , sectele trebuie s dispun de un sistem mai amplu i mai diversi cat de Teoria alegerii ra ionale 101Perspective politiceiunie 2009 recompense lume ti pentru membrii lor, precum oferirea unui anumit status social, facili- tarea dezvolt rii de rela ii între membrii sectei, oferirea de bunuri materiale etc.17 Modelul propus de Iannaccone pentru analiza Bisericilor i a sectelor presupune câte- va asump ii care faciliteaz analiza: 1. bunurile religioase i cele lume ti pot  m surate  ecare ca bunuri compozite, unidimensionale; 2. bunurile religioase i cele lume ti depind doar de comportament i de experien (pentru analiza formal se vor ignora input-urile de timp i dona ii); 3. se va considera c individul este asociat cu un grup religios particular i c do- re te s determine comportamentul optim care s -i asigure r mânerea în acest grup; 4. comportamentul indivizilor variaz continuu, pe un spa iu multidimensional de atribute comportamentale (diet , comportament sexual, îmbr c minte etc.); 5. pentru  ecare grup religios exist o manier proprie de comportament, care ma- ximizeaz bunurile religioase (la fel întâmplându-se i cu cele lume ti). Aceasta va  considerat �pozi ia grupului� sau �norma de comportament�. Cu cât un individ deviaz mai mult de la norma aceasta, cu atât se aplic sanc iunile grupului sau se retrag recom- pensele. Astfel, bunurile religioase descresc pe m sur ce comportamentul individual se îndep rteaz de norma grupului religios; 6. participarea la grupul religios se presupune a  voluntar , adic indiferent cât de deviant va  comportamentul individului fa de norma grupului, grupul va putea cel mult s - i retrag sprijinul, prin ostracizare i excomunicare18. Pe baza asump iilor de mai sus, Iannaccone a construit un model de optimizare a comportamentului folosind metodele matematice standard în domeniu; ra ionamentul este urm torul: dac normele lume ti i cele religioase nu sunt identice, atunci individul se confrunt cu un schimb implicit între bunurile religioase i cele lume ti în sensul c , pentru a le cre te pe unele, trebuie s adopte o pozi ie mai apropiat de norma cores- punz toare, ceea ce implic îndep rtarea de cealalt norm i reducerea bunurilor care îi sunt ata ate19. De aici rezult c alegerea comportamental optim se va g si (spa ial) între cele dou norme de referin � cea religioas i cea lumeasc . Concluziile la care conduce modelul propus de Iannaccone sunt urm toarele: Propozi ia 1. Membrii Bisericilor tind s adopte pozi ii relativ apropiate fa de normele sociale; ei se conformeaz schimb rilor societ ii, tinzând s se mi te odat cu ea i, în func ie de preferin ele i caracteristicile personale, adopt o gam larg (dar continu ) de pozi ii între normele laice i cele religioase. În contrast, indivizii asocia i în secte î i g sesc pozi iile optime la extreme,  e foarte aproape de normele societ ii,  e foarte aproape de normele religioase (în m sura în care grupul difer de i este intolerant fa de societate, reprezentarea gra c a acestui raport � între cele dou tipuri de norme � are, în cazul sectelor, o form convex ). Corolar. Secta creeaz în mod natural dou clase: a) membrii, adev ra ii credincio i, care respect cu stricte e normele sectei, respingându-le pe cele ale societ ii, i b) non- membrii, care resping secta i sunt respin i de ea. Pozi iile intermediare  ind de necon- ceput, intrarea în i ie irea din sect se caracterizeaz prin schimb ri comportamentale discontinue. În vreme ce membrii Bisericilor r spund în mod gradual la schimb rile de preferin e sau de oportunit i (normele i schimb rile sociale), membrii sectelor sunt sus- ceptibili de adoptarea unor schimb ri bru te, precum convertirea sau apostazia, defect - rile  ind dese i la fel de abrupte precum intr rile20. 102 Propozi ia 2. În contrast cu membrii ei individuali, secta manifest o stabilitate i o uniformitate remarcabile în fa a schimb rii sociale i a diversit ii personale. Indivizii pot s se converteasc i s defecteze (apostazieze), îns în orice moment cei care se con- sider aderen i vor adopta pozi ii mai omogene decât credincio ii apar inând Bisericilor � deoarece acestea trebuie s accepte standarde mai slabe i mai inclusiviste de admite- re a membrilor i s  e mai adaptabile la schimb rile sociale, având în vedere c membrii lor ocup o serie ampl i variat de pozi ii. Aceast propozi ie contrazice teza clasic ce prevedea dezvoltarea natural a sectelor spre Bisericile dominante/principale. Pe baza