Perspective_politice_2018_decembrie.pdf Analizã comparativã a miºcãrilor sociale din Republica Bulgaria ºi România, perioada 2012–2017 Abstract: In order to differentiate between “social movement” and “collective conduct” it is neces- sary to clarify the two concepts in the first place. According to Robert Benford, Timothy Gongaware and Danny Valdez, social movements are “collective efforts aiming at promoting some social changes or, on the contrary, resisting to change, efforts that take place within a certain group, a given society or at the global level”.1 Even if collective conducts are one of the forms of expression of social movements, they represent, according to Ralph Turner, those particular situations in which “rules or general standards cease to guide individuals’ actions so that individuals are collectively transgressing, breaking or under- mining the existing interaction structures”.2 According to Cãtãlin Augustin Stoica, social movements, contrary to collective conducts, obey a se- ries of clearly defined rules, among which: the explicit pursuit of a common goal and the presence of formal leaders and organizations aiming at reaching that common goal. The collective conducts cate- gory is much more flexible, including a diversity of actions starting from ral- lies in support of a certain party or a particular party leader and protest ac- tions up to rallies carried out by supporters of one football team and violent clashes between various groupings.3 According to Septimiu Chelcea, some of the features of collective conduct include: spontaneity, the existence of some divergent standards in relation to those generally accepted by a certain group or society and the emergence of new standards guiding individuals’ conducts.4 In the light of the above conceptual clarifications, this paper aims to ana- lyze exclusively the social movements that took place in the Republic of Bul- garia and Romania, between 2012-2017 and not other smaller protest actions that can be framed as collective conducts. As information sources we will use both national and international news websites, in both Romanian and English, as well as articles in the field and works belonging to authorized sociologists and political analysts who are analyzing from different perspectives the social movements that have experienced an in- crease in the latest years. Firstly, I will analyze the social movements phenomenon within its historic, political and economic context defining each of the two countries, following that at the end of the study to determine whether there are certain convergent points of view which might lead us to the conclusion that these large protest rallies directed against the national political elites could be considered as a regional phenomenon of contesting the representa- tive democracy model and the monetary capitalist system. Keywords: social movement, protest rallies, the representative democracy model, the monetary capitalist system, difficult transition from communism to democracy and, respectively, from a centralized economic system to market economy after 1990, world economic and financial crises, austerity measures, Alina-Simona POPESCU ????????????????????? Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 75 oligarchy, democratic deficit, authoritarianism of political parties at power, corruption, non-democra- tic and non-transparent political decisions, online social networks, young protesters, urban culture, sol- idarity, general peaceful character of demonstrations, creative approaches, heterogeneous character of protests, absence of formal leaders, return to moral standards, absence of a protest culture before 1990, generalized social mistrust in other individuals – in general and politicians – in particular, poor perfor- mance of public institutions, deepening discrepancies between rich and poor. Republica Bulgaria Republica Bulgaria a aderat la NATO în anul 2004 ºi la Uniunea Europeanã în 2007, în acelaºi val cu România. În acest context, în anul 2008, Comisia Europeanã a realizat un raport cu privire la evoluþia Bulgariei dupã aderarea la UE, instituþiile guvernamentale de la Sofia conduse de socialistul Sergei Stanishev fiind criticate pentru lipsa progreselor în ceea ce priveºte reforma justiþiei, combaterea corupþiei ºi lupta împotriva crimei organizate. Totodatã, în luna ianuarie 2009, o lunã în care s-au înregistrat temperaturi scãzute, sute de cetãþeni bul- gari nu au avut curent ºi cãldurã în locuinþe, iar marile întreprinderi au fost nevoite sã îºi sis- teze producþia, ca urmare a reducerii volumului de gaz natural destinat mai multor þãri din Eu- ropa Centralã ºi de Est, pe fondul unei dispute a gazelor între Rusia ºi Ucraina. Aceastã nouã crizã energeticã, ale cãrei efecte au venit în continuarea repercusiunilor crizei economice mon- diale din anul 2007, resimþite ºi în Bulgaria, nu a fãcut decât sã sublinieze încã o datã incom- petenþa Guvernului condus de Sergei Stanishev, asupra cãruia pluteau totodatã suspiciuni de corupþie ºi deturnare de fonduri europene.5 Cel care a ºtiut sã valorifice, în propriul avantaj, vidul politic creat în zona de centru-dreap- ta, precum ºi nemulþumirea crescândã a cetãþenilor bulgari cu privire la politica de tip con- venþional promovatã de partidele existente pe scena politicã, a fost primarul Sofiei, Boiko Borisov, care a fondat, în decembrie 2006, partidul „Cetãþeni pentru Dezvoltarea Democraticã a Bulgariei” (GERB). Cu un program politic care punea accentul pe valori sociale ºi econo- mice conservatoare, noua formaþiune s-a plasat la centrul spectrului politic, mai exact centru- dreapta.6 Borisov încredinþeazã conducerea de facto a partidului fostului sãu om de încredere din Ministerul Afacerilor Interne, Þvetan Þvetanov ºi, graþie susþinerii largi din partea primar- ilor, a foºtilor ofiþeri de poliþie, dar ºi a oamenilor de afaceri locali, GERB ajunge în scurt timp principalul partid de opoziþie. Este demn de menþionat faptul cã Boiko Borisov a început sã îºi construiascã popularitatea încã din anul 2001, când a fost numit Secretar General în Ministerul de Interne, promovat la gradul de „Colonel” ºi, un an mai târziu, la cel de „Maior General”7, care urma sã coordoneze activitatea operaþionalã a Ministerului. Prezenþa activã la locul sãvârºirii diverselor infracþiuni ºi contravenþii, precum ºi blamarea constantã a justiþiei, catalogatã ca fiind ineficientã8, l-au ajutat pe Borisov sã avanseze la gradul de „Locotenent General” în iunie 20049 ºi sã-ºi con- tureze, în rândul publicului larg, imaginea de apãrãtor al statului de drept împotriva indivizilor corupþi, a delincvenþilor ºi a grupurilor infracþionale organizate. Partidul fondat de Boiko Borisov a câºtigat alegerile parlamentare din anul 2009, adjude- cându-ºi 116 locuri din cele 240 disponibile în Adunarea Naþionalã a Republicii Bulgaria. Deºi victoria GERB a fost mai mult decât clarã, cu 40% din voturile valabil exprimate, partidului lui Borisov i-au lipsit câteva voturi pentru a putea câºtiga majoritatea absolutã ºi, în contextul eºecului negocierilor cu membrii Coaliþiei Albastre în vedererea formãrii unei alianþe de gu- 76 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 76 vernare, au fost nevoiþi sã se mulþumeascã cu un Guvern minoritar, alcãtuit exclusiv din mem- brii GERB ºi cu poziþia de Prim-ministru, care a fost preluatã de însuºi Borisov.10 Potrivit Danielei V. Dimitrova ºi Petiei Kostadinova, în aprilie 2009, Republica Bulgaria a trecut de la un sistem electoral cu reprezentare proporþionalã pe liste de partid, la unul mixt, în care 209 locuri din cele 240 disponibile în Parlamentul unicameral bulgar urmau sã fie în con- tinuare alocate în baza sistemului electoral cu reprezentare proporþionalã pe liste de partid, în timp ce diferenþa de 31 locuri urma sã fie distribuitã prin aplicarea sistemului electoral majori- tar, ce urmãrea sã favorizeze candidatul care obþinea cel mai mare numãr de voturi. Aceastã modificare a sistemului de vot a fost gânditã pentru a avantaja Partidul Socialist Bulgar în ad- judecarea celor 31 de locuri în Parlament, fapt care însã, în realitate, nu s-a întâmplat. Con- form aceloraºi autoare, sistemul electoral mixt introdus în Republica Bulgaria deºi continua sã favorizeze acele partide politice bine închegate, cu o structurã internã solidã, a adus totodatã un avantaj ºi acelor partide care au promovat „cultul personalitãþii liderilor politici.”11 Antony Todorov, profesor de ªtiinþe Politice la Noua Universitate Bulgarã din Sofia, con- siderã cã GERB a luat fiinþã din grupuri regionale formate în mare parte din foºti ofiþeri de poliþie aflaþi în legãturi apropiate cu Boiko Borisov, primind finanþare din partea unor oameni de afaceri locali. Modul în care a luat naºtere aceastã formaþiune politicã a influenþat maniera în care GERB opereazã ca partid, fãcând referire la „cultul personalitãþii liderului”, la ati- tudinea paternalistã adoptatã de Borisov faþã de popor, dar ºi la sentimentul de mândrie pe care liderul politic îl afiºeazã ori de câte ori vorbeºte despre originile sale în clasa