PERSPECTIVE2009.pdf 127Perspective politiceiunie 2009 Apostazia exemplar De multe ori, când te apropii de un autor care este considerat a  un geniu, o faci cu o deferen care împiedic receptarea me- sajului. i aceasta pentru c personalitatea cu care te a tep i s te întâlne ti este atât de cople itoare încât tinde s î i oculteze propria oper . Nu este neap rat i cazul lui Leszek Ko akowski, a c rui profunzime mai mult te atrage decât te cople e te. C ci problematica operei sale � cea a r ului � are o atrac ie oarecum vinovat i care pune problema disiden ei în raport cu orice, co- munism, religie sau  loso e. Pentru c , dac ar  s îl de nim pe Ko akowski într-un singur cuvânt, am spune c el este Disidentul, cel care se întreab critic asupra a tot ceea ce aparent este comun i neinterogabil. C el a fost Disidentul nu încape nici o îndoial în condi iile în care, pentru a  pus în discu ie pozi ia sa, s-au implicat cele mai înalte foruri ale PCUS i ale Cominformului, pân la nivelul lui Hru ciov. Acesta l-a chemat pe Gomu ka special pentru a pune în discu ie raporturile între cele dou partide fr e ti � cel polonez i cel sovietic � în lumina �revizio- nismului� lui Ko akowski. Astfel încât emigrarea sa for at a fost ca o eliberare pentru Partidul Comu- nist Polonez i o grij în plus pentru stânga euro- pean . C ci, a a cum spunea Jürgen Habermas, �Ko akowski este o catastrof pentru stânga european �1, incapa- bil la începutul anilor �70 s cread în sfâr itul utopiei socialiste. Stânga înc îl mai credea pe Ko akowski  losoful socialismului cu fa uman , în timp ce el deja renun ase la idealism i, venit de dup Cortina de Fier, tia mai bine ca oricine c nu mai exist nici o speran pentru comunism. El este printre primii care realizaser i predicaser ideea c stalinismul nu este un devia ionism fa de marxism, ci este o consecin logic a acestuia: �Comunismul nu a fost o fantezie nebuneasc a câtorva fanatici i nici rezultatul unei prostii sau blestem ii omene ti; a fost o realitate cumplit a istoriei secolului XX, i nu ne putem în elege istoria noastr f r s în ele- gem comunismul. Nu ne putem ascunde de acest spectru spunând c a fost doar o «prostie omeneasc » sau «o c dere omeneasc ». C ci acest spectru pare a  mai puternic decât incanta iile cu care vrem s îl alung m i poate oricând s se întoarc la via �2. Tocmai pentru a împiedica revenirea la via a acestei sta i i- a scris Ko akowski opera fundamental , Principalele curente ale Andrei ranu 128 marxismului3, lucrare conceput ca o perspectiv sine ira et studio a ceea ce este de fapt marxismul, dincolo de mitologia creat în jurul profetului lumii viitoare. Marxismul este introdus într-un sistem coerent de analiz a ideilor materialiste ale secolului al XIX-lea i a mediului în care acestea s-au format. Astfel, marxismul apare ca o perspectiv ideatic relativ incoerent într-un univers revolu ionar i ideologic el însu i destul de incoerent. Incoeren a provine din faptul c tot acest secol început ca urmare a primului r zboi ideologic � cel napoleonian � str b tut de revolu ii i transform ri uria e nu î i a ase înc Armaghedonul, care va  abia Primul R zboi Mondial. În acest univers de a tept ri fantaste i de realit i cutremur toare, în care lumi paralele coexistau în aceea i speran de mai bine, intelectualii i-au f cut un titlu de glorie s citeasc viitorul în prezentul dezb rat de trecut. Din acest motiv, Ko akowski î i asum �un manual� de marxism � adic o prezentare a unei doctrine politice, economice i  loso ce � care este contextualizat lumii lui Marx i secolului în care acesta a tr it i scris. Ko akowski nu îl cau ioneaz prin aceasta pe Marx, omul secolului al XIX-lea, din contra, a rm înc de la bun început c �Da, comunismul modern este întruchiparea per- fect a marxismului, ceea ce dovede te c acesta din urm este o doctrin care duce la înrobire, tiranie i crim �4. Astfel, marxismul este v zut ca