modelului, se poate spune c motiva iile care îl determin pe un individ s se înscrie ca membru mai curând într-o sect decât într-o Biseric in de satisfac ia i spriji- nul mai mari, precum i de bunurile religioase pe care le ofer secta. Altfel sectele nu ar putea s ofere poten ialilor membri compensa ii pentru sacri ciile pe care ace tia le fac intrând în sect (renun area la sprijinul social i la bunurile lume ti). Având în vedere c majoritatea bunurilor religioase standard (iluminarea spiritual i speran a salv rii în lu- mea de dincolo) sunt substitute relativ s race ale bunurilor lume ti (bun stare i status), secta trebuie s ofere, de asemenea, o gam larg de recompense de tip lumesc. Cu cât sunt mai radicale preten iile din partea sectei, cu atât sunt mai vaste recompensele. În acest fel, sectele tind s devin institu ii totale, incluzând/controlând atât via a religioas , cât i pe cea social a membrilor lor21. Propozi ia 3. O sect va  obligat s ofere membrilor ei o gam larg de recompen- se, inclusiv multe care sunt, în esen , de natur laic /lumeasc . Deoarece secta cere respingerea societ ii, trebuie ca ea îns i s ofere o societate alternativ . Chiar dac discursul sectei este profund legat de lumea cealalt , pentru a se distinge de societate ca întreg, recompensa real pe care o primesc membrii sectelor con ine bunuri lume ti precum status, prietenie, hran i ad post. Studiile empirice arat c membrii sectelor: a) î i aleg majoritatea prietenilor apropia i din propria congrega ie (ceea ce nu se întâm- pl în cazul membrilor Bisericilor, care au o rat de participare mai ridicat la organiza ii non-religioase) i b) se a teapt ca religia s le satisfac nevoile materiale, motiv pentru care ei se roag mai curând pentru s n tatea lor i a altora, pentru evitarea nenorocului i pentru averi materiale22. Corolar. O sect , pentru a  viabil /pentru a supravie ui, trebuie s impun preten ii serioase asupra veniturilor/resurselor propriilor membri, altfel neputând oferi gama larg de recompense pe care ace tia le cer de la ea. Cercet rile arat c membrii sectelor contribuie mai mult din punct de vedere  nanciar la sus inerea sectei (atât ca procent din venit, cât i în termeni absolu i) decât contribuie credincio ii Bisericilor la sus inerea acestora23. Propozi ia 4. De i sectele nu ar putea s converteasc majoritatea unui strat soci- al, ele vor  mai atractive pentru indivizii cu oportunit i lume ti relativ sc zute. Costul respingerii societ ii în favoarea sectei va  pentru ace ti oameni mai mic decât pentru cei a a i în �mainstream�/�pe val�. O reducere a oportunit ilor lume ti în raport cu cele religioase (sc derea brusc a statusului social sau economic al unei persoane sau chiar declinul generalizat provocat de depresiuni economice sau recesiuni) va favoriza conver- tirea la o sect . Modelul identi c existen a unei rela ii între clasa social i tipul de religie. Oamenii s raci tind s participe mai pu in la serviciile religioase sau s  e membrii unei congre- ga ii, îns , atunci când o fac, vor tinde mai curând spre denomina iunile sectare. În mod Teoria alegerii ra ionale 103Perspective politiceiunie 2009 similar, recesiunile i depresiunile economice s-ar putea s nu ridice participarea la Bi- seric pe ansamblu, dar s-ar putea s creasc atractivitatea sectelor în compara ie cu cea a Bisericilor. În plus, religiile sectare se bucur de un sprijin relativ crescut în rândul minorit ilor i al femeilor24, deoarece ambele categorii au suferit, în mod tradi ional, de pe urma oportunit ilor lume ti limitate. Iannaccone consider c modelul pe care îl propune în abordarea rela iilor/regularit - ilor dintre Biseric i sect poate  folosit/extins i în analiza interac iunii dintre sistemele normative competitive (care nu trebuie s  e neap rat religioase). Acelea i regularit i ar trebui s caracterizeze orice tip de organiza ie care î i recompenseaz membrii pentru comportamentele a ate în dezacord cu normele societ ii (antiteza dintre curentul prin- cipal/dominant i extremism). Cu titlu de exemplu, în cazul Americii, a rm Iannaccone, partidele Republican i Democrat reprezint echivalentul politic al Bisericilor, iar celelalte numeroase partide ar reprezenta echivalentul sectelor25. 