muncitoare. Potrivit lui Todorov, stilul lui Borisov ne aminteºte de Berlusconi sau de Putin.12 Aºadar, victoria incontestabilã a GERB în faþa socialiºtilor la alegerile parlamentare din 2009 s-a datorat parþial performanþelor slabe înregistrate de cel mai mare partid politic aflat la guvernare pânã în acel moment ºi criticilor frecvente venite din partea oficialilor UE, parþial imaginii lui Borisov de „salvator al poporului bulgar” de la un parcurs care risca sã se înde- pãrteze tot mai mult de valorile europene ºi campaniei electorale a GERB ce a venit ca un rãspuns la nevoile reale ale societãþii bulgare, promovând însãnãþosirea economiei naþionale ºi eradicarea corupþiei. Succesul repurtat de GERB în iulie 2009 a atras dupã sine atât un val de aºteptãri imense din partea cetãþenilor bulgari cu privire la creºterea nivelului de trai ºi com- baterea corupþiei endemice, cât ºi o mare responsabilitate din partea noilor reprezentanþi aleºi de popor în îndeplinirea promisiunilor electorale. Începând cu anul 2007, în Bulgaria au loc o serie de miºcãri civice de protest împotriva ameninþãrilor la adresa mediului înconjurãtor, în particular împotriva construrii excesive din zonele protejate prin reþeaua europeanã Natura 2000, aflate pe litoralul Mãrii Negre ºi în munþi, împotriva cultivãrii organismelor modificate genetic, împotriva exploatãrii gazelor na- turale prin fracturare hidraulicã, împotriva Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), în particular. Dupã aderarea Republicii Bulgaria la Uniunea Europeanã în 2007, a urmat o perioadã de boom imobiliar ºi extindere nereglementatã, haoticã, la limita legalitãþii a lucrãrilor de construcþie în ariile protejate, fapt care a condus la distrugerea surselor de apã, a solurilor ºi a habitatelor naturale.13 Un caz celebru face referire la pitorescul sat Bansko ºi pã- durile seculare de pini din Munþii Pirin, sit aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO, care au fost distruse pentru a construi o staþiune de ski, extinderea ilegalã a construcþiilor în aria protejatã depãºind cu 50% proiectul aprobat iniþial, conform unei investigaþii ulterioare.14 Apogeul protestelor de naturã ecologistã a fost atins la 15 iulie 2012, când aproximativ 8000 de oameni au ieºit în stradã pentru a-ºi declara deschis opoziþia faþã de decizia Adunãrii decembrie 2018 77Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 77 Naþionale de a modifica Legea Pãdurilor, blocând traficul pe „Podul Vulturilor” ºi câteva in- tersecþii aglomerate din centrul Sofiei.15 Potrivit protestatarilor, amendamentele votate de par- lamentarii bulgari urmau sã favorizeze despãduririle masive prin ridicarea limitelor impuse de lege ºi liberalizarea comerþului cu produse forestiere provenite din arii protejate. Potrivit Novi- nite, beneficiarul direct al acestei legi trecute rapid prin Parlamentul bulgar ar fi fost omul de afaceri Tseko Minev, care urma sã defriºeze arii mari de pãdure pentru a construi staþiuni de schi ºi alte obiective turistice. O zi mai târziu, Preºedintele bulgar Rosen Plevneliev ºi-a ex- ercitat dreptul de veto ºi a întors legea la Parlament pentru continuarea dezbaterilor în vederea atingerii unui consens, însã protestele în stradã organizate de câteva ONG-uri ecologiste au continuat, ca urmare a determinãrii reprezentanþilor GERB de a trece controversata lege.16 Sub presiunea strãzii ºi a manifestaþiilor care riscau sã ia o amploare din ce în ce mai mare, re- prezantanþii GERB au renunþat în cele din urmã la acele amendamente care ar fi afectat ariile naturale protejate.17 În analiza protestelor din anul 2012, Mariya Ivancheva, doctorandã în domeniile „Sociologie” ºi „Antropologie socialã” la Universitatea Central Europeanã din Bu- dapesta subliniazã cã, în ciuda faptului cã protecþia mediului este o temã specificã noilor miºcãri sociale ºi a sloganurilor inspirate din miºcarea americanã Occupy Wall Street, partic- ipanþii la protestele ecologiste nu contestã doctrina neoliberalã ºi sistemul economic capitalist, ci maniera „orientalã” de implementare a modelului occidental de organizare a societãþii de cãtre elitele autohtone. Capitalismul din statele ocidentale, cu parcursul sãu lin ºi firesc, este vãzut în continuare ca un ideal, o soluþie ºi nu o cauzã a sãrãcirii, îndatorãrii ºi incertitudinii economice în care îºi desfãºoarã existenþa poporul bulgar. Declarându-se „anticomuniºti”, protestatarii îºi manifestã deschis opþiunea pentru regimul politic care are la bazã voinþa poporului: democraþia.18 Potrivit Mariyei Ivancheva, motivaþiile ºi implicit revendicãrile celor care au participat la miºcãrile de protest ce au avut ca mizã generalã salvgardarea mediul înconjurãtor nu au fost de ordin economic sau social, ci de naturã civicã. Tinerii din clasa de mijloc nu au denunþat, în cadrul protestelor din vara anului 2012, anumite mãsuri concrete luate de Guvernul condus de Boiko Borisov, precum: privatizarea companiilor de stat, numeroasele disponibilizãri din sectorul bugetar, îngheþarea pensiilor ºi a salariilor, creºterea preþului utilitãþilor, creºterea ºomajului, scãderea nivelului de trai a populaþiei, etc., ci derapajele antidemocratice ale guver- nanþilor care au implicat încãlcarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor: dreptul de a fi infor- mat ºi consultat public cu privire la anumite prevederi legislative cu un impact social major, dreptul la un mediu înconjurãtor sãnãtos ºi echilibrat ecologic.19 „La începutul anului 2013, Bulgaria, una dintre cele mai sãrace þãri din Uniunea Euro- peanã, se confrunta cu perspective sumbre de viitor, ca urmare a mãsurilor de austeritate [luate de Guvernul condus de Boiko Borisov], ratei ridicate de ºomaj în rândul tinerilor, lipsei trans- parenþei actului de guvernare ºi corupþiei rampante din rândul oficialilor guvernamentali.”20 Mãsurile de austeritate impuse de guvernanþii bulgari, deºi au reuºit sã menþinã stabilitatea fis- calã ºi sã scadã deficitul bugetar de la nivelul de 2% din PIB în 2011 la 0,5% în 2012, au avut consecinþe nefaste asupra nivelului general de trai al populaþiei. Salariul mediu al vecinilor din sud se afla printre cele mai mici la nivelul Uniunii Europene, situându-se în jurul a 460 euro în februarie 2013. În contextul în care salariile ºi pensile au fost îngheþate, iar plãþile guverna- mentale cãtre anumite companii private amânate, preþurile ºi cheltuielile cu utilitãþile au cunoscut o creºtere alarmantã în ultimii ani. Astfel, 85% din veniturile lunare ale unei familii bulgare mergeau în direcþia asigurãrii necesitãþilor de bazã (utilitãþi, hranã, transport, sãnãtate 78 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 78 ºi educaþie). Guvernul lui Borisov era vãzut direct responsabil pentru traiul la limita subzis- tenþei al populaþiei, creºterea corupþiei, retorica autoritarã ºi stagnarea economicã. În aceste condiþii, popularitatea de care se bucura Borisov ºi spijinul partidului de centru-dreapta al „Cetãþenilor pentru Dezvoltarea Democraticã a Bulgariei” au început treptat sã scadã, în mod special dupã decizia de a pune capãt proiectului care urmãrea construirea centralei nucleare Belene, privit de cetãþenii bulgari ca o soluþie de a reduce costurile cu electricitatea ºi de a crea noi locuri de muncã.21 La 29 ianuarie 2013, au avut loc proteste în stradã în oraºul Blagoevgrad, dupã ce cetãþenii bulgari au observat cã facturile de electricitate aveau un preþ de douã ori mai mare decât luna anterioarã. Ca rãspuns la sfidarea afiºatã de companiile private furnizoare de curent electric, care au declarat public cã nu a fost vorba de nici o greºealã în calculul preþurilor, aplicarea de taxe suplimentare mai mari fiind justificatã prin necesitatea recuperãrii prejudiciilor cauzate de furtul de energie electricã ºi neplata facturilor22, protestatarii au recurs la acte demonstrative de incendiere a facturilor. Treptat, nemulþumirea publicã s-a rãspândit ºi în alte oraºe. La data de 17 februarie 2013, au avut loc proteste ºi la Sofia, cetãþenii adunându-se în numãr mare în faþa Ministerului Economiei ºi a clãdirii Parlamentului pentru a cere demisia Guvernului, în contextul majorãrilor substanþiale a facturilor la cãldurã de cãtre compania Toplofikatsiya Sofia, care deþine monopolul în distribuþia de agent termic în capitala Bulgariei.23 Creºterea ilegalã a preþului la curentul electric a fost pusã de protestatari pe seama mono- polului format de cele trei companii private furnizoare de curent electric ºi lipsa intervenþiei Guvernului lui Borisov, care se fãcea astfel vinovat de complicitate. Novinite.com, o agenþie de ºtiri din Sofia a clasificat protestele ca fiind „un strigãt de disperare împotriva sãrãciei, monopolurilor ºi corupþiei.” Protestele din Sofia au dat naºtere unei miºcãri mai largi îndrep- tate împotriva Guvernului, care a strâns în stradã aproximativ 100000 de oameni, printre re- vendicãri aflându-se nu numai scãderea preþurilor la utilitãþi, desfiinþarea cartelului format de cele trei companii private care controlau piaþa energiei electrice24, dar ºi demisia Executivului bulgar. Atât pe fondul valului de