o doctrin bazat pe specula ia absolut întemeiat de  loso a hegelian , iar bun parte din marxism nu este altceva decât o disput  loso co-politic între hegelieni de stânga, sociali ti utopici i anarhi ti, o disput ce se desf oar în cadrul unui univers aproape complet abstract i pur spe- culativ. Desigur, Ko akowski nu neag c marxismul i toate celelalte curente de stânga erau legate de paradigma fundamental a secolului, bazat în totalitate pe mecanicismul i  zica empiric impuse de Newton. Într-un asemenea model strâmt î i mi cau cu to ii visurile i ideile în încercarea de a construi o  zic social , asem n toare celei naturale. De aici, probabil, i incapacitatea lor de a ie i din modelul determinist impus de mecanic i din spiritualitatea libert ii construite de Hegel. Figura lui Hegel îi apare lui Ko akowski ca  ind emblema epocii lui Marx, c ci to i cei cu care intr în disput Marx au fost tenta i m car o dat s abordeze istoria i natura în perspectiva Maestrului. Dar f r s remarce, sau poate c în elegeau prea acut acest lucru, intrau tocmai în dihotomia pe care însu i Hegel o percepea ca  ind ireductibil în  loso a sa � i anume, c materia i spiritul sunt complet incompatibile i ireductibile una la cealalt , adic experimentul  zic nu poate  aplicat la nivelul spiritualit ii: �Ceva ce pare a  un element cople itor de evident i incontestabil real al situa iei actuale, s-ar putea ca din punctul de vedere al lui Hegel s nu  e decât carapacea goal a unei realit i revolute, pe când, simetric, ceva ce abia se în rip dintr-o stare latent sau virtual i este greu accesibil investiga iei empirice poate de fapt s cuprind o mai mare doz de realitate. [�] Nu este necesar ca mai întâi s se descopere ce este real, abia apoi acesta s  e evaluat. Actele de în elegere a lumii sunt indivizibile: în chiar actul prin care perce- pem ceva ca parte a Ra iunii în dezvoltare, noi i accept m acel ceva�5. Acest imperialism al Ra iunii Absolute care se manifest dialectic în toate manifest rile sale las în bun parte omul la voia Istoriei, de i prin aceasta i se spune c poate g si libertatea � desigur, libertatea ca �necesitate în eleas �, în sensul lui Spinoza. Or, dac Istoria este expresia unei voin e ra ionale absolute, nu trebuie g sit decât actantul prin care aceast voin î i va g si împlinirea. i de aici î i porne te socialismul menirea � aceea de a conferi unui grup anume poten a de a  întruchiparea Spiritului Universal. Desigur, Tinerii Hegelieni nu trebuie confunda i cu sociali tii, de i majoritatea socia- Recenzie 129Perspective politiceiunie 2009 li tilor germani s-au apropiat de conceptele Hegelienilor de stânga, care adoptaser o reac ie critic fa de sfera politic a Imperiului German ce tocmai se n tea dup crizele provocate de r zboaiele napoleoniene i de ideile Revolu iei Franceze. Iar aceste crize au culminat cu revolu iile de la 1848, revolu ii ce au contopit liberalismul cu na ionalismul, dând istoriei un cu totul alt curs decât cel din 1789. Marx i Engels s-au nutrit din aceste revolu ii, din  loso e i utopie tehnicist-social , al turi de mul i al ii care aveau scopuri complet diferite sau orient ri politice diverse. i într-un fel anul 1848 reprezint i anul succesului lor mondial, anul când se editeaz �Manifestul Partidului Comunist� (sau �Ma- nifestul Comunist�), probabil cea mai citit lucrare politic a secolului XX, dac nu a tutu- ror timpurilor. i este i momentul de maturitate al marxismului: �Putem spune c , odat cu apari ia «Manifestului Comunist», teoria social a lui Marx i preceptele sale privitoare la ac iune au c p tat contururi bine de nite i închegate. Lucr rile lui anterioare nu au modi cat în vreo privin esen ial cele scrise aici, ci doar le-au îmbog it prin analize speci ce i au transformat într-un edi ciu teoretic masiv ceea ce uneori nu erau decât ni te aforisme, sloganuri sau argument ri incipiente�6. Astfel, momentul �Manifestului