1.1. Capitalul religios (al indivizilor) În mod intuitiv, capacitatea unei persoane de a produce sau de a aprecia m rfurile religioase va depinde nu doar de investi iile de timp i bunuri ale acesteia, ci i de cuno - tin ele ei religioase, gradul de familiarizare cu ritualul i doctrina Bisericii i de prietenia cu ceilal i credincio i. Capitalul religios se refer la experien a acumulat în leg tur cu o anumit religie i care depinde de activit ile religioase anterioare ale persoanei. Predic- iile � puternic sprijinite empiric � pe care le face acest model sunt urm toarele: a) atunci când copiii ajung la vârsta maturit ii i pot lua propriile decizii în materie de religie, ei graviteaz spre credin ele i denomina iunile p rin ilor lor, i chiar dac î i schimb reli- gia, ei tind s aleag una similar celei în care au fost crescu i; b) schimbarea religiei, ca i a locului de munc , va tinde s apar devreme în ciclul vie ii, când oamenii caut cele mai bune potriviri între propriile abilit i i contextul în care ei produc bunuri religioase, iar aceasta deoarece, odat cu trecerea timpului, costurile unui asemenea schimb cresc pe m sur ce individul dobânde te tot mai mult capital speci c într-un context particular; c) acelea i for e care îi conduc pe copii s adopte religia p rin ilor determin alegerea partenerilor de via din interiorul propriei religii26. 1.2. Grupurile i institu iile religioase În mod formal, toate produsele religioase apar la nivelul indivizilor sau al gospod rii- lor. În practic , îns , comportamentul religios nu este o problem individual . Unele din lucr rile care abordeaz comportamentul religios din perspectiv economic analizeaz Bisericile având ca premis teoria cluburilor; alte lucr ri realizeaz aceast analiz dup modelul  rmelor neoclasice standard, în care produc torii (preo ii) î i �vând� bunurile i serviciile religioase consumatorilor (laici). (a) Bisericile i teoria cluburilor Modelul cluburilor porne te de la observa ia c , în ciuda caracteristicilor asem n toare  rmei, o parohie tipic func ioneaz ca o organiza ie de bene cii reciproce/mutuale care se dedic producerii colective a slujbelor, a înv mântului religios, a activit ilor sociale i a altor �bunuri de club� cvasi-publice, majoritatea membrilor contribuind atât la produ- 104 cerea, cât i la consumul acestor m rfuri religioase27. Teoria cluburilor aplicat religiei poate  privit ca o extindere a abord rii de tipul produc iei religioase a gospod riei (vezi supra: 1.2). M rfurile religioase care intr în func ia de utilitate a gospod riilor depind nu doar de input-urile acestora de timp, bunuri i capital, ci i de input-urile celorlal i membri ai Bisericii (câ i indivizi mai particip , cât de c lduros m salut , cât de bine cânt , cât de entuziast citesc i se roag , cât de profund este implicarea lor etc.). Calitatea grupului reprezint o func ie a input-urilor primite din partea altor membri ai grupului � care pot cre te sau diminua utilitatea celorlal i membri în func ie de gradul lor de implicare. Teoria cluburilor ofer o solu ie e cient de prevenire a �blati tilor�/c l torilor clandes- tini prin monitorizarea i controlul comportamentului membrilor  ec rei secte. În acela i timp, acest model ofer predic ii � testate empiric pe organiza iile sectare � care se ca- racterizeaz prin: � standarde comportamentale stricte; � rate ridicate de participare i dona ii la Biseric � c l torii clandestini/cei care defec- teaz se întâlnesc mai des în Bisericile mari, iar contribu iile b ne ti ale membrilor sunt invers propor ionale cu m rimea Bisericii c rora ace tia îi apar in; � congrega ii/parohii mici � datorit faptului c trebuie s monitorizeze  ecare membru pentru a- i men ine preten iile/standardele comportamentale; � convertiri dramatice � explicabile prin faptul c apartenen a la sect presupune ab- stinen a total de la multe bunuri lume ti; � absen a compromisului � membrii nu pot decât s respecte regulile sau s treac la un standard optim, dar de natur ne-religioas (apostazie); � un num r relativ mare de membri recruta i din rândul minorit ilor i al claselor soci- ale inferioare � persoane cu oportunit i lume ti limitate28. (b) Bisericile i modelul  rmelor Bisericile sunt analizate, din perspectiv economic , i dup modelul  rmelor care urm resc maximizarea pro tului. Acest model ofer explica ii privind dezvoltarea doc- trinei religioase, structura organiza ional a institu iilor religioase i evolu ia practicilor religioase. Comparând structura denomina iunilor religioase contemporane cu cea a francizelor clasice, unii cercet tori au sugerat c teoriile economice ale francizei ne pot ajuta s în elegem cre terea Bisericii. Conform acestui model, Biserica Catolic