acte sinucigaºe care au avut loc la Varna ºi Veliko Târnovo din cauza sãrãciei, a corupþiei, a pesimismului ºi a lipsei perspectivelor de viitor, cât ºi a cioc- nirilor violente dintre protestatari ºi forþele de ordine din Sofia, Guvernul condus de Boiko Borisov a demisionat.25 Decizia lui Borisov de a pãrãsi puterea a fost evaluatã diferit de ana- liºtii politici bulgari. Evgenii Dainov, analist politic ºi profesor în cadrul Noii Universitãþi Bul- gare a evaluat extrem de critic gestul ºefului Executivului, considerând cã momentul ºi modul în care Borisov a decis sã renunþe la putere au lãsat impresia unui lider slab, indecis ºi incapa- bil sã rezolve acele solicitãri legitime ale protestatarilor. Kancho Stoychev, Preºedintele Aso- ciaþiei Gallup Internaþional ºi expert politic în analiza procesului de tranziþie din Balcani, a ca- racterizat gestul lui Borisov ca fiind singura miºcare corectã ºi înþeleaptã, având în vedere circumstanþele interne dificile cu care se confrunta Bulgaria ºi ºi-a exprimat încrederea cã Borisov va continua sã joace un rol influent în viaþa politicã urmãrind binele cetãþenilor bul- gari. Boriana Dimitrova ºi alþi analiºti politici au subliniat faptul cã gestul lui Borisov a reflec- tat o bunã intuiþie asupra situaþiei actuale ºi a luat prin surprindere politologii, partidele ºi chiar protestatarii, partidele de opoziþie aflându-se într-o luptã continuã de legitimare care le-ar fi fãcut astfel incapabile sã ofere soluþii rapide la criza sistemicã actualã. Mariya Petkova, jur- nalistã, a considerat cã, deºi mulþi analiºti s-au grãbit sã interpreteze gestul lui Borisov ca o fiind o acceptare publicã a înfrângerii, la baza lui ar sta, de fapt, un calcul politic cât se poate de perspicace ºi raþional, având în vedere apropierea alegerior parlamentare ºi situaþia pericu- loasã în care partidul din care provine a fost pus, ca urmare a protestelor masive.26 decembrie 2018 79Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 79 Miºcãrile de protest în stradã de la începutul anului 2013 au fost catalogate ca fiind o ex- presie a disperãrii cetãþenilor de rând, fiind motivate prin sentimente de deprivare absolutã sau relativã ºi orientate iniþial exclusiv spre atingerea unor obiective de ordin social sau econom- ic, care au fost asociate cu stângã politicã tradiþionalã. Printre revendicãrile de ordin econom- ic invocate de protestatari s-au numãrat: anularea contractelor cu companiile private furnizoare de energie electricã ºi naþionalizarea acestora, punerea sub acuzare a acelora care se fac vino- vaþi de situaþia creºterii ilegale a preþurilor facturilor la utilitãþi, revizuirea facturilor la energia electricã cu participarea cetãþenilor, declasificarea contractelor care au avut ca obiect privati- zarea companiilor de stat din ultimii douãzeci ºi patru de ani, revizuirea tuturor contractelor de concesiune pentru ultimii douãzeci ºi patru de ani, stoparea privatizãrii companiilor de stat.27 Deyan Kyuranov, analist politic în cadrul Centrului de Strategii Liberale din Sofia a consider- at cã forþa specialã a protestului a fost chiar preeminenþa iniþialã a nemulþumirilor de ordin eco- nomic. Potrivit acestuia, protestatarii ar fi fost sfãtuiþi într-un mod total neinspirat sã încerce sã schimbe orientarea manifestaþiei publice în direcþia unei demonstraþii de ordin politic, prãbuºind astfel ceea ce a început ca o miºcare popularã promiþãtoare. Perspectiva lui Deyan Kyuranov este susþinutã ºi de politologul Antoniy Galabov care este de pãrere cã, în timp ce demonstraþiile iniþiale au avut ca obiect facturile ridicate la utilitãþi, cu speranþa implicitã cã Borisov ar fi putut rezolva aceastã situaþie, protestele au fost preluate ulterior de participanþi cu un profil diferit, caracterizaþi prin interese de ordin corporatist. Politologul este de pãrere cã revendicãrile protestatarilor care reclamau întregul sistem politic ºi natura tranziþiei la democraþie au fost excesive, consecinþa directã fiind preluarea retoricii populiste de cãtre par- tidele importante din Bulgaria pentru a putea fi privite ca aliate ale protestatarilor. Printre so- licitãrile de ordin politic care ar putea fi catalogate ca fiind excesive se numãrã: ridicarea imunitãþii parlamentarilor, stabilirea unei proceduri care sã vizeze eliberarea din funcþie a dem- nitarilor înaintea finalizãrii mandatului, stabilirea unui procent de 50% din cetãþeni care sã controleze activitatea instituþiilor de stat ºi deciziile actorilor politici importanþi, etc.28 În timp ce unii analiºti politici au etichetat protestele din februarie 2013 ca fiind apanajul celor sãraci ºi lipsiþi de posibilitãþi financiare, alþii au fost de pãrere cã, în spatele tulburãrilor timpurii au stat reprezentanþi ai clasei de mijloc, care au organizat primele demonstraþii din Sandanski ºi Blagoevgrad.29 Philippe Autié, ambasadorul francez în Republica Bulgaria la acel moment, a fost de pãrere cã protestele au avut la bazã lipsa de încredere a cetãþenilor în elite, la modul general ºi în clasa politicã, în mod particular, precum ºi frecventa imixtiune lipsitã de transparenþã a companiilor private în treburile publice, conferind astfel un sens negativ pro- cesului de tranziþie dupã 1989. Antropologul politic ºi jurnalistul Dostena Lavern a apreciat cã „Realitãþile sociale ºi politice din Bulgaria reflectã situaþia care se regãseºte ºi în celelalte þãri membre UE”, motivaþiile care au stat la baza protestului fiind legate de tendinþele negative existente la nivelul Uniunii Europene, printre care ameninþarea pe care o reprezintã neolibe- ralismul financiar la adresa fundamentelor democratice ale statelor. Imediat dupã demisia lui Borisov din februarie 2013, a fost numit un Guvern interimar, ur- mãtoarele alegeri parlamentare fiind programate pentru luna mai 2013. În urma alegerilor, par- tidul „Cetãþeni pentru Dezvoltarea Democraticã a Bulgariei” (GERB) a obþinut cele mai multe voturi ºi implicit locuri în Adunarea Naþionalã, fãrã a câºtiga însã o majoritate absolutã. Din acest motiv, GERB a format o coaliþie de guvernare cu Partidul Socialist Bulgar (BSP), par- tidul minoritãþii turce, Miºcarea pentru Drepturi ºi Libertãþi ºi partidul de extremã-dreapta Ataka, coaliþie care l-a nominalizat pe Plamen Oresharski, tehnocrat socialist, ca Prim-minis- 80 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 80 tru. Înainte ca Oresharski sã îºi poatã forma propriul Guvern, un nou val de proteste a izbuc- nit la 14 iunie 2013, ca urmare a deciziei socialiºtilor ºi a minoritarilor turci de a-l numi pe deputatul Delyan Peevski în funcþia de ºef al unitãþii anticorupþie DANS, Agenþia Naþionalã de Securitate, în absenþa oricãrei dezbateri. Peevski, despre care mass-media bulgarã scria cã s-ar fi aflat în spatele unuia dintre cele mai mari trusturi de media din Bulgaria (care deþinea marea majoritate a televiziunilor ºi a ziarelor) ºi a cãrui mamã conducea loteria de stat, era cunoscut pentru legãturile sale cu elementele corupte ºi criminale din Bulgaria.30 Un articol din Reuters relata cã, la data de 14 iunie 2013, aproximativ 10000 de protestatari care scandau „demisia” (ostavka) ºi „mafia” (mafia), s-au adunat în faþa clãdirii Guvernului de la Sofia, solicitând re- tragerea numirii într-o funcþie publicã a mogulului Peevski. Potrivit aceleiaºi publicaþii, guver- nele postcomuniste din Bulgaria au dezamãgit opinia publicã din cauza numeroaselor legãturi reciproc avantajoase dintre politicieni ºi oameni de afaceri, descurajând investiþiile strãine ºi menþinând þara atât sub supravegherea strictã a UE prin intermediul Mecanismului de Coope- rare ºi Verificare, cât ºi în afara spaþiului Schengen.31 #DANSwithme a fost simbolul protes- telor îndreptate împotriva Guvernului Oresharski, principalul instrument de mobilizare prin in- termediul reþelelor de socializare ºi cea mai importantã platformã online de comunicare.32 Deºi Parlamentul bulgar a anulat nominalizarea controversatã a deputatului Delyan Peevski la conducerea Agenþiei Naþionale de Securitate (DANS), protestele iniþiale s-au transformat rapid într-o miºcare antiguvernamentalã care cerea demisia Primului-ministru socialist Plamen Oresharski. În timpul protestelor care au continuat în vara lui 2013, un grup de protestatari ºi-a exprimat resentimentele faþã de clasa politicã, dar ºi mulþumirea pentru sprijinul manifest al ambasadorilor Philippe Autié ºi Matthias Hoepfner în vederea delimitãrii factorului politic de cel economic, prin reinterpretarea celebrei picturi a lui Eugène Delacroix, „Libertatea con- ducând poporul”, femeia, simbolizând Libertatea, purtând în braþe un steag bulgar.33 În arti- colul „Ideologie ºi miºcãri scociale. O analizã comparativã a protestelor care au avut loc în anul 2013 în Bulgaria, Ungaria ºi România”, Diana Mãrgãrit subliniazã nemulþumirea cetãþe- nilor bulgari cu privire la anumite decizii ale reprezentanþilor puterii luate sub presiunea strãzii (demisia lui Borisov sau anularea controversatei nominalizãri a deputatului Delyan Peevski la conducerea Agenþiei Naþionale de Securitate (DANS) de Parlamentul bulgar), atâta timp cât corupþia