Comunist� este punctul median al marxismului, c ci Ko akowski consider c nu avem dou marxisme � cel dinaintea �Manifestului� (sau scrierile de tinere e) i cel de dup �, ci un curent unic, care se dezvolt permanent într-o dialectic diabolic de confruntare teoretic cu �opozan ii� s i, care în marea lor majoritate se a lua i la int în �Manifest�, în capitolul al III-lea, �Literatura socialist i comunist �7. Plecând de la ace tia, Ko akowski realizeaz portretul-robot al marxismu- lui, devoalând faptul � r mas comun comunismului i social-democra iei � c acesta se formeaz nu neap rat ca o critic adus capitalismului, ci în special celor considera i ca disiden i în interiorul mi c rii socialiste. Fondatorii marxismului sunt într-adev r Marx i Engels, dar opera lor nu ar  fost ace- ea i dac nu ar  existat grupurile efervescente de sociali ti (precum Blanqui sau Las- salle) i anarhi ti (precum Proudhon sau Bakunin) care aveau în epoc tot atât de mult succes � dac nu i mai mult � ca i marxismul. Acestor challengeri li se adreseaz mar- xismul de fapt � to i preocupa i de viitor, de socialism i de revolu ie stau la baza mi c rii socialiste,  ind to i în egal m sur utopi ti i revolu ionari antistatali. i mai mult, to i dorind s capteze proletariatul în siajul ideilor lor. Ko akowski ne prezint , astfel, o alt istorie a marxismului, o istorie a luptei politice pentru adep i i pentru captarea maselor. Proletariatul este transformat într-un ideal tip social, greu de explicat sociologic, prin natu- ra sa revolu ionar i eminamente bun, un grup de eroi tragici, a a i într-o b t lie epocal pentru a f uri un alt viitor. Acestor eroi anonimi li se opun nu neap rat burghezii, care, prin natura sistemului social, sunt supu i pieirii, ci al i sociali ti ademenitori, care doresc s schimbe sensul istoriei, sprijinindu-i astfel ei pe burghezi. Aceasta este de fapt continuitatea marxist a stalinismului: c utarea du manului politic nu în exterior, ci în interiorul sistemului i transferarea înspre el a tuturor e ecurilor de parcurs. În aceast lucrare descoperim un Karl Marx r u, lipsit de orice sentimente uma- ne, de i el este cel care propov duie te un nou umanism, dezvoltat înspre lipsa înstr in - rii omului de sine însu i. Aceast cumplit schizofrenie între voli ional i emo ional poate genera ideologie, dar în nici un caz o societate mai bun i mai dreapt . C ci dreptatea presupune, totu i, încrederea în ra ionalitatea subiectului i încrederea c �gre eala� lui s-a petrecut în absen a acestei ra ionalit i. Din contra, pentru Marx orice gre eal a in- amicului � altfel, amic ideologic � este semnul clar al dorin ei sale de a servi �du manul� 130 burghez. Cartea abund în �critica ze emitoare� (a lui Marx fa de Proudhon), �tonul s u de predicator laic (Weitling) nu putea s nu îl irite pe Marx�, �Nu s-au simpatizat nicioda- t � (Marx i Lassalle) etc. Pentru Marx, cu excep ia lui Engels, to i erau ni te competitori, pentru c nu se aliniau în spatele ideilor sale i nu îi pream reau geniul. i mai mult, majoritatea (precum Proudhon sau Lassalle, dar nu sunt singurii) chiar aveau o real activitate politic i revolu ionar , schimbau pu c ria cu Parlamentul i apoi cu baricada (precum Louis Blanc sau Blanqui), în timp ce Marx st tea pe margine la Londra, f r s  e implicat decât în critica celorlal i. Ko akowski arat c exist numeroase similitudini între marxism i sociali tii utopici i chiar anarhi ti, dar între cele dou curente exist , totu i, o diferen fundamental , i aceast diferen afecteaz în elesul multor idei �care, luate ca atare, v desc o izbitoare asem nare i atest f r doar i poate in uen a utopi tilor asupra gândirii lui Marx�8. Diferen a este îns de viziune între cele dou curente, crede autorul; dac utopi tii au ca punct de plecare s r cia claselor exploatate, pe care o deplâng i c reia doresc s îi pun cap t, Marx pleac de la ideea dezumaniz rii. Dezumanizarea