este privit ca o  rm monopolist �multi-divizional �, caracterizat prin existen a unui birou central, care controleaz complet aloc rile i dirijeaz plani c ri strategice pe termen lung, dar per- mite diviziilor sale (de obicei regionale) un grad ridicat de autonomie în ceea ce prive te opera iunile zilnice29. De exemplu, organizarea  nanciar a Bisericii (Catolice) medievale aminte te de un vast sistem de franciz corporatist . Clericii pl teau rente Vaticanului pentru a- i p stra bene ciile, iar acei de in tori de franciz (parohii, episcopii, funda ii biserice ti, m n stiri) care nu reu eau s pl teasc renta/taxele erau înlocui i. Biserica Romano-Catolic în perioada anterioar Reformei era furnizorul monopolist al religiei în Europa,  ind condus de c tre papa, al c rui rol  nanciar seam n cu cel al unui pre e- dinte de consiliu director al unei corpora ii moderne30. Acela i model teoretic ofer explica ii pentru apari ia dogmelor. De exemplu, doctrina privind cam ta a fost explicat prin interesul Bisericii de a ob ine venituri prin manipu- larea pie ei (rent seeking). Pozi ia de monopol a Bisericii centrale a facilitat ob inerea Teoria alegerii ra ionale 105Perspective politiceiunie 2009 pro tului � de c tre aceasta � atât de pe urma produc torilor (cler), cât i de pe urma distribuitorilor (b nci). Interdic iile privitoare la cam t permiteau Bisericii s împrumute bani cu dobând mic i s acorde credite (prin intermediul bancherilor papali) la un curs ridicat. O alt explica ie privitoare la aceea i dogm argumenteaz faptul c legea privind cam ta ac iona ca o form de asigurare social împotriva ocurilor care nu puteau  de- p ite altfel: în toate societ ile, dar mai ales în cele agrare, indivizii se confrunt cu riscul unor recolte proaste i al altor dezastre impredictibile. Restric iile referitoare la ratele de schimb puteau s -i avantajeze pe cei care au resim it puternic ocurile ( i aveau nevoie de împrumuturi) i s -i penalizeze pe cei care au trecut mai u or peste situa iile de oc (putând, astfel, s împrumute bani). Acest model explicativ are meritul de a  primul care a folosit abordarea economic în analiza con inutului unei religii. 1.1. Pie ele religioase Dac accept m ideea conform c reia denomina iile particulare func ioneaz ca ni te  rme religioase, atunci ele împreun alc tuiesc o pia religioas . În ceea ce prive te re- glement rile vizând pia a religioas , Adam Smith este adeptul politicii laissez-faire. Pe de alt parte, David Hume sus inea organizarea Bisericii i reglementarea pie ei religioase de c tre guvern pentru a diminua num rul de predicatori care ar face apel la valori anti- sociale pentru a- i atrage �clien ii� (minciun , indecen , imoralitate etc.). R spunzându-i lui Hume, Adam Smith argumenteaz c pie ele libere în domeniul religios/al predicii vor tinde s genereze doctrine religioase e ciente din punct de vedere social, iar competi ia va tinde s restrâng , nu s încurajeze fanatismul i intoleran a religioas 31. Cercet rile empirice vin s con rme a rma ia lui Adam Smith referitoare la bene ciile competi iei religioase: frecven a rug ciunilor, credin a în Dumnezeu i încrederea în religie sunt mai mari în rile cu Biserici numeroase i a ate în competi ie decât în rile dominate de o singur Biseric recunoscut . Chiar i în interiorul  ec rei ri se observ c nivelul mediu al credin ei i al particip rii religioase este considerabil mai sc zut în Bisericile re- cunoscute, care se bucur de sprijinul  nanciar al statului, decât în denomina iunile mici, care î i desf oar activitatea la periferia pie ei religioase a rii. Chiar i la nivel local, diversitatea religioas este corelat pozitiv cu participarea religioas 32. Dintre implica iile în domeniul politicilor se poate aminti faptul c atât teoria, cât i datele empirice sugereaz c reglement rile guvernamentale referitoare la religie tind s reduc bun starea individual , sufocând inova ia religioas prin limitarea op iunilor i re- strângând aria m rfurilor religioase. Adam Smith sus inea c prin competi ie religioas se poate ajunge la o ofert religioas mai bogat i superioar calitativ, politica laissez-faire în acest domeniu  ind cel mai bun mijloc de a satisface cererea de instruc ie religioas / înv mânt religios i de a reduce con ictul religios33. 