ºi ineficienþa actului guvernamental rãmân constante ale vieþii politice. În acest con- text, intelectualii, jurnaliºtii, juriºtii ºi politicienii au elaborat „Carta 2013”, varianta bulgarã a faimoasei Cãrþi 77, un document anticomunist, care milita pentru reforma judiciarã. „În ciuda numeroaselor lipsuri, carta sublinia nevoia realã a societãþii civile de a lupta împotiva corupþiei ºi a deciziilor nedemocratice ale guvernanþior, aºa cum însãºi Uniunea Europeanã recomanda statelor membre”.34 Preºedintele Rosen Plevneliev, alþi oficiali UE ºi ai statelor membre, in- clusiv comisarul UE pentru justiþie, Viviane Reding ºi-au exprimat sprijinul pentru cauza protestelor ºi simpatia faþã de protestatari. Ivan Krastev, preºedintele Centrului pentru Studii Liberale din Sofia este de pãrere cã, în opoziþie cu Grecia, unde oamenii au manifestat împotri- va UE vãzutã ca motor principal al mãsurilor de austeritate, bulgarii considerã Bruxelles-ul „un aliat natural”. Prin urmare, oficialii de la Bruxelles sunt chemaþi sã se alãture protestata- rilor în lupta împotriva elitelor corupte.35 În acelaºi articol publicat de Inter Press Service, o agenþie de ºtiri, Claudia Ciobanu sub- liniazã tinereþea participanþilor la proteste, care provin în mare parte din zonele urbane, bucu- ria cu care aceºtia trãiesc experienþa nouã a acþiunii stradale ºi creativitatea care rezultã din costumaþia coloratã, caracterul adesea teatral al manifestaþiilor, apelul la noile tehnologii de decembrie 2018 81Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 81 comunicare pentru difuzarea mesajelor cu caracter politic ºi diversitatea acþiunilor prin care tinerii se adreseazã clasei politice, în lipsa unui rãspuns din partea Guvernului. Pentru a reflec- ta dorinþa de a trãi într-o democraþie funcþionalã, în care sã exite o demarcaþie clarã între politi- cieni, oameni de afaceri ºi crima organizatã din Bulgaria, protestatarii s-au adunat în fiecare dimineaþã în centrul Sofiei „pentru a servi o cafea cu parlamentarii” ºi au revenit pe strãzi seara, pentru marºuri de protest mai ample ºi spectacole mai elaborate.36 Protestele care s-au fãcut remarcate prin durata lungã de timp, participarea largã, caracterul paºnic ºi creativitatea abordãrilor au luat o turnurã violentã la data de 23 iulie 2013, când protestatarii au înconjurat clãdirea Adunãrii Naþionale, iar parlamentarii, aflaþi într-o sesiune extraordinarã pentru a vota amendamente la Legea bugetului, au rãmas blocaþi în interior. Atunci când membrii Adunãrii Naþionale au încercat sã pãrãseascã clãdirea într-un autobuz alb, au avut loc ciocniri între protestatari ºi forþele de ordine, protestatarii fiind nevoiþi sã îºi petreacã restul nopþii în clãdire, pânã dimineaþa, când forþele de ordine au utilizat forþa pentru a crea un culoar printre protestatari ºi a permite evacuarea clãdirii.37 În timpul vacanþei parlamentare protestele au cunoscut o slabã participare, numãrul protes- tatarilor crescând constant începând cu luna septembrie, dupã reluarea activitãþii parlamentare. La data de 8 octombrie, Curtea Constituþionalã i-a permis lui Peevski sã-ºi reia mandatul de deputat. Ca rãspuns la decizia Curþii Constituþionale, studenþii au ocupat cea mai mare salã de lecturã a Universitãþii din Sofia ºi, la data de 23 octombrie 2013, au început cele trei luni de ocupaþie a universitãþii în sprijnul protestatarilor, timp în care cursurile au fost suspendate. 38 Printre revendicãrile miºcãrii studenþeºti intitulate „Occupy Bulgaria” s-au regãsit: demisia Guvernului Oresharski, ca urmare a deciziilor controversate, a lipsei de transparenþã a actului guvernamental ºi a acuzaþiilor de corupþie care pluteau asupra membrilor Executivului bulgar, organizarea de alegeri anticipate, diminuarea disparitãþilor dintre bogaþi ºi sãraci, reforma Co- dului electoral care sã prevadã reducerea numãrului de parlamentari ºi facilitarea destituirii din funcþie a unui parlamentar care nu îºi duce la bun sfârºit atribuþiile încredinþate de cetãþeni.39 Totodatã, artiºtii ºi actorii autohtoni s-au implicat în protestele îndreptate împotriva Guver- nului Oresharski. Pe lângã reinterpretarea celebrei picturi a lui Eugène Delacroix din iulie 2013, au fost realizate þi alte reprezentaþii publice. Producãtorii emisiunii televizate „Lords of the Air” au lansat 240 de baloane (numãrul parlamentarilor bulgari), care erau personalizate cu poze ale premiului „sconcsul de aur”. Realizatorii emisiunii îi ridiculizeazã în acest mod pe cei care deþin afaceri dubioase. În plus, în luna decembrie 2013, actorii au organizat, în faþa clãdirii Parlamentului, o procesiune funerarã asemãnãtoare celei din piesa lui Alexander Morfov, „Via- þa este frumoasã”. Participanþii la procesiune au strigat „Sã îngropãm moralitatea politicã bul- garã”, în timp ce þineau un priveghi ºi citeau necrologul Guvernului Oresharski.40 Protestele îndreptate împotriva Guvernului Oresharski au cunoscut creºteri ºi descreºteri în intensitate pânã la data de 23 iulie 2014, când Primul-ministru bulgar s-a declarat învins ºi ºi- a prezentat demisia.41 Nevena Borisova, jurnalist bulgar care lucreazã pentru Global Voices, a declarat cã pro- testele care au avut loc în Bulgaria în ultimii ani „pot fi privite ca o revoluþie moralã împotri- va corupþiei, nepotismului ºi oligarhiei. Ele pot fi legate de tendinþele globale de nemulþumire faþã de elitele politice ºi anumite grupuri economice.”42 Deºi unii analiºti politici au considerat cã protestele nu au reuºit sã schimbe prea mult peisajul politic, prin revendicãrile care au vizat în principal demisia Guvernului, organizarea de alegeri anticipate ºi introducerea standardelor morale în politicã, agenþia de ºtiri Novinite 82 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 82 din Sofia a fost de pãrere cã „acestea sunt importante pentru avansarea societãþii bulgare ºi pot servi drept lecþii de democraþie.”43 România Miºcãrile sociale din România anilor 2012–2018 fac parte din noua culturã urbanã, fiind asociate stilului de viaþã al tinerilor educaþi care pledeazã pentru transparentizarea actului po- litic ºi necesitatea ca funcþiile publice sã fie ocupate de oameni integri. Aceste fenomene so- ciale autohtone au îmbrãcat diverse forme de manifestare, printre care amintim: petiþii adresate aleºilor þãrii, marºuri de protest, blocarea temporarã a unor drumuri ºi bulevarde în timpul marºurilor, întâlniri cu reprezentanþii puterii, mesaje creative scrise pe pancarte ºi bannere, proiectarea de mesaje pe clãdiri, mesaje cu o „agresivitate simbolicã”44 transmise pe Facebook liderilor politici ºi preluate mai departe de televiziuni, ocuparea simbolicã a pieþelor din cele mai mari oraºe ºi coregrafii umane cu o simbolisticã aparte. Spre deosebire de alte foste þãri socialiste, tranziþia economicã din România a durat mai mult decât a fost estimat iniþial ºi a implicat costuri sociale semnificativ mai mari.45 Conform unei analize realizate de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD) în anul 2011, Polonia ºi Ungaria au înregistrat creºteri economice remarcabile la finalul anului 2000, în timp ce PIB-ul României a devansat nivelul celui înregistrat în 1989 abia în anul 2005.46 Comparativ cu alte þãri din regiune, perioada de creºtere relativã ºi bunãstare a României a fost mai scurtã (2004–2008), o mare parte a acestei creºteri fiind bazatã pe consum, stimulat de politicile relaxate de creditare ºi sumele de bani trimise în þarã de românii aflaþi la muncã în strãinãtate. Din raþiuni electorale, Guvernele conduse de Cãlin Popescu-Tãriceanu ºi, ulterior, de Emil Boc (perioada 2007–2009), au ignorat semnalele crizei economice globale, conti- nuând sã promoveze o politicã fiscalã care a accentuat deficitul bugetar.47 Drept consecinþã, pe fondul crizei financiare globale, la sfârºitul anului 2009, România a înregistrat o scãdere cu 7,1% a PIB-ului, comparativ cu 2008. Similar, nivelul investiþiilor strãine directe a scãzut de la peste 13 miliarde de dolari în 2008, la 4,9 miliarde în 2009, conform aceleiaºi analize real- izate de BERD.48 De abia la începutul anului 2010, preºedintele Traian Bãsescu ºi Guvernul Boc au recunos- cut public cã România intrase în crizã economicã ºi au recurs la împrumuturi externe de la Fondul Monetar Internaþional (FMI) ºi alte instituþii financiare europene, care au fost condi- þionate de adoptarea unor politici de restructurare foarte dure. În aceste condiþii, Guvernul Boc a luat o serie de mãsuri extreme de austeritate, printre care: adoptarea impozitului forfetar, tãierea salariilor personalului bugetar cu 25%, mãrirea TVA-ului de la 19% la 24% etc., alã- turi de restructurarea sectorului de stat prin concedieri masive. În aceste condiþii, veniturile populaþiei ºi consumul au scãzut semnificativ, iar sãrãcia ºi discrepanþele sociale s-au accen- tuat simþitor.49 Potrivit unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbanã ºi Regionalã – CURS, la sfârºitul anului 2011, douã treimi dintre respondenþi susþineau cã veniturile gospodãriei îi situeazã sub limita unui trai decent. Totodatã, 49% dintre persoanele intervievate afirmau cã