înseamn �faptul c indivizii sunt înstr ina i de propria lor munc i de consecin ele ei sociale sub form de bunuri, idei i institu ii politice; i nu numai de acestea, ci i de semenii lor umani i, pân la urm , chiar de ei în i i�9. Aceast schimbare de paradigm asupra  in ei umane a ate în limbul exploat rii va modi ca în fundament i perspectiva asupra societ ii viitoare i a modalit ii de a ajunge la aceasta: �Imaginea unei comunit i armonioase, a unei societ i f r con icte, în care sunt satisf cute toate trebuin ele umane etc. � toate acestea pot  g site la Marx în formul ri similare utopi tilor. Pentru el îns , socialismul înseamn mai mult decât o societate a bun st rii, decât abolirea concuren ei i a priva iunilor, decât înl turarea condi iilor care fac din om un du man al omului; socialismul înseamn , i asta mai presus decât orice, abolirea înstr in rii dintre om i lume, apropierea lumii de c tre subiectul uman. În con tiin a de clas a proletariatului, societatea atinge o stare în care nu mai exist nici o opozi ie între subiect i obiect, între educator i educat, pentru c actul revolu iei este unul prin care societatea se transform pe sine, devenind con tient de propria-i situa ie�10. Astfel, în perspectiva lui Marx, socialismul nu putea rezulta decât dintr-o revolu ie politic înzestrat cu un su et �social�. Vedem deci de ce marxismul este atât de seductiv, c ci aducând lumea la picioarele oamenilor elimin orice nelini te meta zic fa de viitor i de lumea de dincolo. Astfel, Marx i Engels preg tesc pe o structur � tiin i c � germenii unei noi utopii, mult mai vehement decât toate celelalte. Tony Judt remarca tocmai acest lucru în raport cu mar- xismul, c el se dore te a  un fel de sintez hegelian , sintez ce se realizeaz între epistemologie i utopie: �Ei vor ridica pe acest piedestal edi ciul «necesit ii» istorice i ma ina penitenciar care o acompaniaz orice utopie ce dore te s for eze realitatea s intre în limitele ei conceptuale�11. Judt îi d lui Ko akowski creditul c este probabil printre pu inii, dac nu cumva singurul care, trecut prin seduc ia marxist , a încercat întâi s în eleag aceast �boal � i apoi s o trateze. Iar când a v zut c boala nu poate  tratat i comunismul nu poate  revizuit, a generat o doctrin pe dos care s îi salve- ze pe oameni de aceast boal seductiv . Mi-a permite, în siajul lui Judt, s îl v d pe Ko akowski ca pe un Ulise printre sirene, dar care, în loc s î i astupe urechile cu cear , porne te o investiga ie de largi dimensiuni de analiz a fenomenului sirenelor � desigur, spre stupoarea marinarilor r ma i în via , dar sedu i totu i de sirene. De aceea, opera lui Ko akowski este de o importan extrem pentru tiin a politic , Recenzie 131Perspective politiceiunie 2009 dar i pentru to i intelectualii reali. Principalele curente au fost scrise într-o epoc în care socialismul nu p rea deloc mort, ci continua s  e un oponent al Occidentului. Dar ast zi ele ne aduc aminte c , de i socialismul a murit, cel pu in în Europa, premisele sale inte- lectuale sunt mai la mod ca oricând. i de aceea Ko akowski ine s ne reaminteasc permanent c trebuie s ne asum m valorile fundamentale � idealul Binelui i în elegerea R ului. Referin e 1 Apud Zbigniew Janowski, �Main Currents of Ko akowski�, Journal of Religion and Public Life, October 2006, pp. 15�17. 2 Leszek Ko akowski, My Correct Views on Everything, St. Augustine Press, 2005. 3 Leszek Ko akowski, Principalele curente ale marxismului, Ed. Curtea Veche, 2009. 4 Op.cit., p. 15. 5 Idem, p. 70. 6 Idem, p. 185. 7 Karl Marx, Fr. Engles, �Manifestul Partidului Comunist�, Opere alese, în dou volume, Ed. Politic , 1966. 8 Ko akowski, op. cit., p. 180. 9 Idem. 10 Ibidem. 11 Tony Judt, Reappraisals. Re ection on the Forgotten Twentieth Century, The Penguin Press, 2008. Leszek Ko akowski, Principalele curente ale marxismului, vol. 1 Curtea Veche 2009 Traducere de S.C. Dr gan