2. Limite i direc ii de abordare Prin raportare la ideile i exemplele prezentate în prima parte a articolului de fa , consider m util ilustrarea limitelor abord rii de tip economic asupra religiei i comporta- mentului religios: astfel, asump ia maximiz rii este insu cient , iar informa ia religioas , perceput ca nesigur , ridic probleme pentru acest tip de model explicativ. În încercarea de a dep i cea de-a doua limit identi cat (nesiguran a religioas ), propunem concen- 106 trarea analizei asupra institu iei s n eniei, care poate oferi o nou perspectiv asupra raportului incertitudine � certitudine, credin � cunoa tere. 1.1. Asump ia maximiz rii este slab Analizând abord rile de tip economic/Rational Choice asupra comportamentului religi- os, Mark Chaves a rm c asump ia fundamental a abord rii alegerii ra ionale, aceea a maximiz rii utilit ii, este foarte slab atunci când se aplic religiei34. Dat  ind c �oame- nii abordeaz toate ac iunile în acela i fel, evaluând costurile i bene ciile i ac ionând astfel încât s - i maximizeze bene ciile nete�, rezult c i comportamentul religios va  analizat tot prin prisma calculului cost � bene ciu. Din aceast asump ie nu se poate a a, îns , nimic despre fenomenele i comportamentele religioase empirice/reale, decât a rma ii formale i goale de con inut de tipul: �indiferent de alegerea religioas pe care o face un individ, acele alegeri re ect un proces de maximizare�35. Plecând doar de la presupozi ia maximizatoare nu se pot oferi explica ii ale fenomenelor religioase prezen- te, nici nu poate  anticipat viitoarea situa ie a lumii religioase. Pentru a reu i aceasta, trebuie � în opinia lui Mark Chaves � s cunoa tem (sau s presupunem) mult mai multe lucruri atât despre con inutul preferin elor indivizilor, cât i despre contextul în care ace - tia fac alegerile. De cele mai multe ori, �ac iunea� din explica iile de tipul alegerii ra ionale asupra com- portamentului religios real va decurge din alte asump ii, iar acceptabilitatea oric rei ex- plica ii de tipul alegerii ra ionale va depinde în mod crucial de acceptarea acelor asump ii adi ionale. Dat  ind faptul c asump ia alegerii ra ionale (analiza cost � bene ciu i ale- gerea pe principiul maximiz rii utilit ii) poate  adev rat pentru majoritatea comporta- mentelor umane, i pentru c puterea predictiv a acestei asump ii este atât de mic , va  mult mai productiv ca analiza explica iilor de tipul alegerii ra ionale s se fac evaluând presupunerile suplimentare inevitabile care sunt invocate36. Asump ia principal în modelul de analiz a Bisericii i sectelor pe care îl ofer Iannac- cone (vezi supra: 1.2) o constituie faptul c practica religioas anterioar cre te rezerva de capital religios destul de consistent pentru a afecta alegerile religioase prezente i vii- toare. Este important de observat, consider Chaves, c aceast asump ie despre rela ia dintre practica religioas i capitalul religios nu deriv în niciun fel din asump ia alegerii ra ionale i nici nu este de la sine evident . 1.2. �Informa ia� religioas este nesigur Modelele economice folosite în explicarea religiei se confrunt cu o limitare legat de faptul c activit ile religioase implic o mare cantitate de risc, comportamentul religios  ind considerat o alegere sub imperiul incertitudinii. R splata promis s-ar putea s nu se materializeze vreodat , credin ele se pot dovedi a  false, sacri ciile s  fost în van. Din acest punct de vedere, �problema nesiguran ei religioase a primit pu in aten ie [din par- tea cercet torilor] i abia i s-a conturat o analiz formal �37. Mai mult, Montgomery con- sider c �informa ia� religioas obiectiv s-ar putea s nu existe, credin ele religioase formându-se prin procese nonra ionale, iar astfel nu ar  ra ional posibil s se stabileasc probabilit i în ceea ce prive te majoritatea a rma iilor/preten iilor religioase. El a rm c �nu exist niciun semnal care s permit indivizilor s fac estim ri obiective referitoare Teoria alegerii ra ionale 107Perspective politiceiunie 2009 la probabilitatea c Dumnezeu exist . Indivizii sunt obliga i s ia decizii în situa ii de in- certitudine, chiar dac le lipsesc informa iile de care au nevoie pentru a- i forma credin e obiective�38. Religia implic nu doar necunoscutul, ci incognoscibilul; dac actorii nu pot evalua în mod obiectiv probabilit ile, problemele lor legate de maximizarea utilit ii a - teptate nu sunt bine speci cate i abordarea economic nu poate  folosit pentru a le prezice comportamentul. Deoarece abordarea economic presupune faptul c probabili- t ile sunt cognoscibile, economi tii ar trebui s identi ce semnale care transmit informa ii despre realitatea ultim . 