o duc mai prost comparativ cu un an în urmã, iar 10% cã o duc mult mai prost, în timp ce aprox- imativ o treime dintre respondenþi (32%) considerau cã o duc la fel ca anul trecut, iar 8% susþineau cã o duc mai bine sau mult mai bine comparativ cu anul trecut. În termeni generali, acelaºi sondaj CURS evidenþia faptul cã 84% dintre intervievaþi considerau cã lucrurile în România merg într-o direcþie greºitã ºi doar 11% susþineau cã direcþia este bunã.50 decembrie 2018 83Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 83 Pe fondul mãsurilor de austeritate de o duritate nemaiîntâlnitã pânã la acel moment, a aro- ganþei liderilor politici ºi a absenþei unei strategii adecvate de comunicare cu cetãþenii, PDL a scãzut în preferinþele electoratului de la aproximativ 32% la alegerile parlamentare din noiem- brie 2008, la 19% în decembrie 2011, potrivit unui sondaj CURS realizat înaintea protestelor din 2012. Nici alte instituþii publice nu stãteau mai bine la capitolul încredere: doar 6% dintre respondenþi aveau încredere multã ºi foarte multã în Parlament, în timp ce doar 7% dintre cei intervievaþi aveau încredere multã ºi foarte multã în partidele politice. Singurele instituþii care se bucurau de încrederea a mai mult de jumãtate dintre respondenþi erau biserica (74% în- credere multã ºi foarte multã) ºi armata (58% încredere multã ºi foarte multã).51 La începutul anului 2012, Raed Arafat, fondatorul Serviciului Mobil de Urgenþã, Reani- mare ºi Descarcerare ºi subsecretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii, îºi manifesta deschis opozi- þia cu privire la un proiect de lege asumat de Guvernul condus de Emil Boc, care ar fi libera- lizat accesul firmelor private pe piaþa serviciilor medicale de urgenþã. La data de 9 ianuarie 2012, în cadrul unei intervenþii telefonice la Realitatea TV, preºedintele Traian Bãsescu a in- oculat ideea potrivit cãreia Raed Arafat ar trebui sã îºi prezinte demisia din Guvern dacã îºi menþine opoziþia faþã de proiectul Legii sãnãtãþii, ceea ce fondatorul SMURD a ºi fãcut în ziua urmãtoare. Cetãþenii au interpretat demisia forþatã a lui Raed Arafat ca un gest care ascundea în subsidiar dorinþa decidenþilor politici de a desfiinþa serviciile medicale de urgenþã din România. Acest fapt a generat valuri de proteste în stradã care au început la data de 12 ianua- rie 2012 în Târgu Mureº (aproximativ 1500-3000 de oameni) ºi ulterior în Bucureºti ºi alte oraºe din þarã. Protestele din Piaþa Universitãþii (Bucureºti) au atins punctul culminant în zilele de 15-16 ianuarie, când au avut loc altercaþii între câteva grupuri de suporteri ai echipelor de fotbal ºi forþele de ordine, care au degenerat în confruntãri violente, soldate cu rãniþi, distrugeri ale mobilierului urban, incendierea unor chioºcuri de presã ºi numeroase reþineri. Acþiunile de protest au scãzut din intensitate, o datã cu reîntoarcerea lui Raed Arafat în poziþia ocupatã în cadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi cãderea Guvernului condus de Emil Boc la data de 6 februa- rie 2012. Conform sociologului Cãtãlin Augustin Stoica, deºi românii au avut numeroase motive de nemulþumire pânã la episodul Arafat (tãierile salariale ºi concedierile din sector bugetar, ni- velul mic al pensiilor ºi impozitarea acestora, creºterea TVA-ului, scãderea dramaticã a veni- turilor, raþionalizarea asistenþei sociale, corupþia din sectorul bugetar, etc.), cetãþenii nu s-au solidarizat pentru a-ºi exprima public nemulþumirea faþã de politicile promovate de Traian Bãsescu ºi Guvenul Boc. Intervenþia telefonicã a Preºedintelui Bãsescu din data de 9 ianuarie 2012 ºi demisia ulterioarã a lui Raed Arafat au constituit cele douã elemente care au permis convergenþa nemulþumirilor ºi a sentimentelor de frustrare ale opiniei publice cu privire la si- tuaþia economicã ºi politicã din þarã. Atacul lui Traian Bãsescu la adresa subsecretarului de stat Raed Arafat a fost picãtura care a umplut paharul, cetãþenii considerând cã preºedintele în funcþie a încãlcat pragul simbolic al decenþei ºi suportabilitãþii.52 Gradul scãzut de mobilizare al românilor la aceste prime acþiuni de protest care au fost scânteia ce a declanºat valul ulterior de demonstraþii în stradã din 2013, 2015 ºi 2017 a con- stituit unul dintre principalele motive pentru care sociologi precum Cãtãlin Augustin Stoica au înscris aceste proteste în categoria comportamentelor colective, alãturi de slaba organizare, lip- sa liderilor formali ºi a unui program asumat, dinamica extrem de complexã, etc. Participarea relativ scãzutã la protestele din ianuarie 2012, spre deosebire de cele din iunie 1990 poate fi explicatã prin condiþiile meteorologice nefavorabile ºi gradul mare de fragmentare socialã, pe fondul unei neîncrederi sociale generalizate atât în instituþiile publice, cât ºi în ceilalþi semeni.53 84 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 84 Un alt aspect care se impune a fi menþionat cu privire la evenimentele din ianuarie 2012 este faptul cã marea majoritate a protestatarilor nu a contestat modelele democraþiei reprezen- tative ºi sistemului capitalist monetarist, aºa cum acestea au fost implementate în statele occi- dentale, ci varianta autohtonã, naþionalã a acestor modele politice ºi economice. Concret, pro- testatarii au denunþat deficitul de democraþie care rezulta din atitudinea autoritarã ºi sfidãtoare la adresa cetãþenilor afiºatã de reprezentanþii puterii, politicianismul, corupþia, practica guver- nãrii prin asumarea rãspunderii guvernamentale sau prin decret prezidenþial, intenþia de a co- masa alegerile locale cu cele parlamentare, etc. În acelaºi sens au fost condamnate practicile „capitalismului de cumetrie” (expresie care îi aparþine fostului preºedinte Ion Iliescu) existent în România, care fãceau referire la accesul la banii publici prin intermediul legãturilor corupte de tip informal, deturnarea resurselor statului cãtre „firme de casã” ale politicienilor aflaþi la putere, obþinerea de foloase ºi avantaje de ordin economic prin practici corupte, aplicarea strategiilor de intimidare de persoanele aflate în funcþii publice-cheie, etc. Toate aceste practi- ci ilegale au condus la scãderea nivelului general de trai al populaþiei, scãderea veniturilor, creºterea disparitãþilor sociale dintre sãraci ºi bogaþi ºi a polarizãrii sociale ºi economice.54 Interesantã este ºi perspectiva sociologului Alfred Bulai, care analizeazã cele douã spaþii distincte ce s-au conturat în cadrul protestelor din luna ianuarie 2012, cu „o funcþionalitate, un public ºi o tematicã diferite.”55 Pentru început, zona de la Teatrul Naþional, spre deosebire de cea de la Arhitecturã, a fost mult mai generoasã ca spaþiu de manifestare, deschidere, pozi- þionare în trepte ºi grad de iluminare publicã, fapt care a asigurat o expunere mediaticã mai mare ºi o accentuare a efectului dramatic al protestelor.56 În continuare, eterogenitatea partici- panþilor la proteste (pensionari, casnice, ºomeri, elevi, studenþi, oameni ai strãzii, intelectuali ºi ultraºi) s-a structurat în douã lumi diferite de protest. În spaþiul de la Teatrul Naþional, majo- ritatea era reprezentatã de oameni peste 40-45 de ani, în timp ce, la Arhitecturã se aflau mai degrabã tineri (studenþi, ultraºi, ONG-iºti), ambele zone respingând însã orice legãturã expli- citã cu politicul.57 Totodatã, motivaþiile participãrii la protest au fost de ordin economic ºi so- cial pentru marea majoritate a oamenilor prezenþi în zona Teatrului Naþional (scãderea nivelu- lui de trai, nivelul mic al pensiilor ºi al veniturilor, ºomajul, etc.), în timp ce protestatarii din zona Arhitecturii au avut motivaþii de ordin politic (drepturile ºi libertãþile civile, denunþarea climatului politic ºi economic nesãnãtos, respingerea comasãrii alegerilor locale cu cele parla- mentare, teme specifice noilor miºcãri sociale – protecþia mediului, drepturile femeilor etc.).58 În plus, spaþiul de la Teatrul Naþional a avut o componentã vizualã mult mai puternicã prin ba- nnere, pancarte, steaguri, coli A4 cu mesaje sugestive, în timp de zona de la Arhitecturã a impli- cat o componentã sonorã mult mai importantã prin diverse texte, sloganuri ºi melodii creative.59 La sfârºitul lunii august 2013, Guvernul condus de social-democratul Victor Ponta a uitat promisiunile electorale fãcute în timpul campaniei electorale aferente alegerilor parlamentare din 2012 ºi a luat decizia de a aproba ºi de a trimite la dezbateri ºi vot în Parlament proiectul de lege privind unele mãsuri aferente exploatãrii minereurilor auro-argentifere de la Roºia Montanã, care ar fi conferit companiei Roºia Montanã Gold Corporation dreptul de a expro- pria forþat locuitorii care ar fi refuzat sã îºi vândã casele ºi terenurile ºi ar fi stabilit anumite termene pânã la care autoritãþile statului erau obligate sã acorde toate aprobãrile necesare de- marãrii proiectului, indiferent de posibilele încãlcãri ale legislaþiei naþionale sau a hotãrârilor judecãtoreºti. Dacã acest proiect ar fi fost aprobat de Parlament, la Roºia Montanã ar fi luat naºtere cea mai mare exploataþie minierã din Europa, care ar fi folosit 