2.3. Posibilitate de dep ire a incertitudinii � analiza institu iei s n eniei În demersul de fa consider m c problema �riscului� informa ional în ceea ce prive - te religia (inclusiv cea referitoare la formarea credin elor prin procese nonra ionale sau la alegerea în situa ii de incertitudine) poate  dep it dac ne concentr m analiza asupra institu iei s n eniei. S n ii sunt acele persoane considerate �prietenii� sau �comesenii� lui Dumnezeu, care sunt deja în rai, unde stau al turi de/împreun cu Dumnezeu. Simpli - când maniera de abordare a acestei problematici, putem a rma c s n ii ajung în rai  - indc au respectat ni te reguli (au împlinit poruncile Decalogului, s-au comportat conform fericirilor, au împlinit porunca iubirii). Totu i, trebuie men ionat faptul c to i s n ii au avut ca element comun o atitudine similar fa de Iisus Hristos � îl considerau Dumnezeu. Este important din punct de vedere practic/formal analiza s n ilor care l-au cunoscut personal pe Iisus Hristos, din ra iunea de a oferi un posibil model teoretic, prin care s demonstr m c , în cazul s n ilor, informa ia religioas nu mai apare ca �nesigur �. Presupozi ia 1: cre tinii consider Biblia o carte care con ine adev rul despre istoria mântuirii, inclusiv indicii despre modul de a o ob ine  ecare (nu este pentru ei doar o carte de pove ti). Presupozi ia 2: când analiz m (pentru modelul explicativ) relat rile din Biblie, le consi- der m descrieri adev rate i normative (pentru credincio ii cre tini). Precizare metodologic : Analiza va include, pentru argumentare, i alte persoane care sunt considerate exemple de comportament, în afara celor canonizate/considerate deja s n i. (1) Optând pentru o prezentare cronologic , vom analiza în primul rând atitudinea lui Petru, care,  ind chemat de Hristos Care mergea pe mare (în episodul cu potolirea furtu- nii), p e te afar din corabie, merge pe ap , dar imediat se îndoie te de faptul c ceea ce tr ie te este adev rat i c este posibil, iar atunci ezit i se afund în ap , strigând dup ajutor c tre Hristos, Care îl mustr pentru îndoial dup ce-l ridic . (2) Al doilea moment este cel în care Hristos,  ind r stignit între doi tâlhari, este privit cu arogan de unul dintre ei, care îi cere s se mântuiasc dac este profet i poate face minuni, în timp ce al doilea tâlhar î i recunoa te gre elile, le regret i vede în Hristos o persoan r stignit pe nedrept, mustrându-l pe cel dintâi. Hristos îi promite tâlharului care s-a poc it c în acea zi va ajunge în rai. (3) Al treilea exemplu îl constituie înf i area lui Hristos, dup Înviere, ucenicilor care se a au împreun cu Toma. Acesta din urm nu-i crezuse pe ceilal i Apostoli c Hristos li se ar tase înviat din mor i, motiv pentru care Iisus îl cheam personal pe Toma, îndem- nându-l s se conving de adev rul Învierii atingând cu mâna urmele cuielor cu care a 108 fost r stignit. Hristos îl mustr pe Toma, spunându-i c experien a l-a f cut s cread , dar c mai �ferici i sunt cei ce nu [L-]au v zut i au crezut� în Învierea Lui. (4) Ultimul episod pe care îl folosim pentru aceast exempli care este cel al Arhidia- conului tefan, care, în timpul martiriului, vedea cerurile deschise i pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu i,  ind lovit cu pietre, Îl ruga pe Dumnezeu s nu le socoteasc , celor care-L lapidau, i acel p cat. Exemplele de mai sus au în comun acela i tip de atitudine fa de Hristos: (1) atât timp cât Petru, privindu-L pe Hristos, Îl recunoa te ca Dumnezeu, poate merge pe ap , îns imediat ce- i pierde încrederea/credin a i analizeaz ra ional, în termeni de posibilit i logice/ zice problema, se afund în ap ; (2) tâlharul, în ultimul ceas de via , Îl întâlne te pe Hristos, în care vede nevinov ia i condamn nedreptatea situa iei în care Acesta se a ; (3) în cazul lui Toma, întâlnirea cu Hristos (dup Înviere) reprezint testul empiric al Învierii i, implicit, al divinit ii Lui; (4) în cazul Sfântului tefan putem vorbi deja de credin- a-certitudine, care a dep it stadiul de credin -încredere sau credin -dorin /speran prezentate anterior. În plus fa de cele deja men ionate, în exemplul (2) se observ din partea tâlharului o schimbare radical a atitudinii/comportamentului: î i recunoa te gre- elile, le regret , se poc ie te/se converte te, iar pentru aceasta prime te promisiunea mântuirii, chiar dac în timpul vie ii nu a urmat �regulile� men ionate anterior; iar faptul c poc in a lui este autentic este dovedit prin