12000 de tone de cia- nuri anual pentru a produce 300 de tone de aur ºi 1600 de tone de argint pe o perioadã de 17 decembrie 2018 85Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 85 ani. În ciuda faptului cã proiectul prevedea crearea a 2300 de locuri de muncã în faza de con- strucþie ºi alte 900 în faza de exploatare propriu-zisã, ar fi distrus trei sate, patru munþi, nu- meroase situri arheologice care dateazã de pe vremea romanilor60, iar bunurile obþinute ar fi fost deþinute de compania canadianã, statului român revenindu-i exclusiv o redevenþã de 6%, conform informaþiilor furnizate de Rise Project.61 Compania canadianã Gabriel Resources, acþionarul majoritar în cadrul Roºia Montanã Gold Corporation, firma care ar fi iniþiat proiec- tul cu acelaºi nume ar fi obþinut, fãrã licitaþie, o licenþã de exploatare a aurului în zonã încã din anul 2000. Cu toate acestea, timp de treisprezece ani, compania nu a reuºit sã obþinã toate aprobãrile necesare demarãrii proiectului din cauza imposibilitãþii de a se conforma legislaþiei de mediu din România.62 Ca urmare a suspiciunilor care pluteau asupra guvernanþilor cu privire la servirea intere- selor private ale companiei Roºia Montanã Gold Corporation ºi pe fondul neîncrederii gener- alizate în clasa politicã, au avut loc proteste în stradã la data de 1 septembrie 2013, când ONG- urile de mediu au reuºit sã mobilizeze câteva mii de oameni prin intermediul reþelelor online de socializare.63 În cea de-a treia sãptãmânã consecutivã de proteste, numãrul participanþilor a ajuns la 20000 în Bucureºti ºi alte câteva mii în þarã.64 La acel moment, demonstraþiile în stradã care au avut acelaºi caracter eterogen, structurã orizontalã ºi lipsã a liderilor formali ca ºi anul precedent, nu au mai putut fi ignorate de televiziunile naþionale de ºtiri puternic finan- þate de compania canadianã.65 Claudiu Crãciun, analist politic ºi participant la proteste, atrãgea atenþia asupra faptului cã demonstraþiile în stradã nu luptã numai pentru simpla cauzã de mediu, ci ºi pentru respectarea unor drepturi fundamentale, printre care dreptul la proprietate ºi dreptul la un patrimoniu cultu- ral ce aparþine generaþiilor care vor veni ºi întregii lumi. În aceeaºi intervenþie, Claudiu Crãciun a criticat practicile corupte ale clasei politice actuale, care se bucurã de o susþinere largã din partea unei mass-media aservite intereselor politice ºi a pledat pentru introducerea unei com- ponente participative în procesul democratic din România.66 Faþã de cauza protestelor ºi-au manifestat public sprijinul o serie de personalitãþi politice ºi istorice printre care: Vladimir Tismãneanu, Principesa Margareta a României, Crin Antonescu, Renate Weber. Sub presiunea strãzii, Guvernul a decis în cele din urmã sã renunþe la proiect. Potrivit sociologului ºi politologului român Sebastian Lãzãroiu, anul 2015 a fost marcat de iniþiative legislative ºi proiecte de lege care au urmãrit acordarea de privilegii suplimentare atât parlamentarilor, cât ºi altor categorii speciale de votanþi, spre nemulþumirea opiniei publice.67 Astfel, la data de 1 ianuarie 2015, pensiile din sistemul public au fost majorate cu 5%, iar in- demnizaþiile pentru persoanele cu handicap cu 16%, salariul minim pe economie ajungând la pragul de 975 lei. Totodatã, la 16 iunie 2015, Plenul reunit al Senatului ºi Camerei Deputaþilor a aprobat proiectul privind pensiile speciale ale parlamentarilor, cu 303 voturi pentru, 124 îm- potrivã ºi douã abþineri. Potrivit acestui proiect, un parlamentar care a avut un singur mandat se va bucura de o pensie de aproximativ 1500 lei, în timp ce pensia unui parlamentar care a avut trei mandate se va situa în jurul a 4000 lei. Ca ºi când nu era suficient, la 30 iunie 2015, Plenul Camerei Deputaþilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind pensiile militare de stat, care prevede cã baza de calcul folositã pentru stabilirea pensiei mi- litare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în ºase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate. La 1 octombrie 2015, a urmat personalul din sistemul public sanitar, precum ºi personalul din cadrul Institutului Naþional de Expertizã Medicalã ºi Recuperare a Capacitãþii de Muncã ºi al serviciilor teritoriale de expertizã medicalã aflate în subordinea 86 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 86 caselor teritoriale de pensii ale cãror salarii de bazã/de încadrare au fost mãrite cu 25%. În con- tinuare, o ordonanþã de urgenþã adoptatã în ultima ºedinþã a Executivului Victor Ponta prevedea majorarea salariilor personalului din sistemul de sãnãtate cu 25% ºi cele ale tuturor bugetarilor cu 10%, începând de la 1 decembrie 2015.68 În acest context, Sebastian Lãzãroiu atrãgea atenþia asupra necesitãþii limitãrii acordãrii de pensii speciale, pe fondul creºterii deficitului la fondul de pensii, care este acoperit din bugetul de stat ºi al unui numãr din ce în ce mai mic de contributori în raport cu numãrul beneficiarilor.69 În noaptea de 30 octombrie 2015, a avut loc un grav incendiu în incinta clubului Colectiv, situat într-o fostã halã a fabricii Pionierul din sectorul 4. Incendiul s-a declanºat în timpul con- certului trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansãrii noului album intitulat „Mantras of War”.70 În urma cercetãrilor efectuate, a rezultat faptul cã focul ar fi fost provocat de materi- alele pirotehnice utilizate în timpul concertului, ce au dus la aprinderea buretelui antifonant re- alizat din poliuretan – un material uºor inflamabil, care se regãsea pe stâlpii interiori ai clãdirii, pereþi ºi tavan. Flãcãrile s-au extins extrem de repede în tot clubul, generând panicã în rândul participanþilor la concert, care s-au grãbit sã evacueze clãdirea utilizând singura ieºire existen- tã. În urma tragediei, ºi-au pierdut viaþa 64 de tineri: 27 au murit în incendiu, 25 în spitalele din þarã ºi 12 în cele din strãinãtate71, iar 186 de persoane au fost rãnite, dintre care 146 au fost spitalizate.72 A fost catalogat ca fiind cel mai grav incendiu care a avut loc într-un club de noapte din România73 ºi cel mai grav accident naþional dupã Revoluþia din 198974. Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne sã instituie Planul roºu de intervenþie, iar Gu- vernul României a decretat trei zile de doliu naþional: 31 octombrie-2 noiembrie. Potrivit primelor date ale anchetei deschise dupã incendiul la clubul Colectiv, localul nu avea o amenajare interioarã care sã permitã utilizarea de materiale pirotehnice, având în vedere prezenþa materialelor uºor inflamabile pe stâlpii de susþinere, pereþi ºi tavan, folosite cu scop de antifonare, în mod ilegal, pentru evitarea costurilor suplimentare. Totodatã, clubul nu de- þinea toate autorizaþiile de funcþionare de la Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã ºi nici su- ficiente cãi de evacuare în caz de urgenþã, la momentul concertului aflându-se în club un numãr de tineri care depãºea cu mult limita permisã de suprafaþa localului.75 Ca urmare a ne- regulilor înregistrate, cei trei proprietari ai clubului Colectiv au fost arestaþi preventiv pentru 30 de zile, sub acuzaþia de ucidere ºi vãtãmare corporalã din culpã.76 Incendiul de la clubul Colectiv, soldat cu moartea a 64 de tineri, a fost evenimentul cu o încãrcãturã emoþionalã ºi simbolicã aparte care a scos românii din nou în stradã. La data de 1 noiembrie 2015, aproximativ 8000 de persoane au participat la un marº de comemorare a vic- timelor incendiului în Piaþa Universitãþii din Bucureºti, ulterior mulþimea îndreptându-se cãtre locul tragediei, unde se mai aflau alte 2000 de persoane venite sã aducã un ultim omagiu celor dispãruþi.77 Ca urmare a declaraþiei primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone potrivit cãreia nu are ce sã-ºi reproºeze, pentru cã, din punctul de vedere al Primãriei, clubul Colectiv funcþiona legal, a fost organizat un miting pentru demiterea acestuia, la data de 3 noiembrie 2015, în acelaºi loc devenit simbolic: Piaþa Universitãþii.78 Declaraþia sfidãtoare a primarului venea dupã episodul introducerii pensiilor speciale pentru parlamentari din iunie 2015 ºi la nici douã sãptãmâni distanþã de la moartea poliþistului Bogdan Giginã, care ar fi survenit în urma respec- tãrii ordinelor fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, ce ar fi impus deplasarea cu o vitezã ridicatã, neadaptatã condiþiilor de vizibilitate redusã determinatã de lãsarea întunericului ºi de fenomenele meteo nefavorabile. Aºadar, declaraþia lui Piedone a fost picãtura ce a umplut pa- decembrie 2018 87Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 87 harul, depãºind nivelul maxim de toleranþã ºi suportabilitate fixat de cetãþeni, care au primit astfel un imbold pentru a-ºi exprima public nemulþumirea cu privire la corupþia, aroganþa ºi sfidarea clasei politice. Demonstraþia de protest a durat aproximativ 8 ore ºi a strâns 25000 de participanþi, care au strigat lozinci precum: „Peste tot corupþie, nicãieri justiþie”, „Toate partidele, aceeaºi mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv” ºi au cerut demisia lui Victor Ponta, a lui Gabriel Oprea ºi a lui Cristian Popescu Piedone. Concomitent, au avut loc proteste care au strâns câte- va mii de participanþi ºi în alte oraºe din þarã: Braºov, Iaºi, Ploieºti, Alba Iulia, Miercurea Ciuc. Mesajul central al protestelor a fost: „Corupþia ucide”.79 Deºi primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone ºi Guvernul Ponta ºi-au prezentat demisia ziua urmãtoare, protestele au con- tinuat în numãr impresionant în capitalã ºi alte oraºe din þarã ºi din strãinãtate pânã la desem- narea tehnocratului Dacian Cioloº în funcþia de Prim-ministru, la data de 10 noiembrie 2015. La începutul lunii februarie 2017, un alt proiect de lege al Guvernului, condus de aceastã datã de social-democratul Sorin Grindeanu, a aprins România ºi a generat cele mai ample miºcãri de protest anticorupþie dupã 1989. Dincolo de faptul cã decizia Guvernului de a regle- menta prin ordonanþã de urgenþã amnistia ºi abuzul în serviciu urmãrea salvarea unor lideri politici importanþi condamnaþi pentru corupþie sau abuz în serviciu, un alt element care a atras atenþia opiniei publice a fost momentul în care Guvernul a luat aceastã decizie: „noaptea, ca hoþii”, aºa cum au susþinut protestatarii, pentru a evita astfel orice dezbatere publicã. Eveni- mentul care a declanºat protestele în stradã a fost vizita inopinatã a Preºedintelui Iohannis la sediul Guvernului pentru a împiedica adoptarea acesteia. Opoziþia fermã a preºedintelui Ro- mâniei, procurorului general, procurorului ºef al Direcþiei Naþionale Anticorupþie, Consiliului Superior al Magistraturii, diverºilor ambasadori acreditaþi în România, coroboratã cu lipsa unei poziþii clare a Guvernului pe tema OUG 13 au amplificat emoþia colectivã ºi au scos în stradã, în capitalã ºi alte oraºe din þarã, sute de mii de români, timp de câteva sãptãmâni. Într-un final, Guvernul a renunþat la ordonanþa de urgenþã, iar ministrul justiþiei Florin Iordache ºi-a pre- zentat demisia, deºi era în continuare convins de faptul cã nu i se poate imputa nici o vinã din punct de vedere tehnic. Se impune sã punctãm faptul cã participanþii la marºurile de protest, în general tineri ºi per- soane pânã în 50 de ani, cu un nivel superior de educaþie (40%) ºi mediu (30%), provenind din mediul urban, angajaþi preponderent în mediul privat (74%) sau studenþi (11%)80, au fost do- minaþi de sentimentul pozitiv al solidaritãþii ºi nu de furie sau revoltã la adresa guvernanþilor, fapt care a menþinut caracterul relativ paºnic al demonstraþiilor, singura excepþie fiind episoa- dele de ciocniri violente între ultraºi ºi forþele de ordine. Totodatã, miºcarea de protest din România anului 2017, prin amploarea manifestaþiilor, gradul exemplar de mobilizare a cetã- þenilor, creativitatea participanþilor reflectatã atât la nivelul alegerii mesajelor, inclusiv prin apelul la rime scurte ºi uºor de reþinut: „Aþi reuºit… Ne-aþi unit!”, „Noaptea hoþii/Voteazã ca mafioþii”, „Zi de zi/Aici vom fi”, „Sã vã fie fricã/Poporul se ridicã”, cât ºi în ceea ce priveºte opþiunea pentru acele canale de transmitere menite sã atragã atenþia publicului larg (proiec- tarea de mesaje sugestive pe clãdirile din zonã, marea de lumini albe din Piaþa Victoriei creatã cu ajutorul lanternelor telefoanelor mobile, formarea tricolorului ºi a steagului UE – simbol al ataºamentului protestatarilor faþã de normele ºi valorile europene)81 au constituit o sursã de in- spiraþie pentru demonstraþiile publice care au avut loc în alte capitale europene. Viziunea asupra Uniunii Europene ca „aliat” în lupta împotriva corupþiei ºi a „capitalismului de cume- trie” a fost subliniatã ºi prin scandarea lozincii „Europe, stand up with us to defend justice”. 88 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 88 Concluzii În opinia noastrã, miºcãrile sociale recente care au avut loc în Republica Bulgaria ºi Româ- nia, ar trebui studiate atât în contextul politic ºi economic naþional particular, ceea ce am ºi în- treprins în paginile anterioare, cât ºi într-un cadru regional, mai amplu, de contestare a modelelor democraþiei reprezentative ºi sistemului capitalist monetarist promovate de statele occidentale. Andrei Þãranu este de pãrere cã „aceste demonstraþii pot fi considerate ºi ca parte a unui fenomen global de contestare a modelului societal ºi politic contemporan. Desigur, demon- straþiile au îmbrãcat o multitudine de forme în întreaga lume, ele fiind adaptate la societãþile unde au izbucnit. Este însã imposibil ca aceste proteste sã fie privite ca fenomene distincte ºi izolabile de la societate la alta. Fenomenul de contagiune de care vorbeºte Charles Tilly82 a avut loc nu numai datoritã noilor tehnologii ci ºi datoritã faptului cã statele se confruntã cu probleme sociale ºi politice tot mai asemãnãtoare.”83 Între elementele globale ale protestelor, politologul evidenþiazã criza politico-economicã determinatã de prãbuºirea capitalismului monetarist de tip friedmanian. Printre elementele comune protestelor din Republica Bulgaria ºi România, în perioada 2012–2017, care ar putea confirma ipoteza potrivit cãreia acestea se încadreazã într-un feno- men regional de contestare a elitelor politice naþionale, se numãrã: – Fondul comun al protestelor – mãsurile de austeritate pe care Guvernele naþionale au fost nevoite sã le ia ca rãspuns la criza financiarã ºi economicã mondialã; – Caracterul eterogen ºi solidar al miºcãrilor sociale; – Absenþa liderilor formali; – Caracterul general paºnic al manifestaþiilor; – Utilizarea noilor tehnologii ca instrumente de mobilizare (în mod special reþelele online de socializare tip Facebook ºi reþelele de telefonie mobilã); – Gradul relativ scãzut de implicare în acþiuni de protest în comparaþie cu noile miºcãri so- ciale de tipul Occupy Wall Street; – Respingerea oricãror tentative de politizare a protestelor, venite, în principal, din partea partidelor de opoziþie; – Teme comune: Respingerea modului în care partidele autohtone aleg sã facã politicã, nemulþumirea profundã a cetãþenilor faþã de politicile economice austere, corupþia endemicã ºi deficienþele democratice, lipsa de performanþã a instituþiilor publice, lipsa transparenþei decizi- ilor politice, autoritarismul ºi oportunismul liderilor politici; – Teme ºi sub-teme inspirate de noile miºcãri sociale: opoziþia faþã de exploatarea resurse- lor naturale din mediile protejate, opoziþia faþã de ACTA, drepturile femeilor etc.; – Teme ºi lozinci preluate direct în limba englezã din arsenalul unor miºcãri de tipul Occupy Wall Street; – Angrenarea unor efecte pe termen scurt în plan politic. În continuare, vom încerca sã dezvoltãm, pe scurt, fiecare dintre aceste puncte expuse mai sus. decembrie 2018 89Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 89 1. Fondul comun al protestelor – mãsurile de austeritate pe care Guvernele naþionale au fost nevoite sã le ia ca rãspuns la criza financiarã ºi economicã mondialã Guvernul Boc, care a adoptat o atitudine docilã în relaþia cu oficialii de la Bruxelles, a luat o serie de mãsuri de o severitate nemaiîntâlnitã pânã atunci în România, printre care: adoptarea impozitului forfetar, tãierea salariilor personalului bugetar cu 25%, inclusiv sporuri, indem- nizaþii ºi alte drepturi salariale, diminuarea cu 15% a indemnizaþiei de ºomaj ºi a celei pentru creºterea copilului, îngheþarea valorii punctului de pensie în perioda 2010-2011, creºterea TVA-ului de la 19% la 24%, concedieri masive în sectorul bugetar. Toate aceste mãsuri au con- dus la scãderea drasticã a veniturilor populaþiei ºi a consumului, precum ºi la adâncirea sãrã- ciei ºi a discrepanþelor sociale între sãraci ºi bogaþi.84 Mãsuri de o duritate semnificativ mai redusã au fost adoptate de vecinii de la sud de Dunãre, printre acestea amintind: creºterea vârstei de pensionare cu 4 luni pe an începând cu 1 ianuarie 2012, reducerea cu 14% a numãrului de angajaþi din sectorul public în perioada 2009-2011, reducerea cheltuielilor bugetare cu 15% în anul 2009, suprataxarea bunurilor de lux ºi a jocurilor de noroc începând cu 2010.85 2. Caracterul eterogen ºi solidar al miºcãrilor sociale Miºcãrile de protest din ultimii ani au cunoscut un caracter eterogen, la acelaºi protest putând regãsi, umãr lângã umãr, tineri ºi bãtrâni, angajaþi ºi ºomeri, intelectuali ºi oameni sim- pli, studenþi ºi ultraºi uniþi prin acelaºi scop general comun – producerea unei schimbãri menite sã reechilibreze balanþa între cetãþeni ºi clasa politicã, în efortul de a recupla reprezentanþii pu- terii la valorile morale. Între numeroasele categorii de indivizi care au luat parte la demonstraþiile în stradã din Re- publica Bulgaria ºi România s-au individualizat tinerii educaþi, care proveneau din mediul urban, aici incluzând atât studenþii, cât ºi angajaþii din mediul privat. Tinerii, adevãratul motor al schimbãrii, s-au remarcat prin solidaritate, creativitate ºi deschidere spre noile tehnologii. Într-un articol publicat de Inter Press Service, o agenþie de ºtiri, Claudia Ciobanu sublinia- zã tinereþea participanþilor la protestele care au avut loc în anul 2013, la Sofia, aceºtia prove- nind în mare parte din