contra-exemplul tâlharului arogant, a c rui atitudine arat c nu disperarea i apropierea sfâr itului au condus la remu c ri. Un alt aspect legat de efectele credin ei reiese din exemplul (4), care arunc mai mult lumin asupra atitudinii care i se cere cre tinului fa de lumea aceasta i fa de cea de dincolo: de i nu este rea, lumea aceasta nu este ultima realitate, ci este preg titoare i calitativ inferioar în raport cu realitatea spiritual i cu via a ve nic . Astfel se poate explica ati- tudinea atâtor martiri cre tini, care în timpul supliciului erau deta a i fa de propriul trup supus torturilor: ei aveau o percep ie real a divinit ii cu care urmau s se întâlneasc . Se observ din cele prezentate supra c , în cazul s n ilor, �nesiguran a� religioas (nesiguran a informa ional privind religia i veridicitatea promisiunilor ei) devine, prin prisma credin ei, �certitudine�; credin a, în cazul s n ilor, devine cunoa tere. Din aceast perspectiv , putem în elege mai bine rostul priva iunilor i al practicii religioase: post, ab- stinen , rug ciuni, medita ii etc. � ele au rolul de a-l sensibiliza pe credincios, de a-l face atent i permeabil la realit ile care dep esc lumea strict material , de a-l ajuta s nu o absolutizeze. În felul acesta înaintarea în via a spiritual /duhovniceasc aduce cu sine, pe treptele mai înalte, o comunicare real cu Dumnezeu în timpul rug ciunii, o experiere a prezen ei Lui i chiar o �vedere� a Lui. Aici se a motiva ia practicii religioase: te ajut s -L întâlne ti pe Dumnezeu (în medita ie) f r s  i contemporan cu Iisus (persoana istoric ) i s ajungi la credin a-convingere. O astfel de abordare a institu iei s n eniei poate oferi input-uri valoroase în ceea ce pri- ve te problema �nesiguran ei� informa ionale în analiza de tip economic asupra religiei. Concluzii Fenomenul religios este deosebit de important, dovad  ind diferitele tipuri de abord ri teoretice care încearc s în eleag i s explice implica iile pe care acesta le are în via a public . Abord rile de tip economic asupra religiei î i g sesc originile în opera p rintelui acestei discipline, Adam Smith, i au devenit tot mai bogate în ultimii ani. Cercet torii ana- Teoria alegerii ra ionale 109Perspective politiceiunie 2009 lizeaz cu instrumentele speci ce tiin ei economice teme precum: motiva ia particip rii indivizilor la activit i religioase, in uen a credin elor religioase asupra comportamentului economic, in uen a reglement rilor normative i a competi iei asupra ofertei religioase etc. Modelele explicative asupra comportamentului religios, care vin din perspectiva ale- gerii ra ionale, se dovedesc foarte p trunz toare i pot  aplicate în numeroase domenii de tip non-pia . Interesul comunit ii tiin i ce pentru domeniul religios i in uen a modelelor explicati- ve adaptate din domeniul economic reies i din criticile aduse unora dintre aceste mode- le. În acest context am prezentat � în lucrarea de fa � câteva tipuri de analiz asupra fenomenului religios din perspectiv economic , f când, de asemenea, trimiteri la unele critici care au fost aduse modelelor explicative i oferind, în  nal, o perspectiv asupra modului în care poate  dep it problema nesiguran ei în ceea ce prive te alegerea religioas . Referin e 1 Abordarea de tip economic aplicat în afara domeniului economiei este considerat de unii autori drept �imperialism economic� � vezi Radnitzsky i Bernholz apud Gary Anderson, �Mr. Smith and the Preachers: The Economics of Religion in the Wealth of Nations�, The Journal of Political Economy 96, No. 5 (Oct.,1988), 1067. 2 Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1465�6. 3 Ibid., 1466�7. 4 De fapt, potrivit studiilor empirice, lipsa de religiozitate este mai pronun at în cazul celor care studiaz sau au absolvit tiin e umaniste sau sociale � psihologie, antropologie i sociologie � �tocmai datorit faptului c ele reprezint disciplinele cele mai pu in tiin i ce� � vezi Roger Finke, Rodney Stark, Laurence R. Iannaccone. �Religion, Science, and Rationality�, The American Economic Review 86, No. 2, Papers and Proceedings of the Hundredth and Eighth Annual Meeting of the American Economic Association San Francisco, CA, January 5�7, 1996 (May, 1996) �, 436, în timp ce absolven ii de tiin e ale naturii i tiin e exacte �  zicieni, chimi ti, biologi � tind mai curând s participe la slujbele biserice ti, s profeseze credin a i s aprobe religia � vezi Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1471. 5 Christopher Ellison apud Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1476�8; Laurence Iannaccone, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S241. 6 Peter Berger apud Laurence Iannaccone, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S244�S245. 7 Gary Anderson, �Mr. Smith and the Preachers: The Economics of Religion in the Wealth of Nations�, The Journal of Political Economy 96, No. 5 (Oct.,1988), 1066�8. 8 Adam Smith apud Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1478. 9 Gary Anderson, �Mr. Smith and the Preachers: The Economics of Religion in the Wealth of Nations�, The Journal of Political Economy 96, No. 5 (Oct.,1988), 1069. 110 10 Ibid., 1070�2. 11 Între bunurile religioase sunt considerate: asigurarea mântuirii personale, prietenia cu al ii, siguran , iluminare spiritual etc. 12 Maximizarea utilit ii nu înl tur comportamentul altruist, deoarece bun starea celorlal i poate  inclus în func ia de utilitate a individului � vezi Howard Becker apud Laurence Iannaccone, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S245 (not ). 13 Laurence Iannaccone, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S245. 14 Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1479. 15 Idem, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S244. 16 Ibid. 17 Ibid., S263. 18 Ibid., S247�S248. 19 Ibid., S248�S250. 20 Ibid., S256�S257. 21 Ibid., S257�S259. 22 Ibid., S259�S260. 23 Ibid., S259�S260. 24 Propor ia femeilor în rândul denomina iunilor cre te pe m sur ce ne îndrept m spre sectele mici. În unele secte din Anglia num rul femeilor îl dep e te mai mult de trei ori pe cel al b rba ilor � vezi Laurence Iannaccone, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S262. 25 Laurence Iannaccone, �A Formal Model of Church and Sect�, The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S263�S264. 26 Idem, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1481�2. 27 Ibid., 1492�3. 28 Ibid., 1483�4. 29 Ibid., 1484. 30 Gary Anderson, �Mr. Smith and the Preachers: The Economics of Religion in the Wealth of Nations�, The Journal of Political Economy 96, No. 5 (Oct.,1988), 1078�9. 31 Ibid., 1071�3. 32 Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1485�7. 33 Adam Smith apud Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1488�9. 34 Mark Chaves, �On the Rational Choice Approach to Religion�, Journal for the Scienti c Study of Religion 34, No. 1 (Mar., 1995), 99. 35 Ibid. Teoria alegerii ra ionale 111Perspective politiceiunie 2009 36 Ibid., 100. 37 Laurence Iannaccone, �Introduction to the Economics of Religion�, Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1491. 38 James Montgomery, �Contemplations on the Economic Approach to Religious Behavior�, The American Economic Review 86, No. 2, Papers and Proceedings of the Hundredth and Eighth Annual Meeting of the American Economic Association San Francisco, CA, January 5�7, 1996 (May, 1996), 445. Bibliogra e 1. ***, Biblia sau Sfânta Scriptur , tip rit sub îndrumarea i cu purtarea de grij a Prea Fericitului P rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod (Bucure ti: Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1988). 2. Anderson, Gary M. �Mr. Smith and the Preachers: The Economics of Religion in the Wealth of Nations�. The Journal of Political Economy 96, No. 5 (Oct., 1988), 1066�88. 3. Chaves, Mark. �On the Rational Choice Approach to Religion�. Journal for the Scienti c Study of Religion 34, No. 1 (Mar., 1995), 98�104. 4. Finke, Roger, Rodney Stark, Laurence R. Iannaccone. �Religion, Science, and Rationality�. The American Economic Review 86, No. 2, Papers and Proceedings of the Hundredth and Eighth Annual Meeting of the American Economic Association San Francisco, CA, January 5�7, 1996 (May, 1996), 433�437. 5. Iannaccone, Laurence R. �A normal Model of Church and Sect�. The American Journal of Sociology 94, Supplement: Organizations and Institutions: Sociological and Economic Approaches to the Analysis of Social Structure (1988), S241�S268. 6. Iannacone, Laurence R. �Introduction to the Economics of Religion�. Journal of Economic Literature 36, No. 3 (Sep., 1998), 1465�1495. 7. Montgomery, James D. �Contemplations on the Economic Approach to Religious Behavior�. The American Economic Review 86, No. 2, Papers and Proceedings of the Hundredth and Eighth Annual Meeting of the American Economic Association San Francisco, CA, January 5�7, 1996 (May, 1996), 443�447.