zonele urbane, bucuria cu care trãiesc experienþa nouã a acþiunii stradale ºi creativitatea care rezultã din costumaþia coloratã, caracterul adesea teatral al manifestaþiilor (reinterpretarea celebrei picturi „Libertatea conducând poporul” a lui Eugène Delacroix din iulie 2013, reinterpretarea piesei lui Alexander Morfov, „Viaþa este frumoasã” din decembrie 2013 ºi organizarea unei procesiuni funerare în faþa clãdirii Parlamentului bulgar), apelul la noile tehnologii de comunicare pentru difuzarea mesajelor cu caracter politic ºi diversitatea acþiunilor prin care tinerii se adreseazã clasei politice, în lipsa unui rãspuns din partea Guver- nului bulgar.86 Totodatã, miºcãrile sociale din România anilor 2012–2017 fac parte din noua culturã ur- banã, fiind asociate stilului de viaþã al tinerilor educaþi care pledeazã pentru transparentizarea actului politic ºi necesitatea ca funcþiile publice sã fie ocupate de oameni integri. Dan Jurcan a realizat un profil al participanþilor la protestele din 2017, în general tineri ºi persoane pânã în 50 de ani, cu un nivel superior de educaþie (40%) ºi mediu (30%), provenind din mediul urban, angajaþi preponderent în mediul privat (74%) sau studenþi (11%)87. Totodatã, miºcarea de protest din România anului 2017, prin amploarea manifestaþiilor, gradul exemplar de mo- 90 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 90 bilizare a cetãþenilor, creativitatea participanþilor reflectatã atât la nivelul alegerii mesajelor, inclusiv prin apelul la rime scurte ºi uºor de reþinut: „Aþi reuºit… Ne-aþi unit!”, „Noaptea ho- þii/Voteazã ca mafioþii”, „Zi de zi/Aici vom fi”, „Sã vã fie fricã/Poporul se ridicã”, cât ºi în ceea ce priveºte opþiunea pentru acele canale de transmitere menite sã atragã atenþia publicu- lui larg (proiectarea de mesaje sugestive pe clãdirile din zonã, marea de lumini albe din Piaþa Victoriei creatã cu ajutorul lanternelor telefoanelor mobile, formarea tricolorului ºi a steagului UE – simbol al ataºamentului protestatarilor faþã de normele ºi valorile europene)88 a consti- tuit o sursã de inspiraþie pentru demonstraþiile publice care au avut loc în alte capitale euro- pene. Viziunea asupra Uniunii Europene ca „aliat” în lupta împotriva corupþiei ºi a „capitalis- mului de cumetrie” a fost subliniatã ºi prin scandarea lozincii „Europe, stand up with us to defend justice”. 3. Absenþa liderilor formali; Caracterul general paºnic al manifestaþiilor Deºi au existat una sau mai multe organizaþii neguvernamentale care au formulat identi- tatea miºcãrilor sociale recente ºi au coordonat desfãºurarea evenimentelor prin intermediul reþelelor online de socializare, aºa cum au fost ONG-urile de mediu în cadrul protestelor care au avut ca temã protecþia mediului înconjurãtor din Bulgaria ºi România, acestea nu ºi-au asumat un leadership explicit. Totodatã, miºcãrile sociale recente din cele douã þãri au fost caracterizate prin prezenþa la proteste a unor grupuri informale (în general membrii aceleiaºi familii, grupuri de studenþi sau elevi, colegi de serviciu, etc.), în interiorul cãrora nu au existat proceduri stricte. Atât carac- terul informal al apartenenþei la miºcãrile sociale, care nu implicã semnarea unui contract ºi nici respectarea altor reguli restrictive, cât ºi absenþa unui proces formal de luare a deciziilor sunt douã trãsãturi ale miºcãrilor sociale ce încurajeazã participarea voluntarã a tinerilor ºi loialitatea sau „angajamentul” la care fãcea referire Charles Tilly. Solidaritatea a fost principalul sentiment care a unit protestatarii cu vârste ºi ocupaþii di- ferite, demonstraþiile în stradã având în general un caracter paºnic, cu excepþia confruntãrilor directe dintre facþiuni de indivizi recunoscuþi pentru comportamentul violent, aºa cum au fost ultraºii ºi forþele de ordine în cadrul protestelor din România ºi a episodului „autobuzului alb” în cadrul demonstraþiilor în stradã din Bulgaria, care au avut loc la data de 23 iulie 2013, când forþele de ordine au utilizat forþa pentru a crea un culoar printre protestatari ºi a permite eva- cuarea demnitarilor din clãdirea Parlamentului. 4. Utilizarea noilor tehnologii ca instrumente de mobilizare (în mod special reþelele online de socializare tip Facebook ºi reþelele de telefonie mobilã) În centrul miºcãrilor de protest care au avut loc în cele douã þãri s-au regãsit reþelele sociale de tineri, care au fost mobilizaþi cu ajutorul suportului tehnologic oferit de reþelele de tip peer- review group, aºa cum a fost Facebook. Tinerii cu aceleaºi interese au putut comenta ºi dis- tribui postãrile publice ale activiºtilor care au jucat rolul de instigatori. Scopul a fost acela de a crea sentimentul apartenenþei la o comunitate online cât se poate de solidã, care s-a declarat împotriva „comportamentului indezirabil al leadership-ului politic.”89 Telefonia mobilã a venit sã amplifice sentimentul de solidaritate creat cu ajutorul reþelelor online de socializare. #DAN- Swithme a fost simbolul protestelor din perioada 2013-2014, îndreptate împotriva Guvernului decembrie 2018 91Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 91 Oresharski, ca urmare a nominalizãrii controversatului deputat Delyan Peevski la conducerea Agenþiei Naþionale de Securitate (DANS), principalul instrument de mobilizare prin interme- diul reþelelor de socializare ºi cea mai importantã platformã online de comunicare din timpul protestelor care au avut loc în Bulgaria, conform Elanei Resnick.90. 5. Gradul relativ scãzut de implicare în acþiuni de protest în comparaþie cu noile miºcãri sociale de tipul Occupy Wall Street Participarea relativ scãzutã a cetãþenilor la miºcãrile recente de protest poate fi explicatã prin gradul mare de fragmentare socialã, ca urmare a tranziþiei dificile de la comunism la democraþie ºi, respectiv, de la un sistem economic centralizat la economia de piaþã, care a adâncit ºi mai mult clivajele dintre sãraci ºi bogaþi. Alte explicaþii vizeazã: absenþa unei cul- turi a protestului înainte de 1990 ºi neîncrederea socialã generalizatã atât în clasa politicã, cât ºi în ceilalþi semeni. 6. Respingerea oricãror tentative de politizare a protestelor, venite, în principal, din partea partidelor de opoziþie Se impune sã punctãm faptul cã, în România, a fost respinsã vehement orice tentativã de politizare a protestelor venitã din partea reprezentanþilor opoziþiei prin simpla apariþie în rân- dul protestatarilor. 7. Teme comune: Respingerea modului autohton în care partidele aleg sã facã politicã, nemulþumirea profundã a cetãþenilor faþã de politicile economice austere, corupþia endemicã ºi deficienþele democratice, lipsa de performanþã a instituþiilor publice, lipsa transparenþei deciziilor politice, autoritarismul ºi oportunismul liderilor politici Protestatarii bulgari ºi români nu au contestat, în cadrul demonstraþiilor publice, modelele democraþiei reprezentative ºi sistemului capitalist monetarist, aºa cum acestea au fost imple- mentate în statele occidentale, ci varianta autohtonã, naþionalã a acestor modele politice ºi eco- nomice. Concret, protestatarii au denunþat deficitul de democraþie care rezulta din practicile autoritare ale reprezentanþilor puterii, caracterul netransparent ºi din ce în ce mai nedemocra- tic al deciziilor politice, politicianismul, clientelismul, oportunismul liderilor politici, corupþia endemicã, lipsa de perfomanþã a instituþiilor publice „cãpuºate” cu rude ºi apropiaþi ai aleºilor. Ca exemplu, „Corupþia ucide” a fost tema principalã a protestelor care au avut loc în octombrie 2015, în urma incendiului de la Clubul Colectiv, din Bucureºti, temã care s-a regãsit ºi în cazul celei mai ample miºcãri sociale de protest ce a avut loc în România dupã 1989 ºi care a vizat celebra Ordonanþã 13. 92 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 92 8. Teme ºi sub-teme inspirate de noile miºcãri sociale: opoziþia faþã de exploatarea resurselor naturale din mediile protejate, opoziþia faþã de ACTA, drepturile femeilor etc. Printre temele ºi sub-temele inspirate de noile miºcãri sociale se numãrã: opoziþia faþã de exploatarea resurselor naturale din mediile protejate, opoziþia faþã de ACTA etc., care s-au con- stituit ca teme principale ale unor proteste de sine stãtãtoare organizate în România ºi Bulgaria (Roºia Montanã în România ºi Legea pãdurilor în Bulgaria), dar ºi sub-teme promovate de grupuri distincte de participanþi în cadrul altor teme generale (drepturile femeilor, protecþia mediului înconjurãtor ºi opoziþia faþã de ACTA promovate de grupurile de protestatari tineri din zona Arhitecturii, în cadrul protestelor de susþinere a lui Raed Arafat din 2012). 9. Teme ºi lozinci preluate direct în limba englezã din arsenalul unor miºcãri de tipul Occupy Wall Street Sociologul Cãtãlin Augustin Stoica remarca prezenþa unor teme ºi lozinci în limbile ro- mânã ºi englezã împrumutate din repertoriul Occupy Wall Street, miºcare care protesteazã împotriva capitalismului ºi a ordinii financiare contemporane, a disparitãþilor sociale dintre cetãþeni ºi elite ºi a ºanselor diferite de dezvoltare ca urmare a exploatãrii þãrilor sãrace de cãtre cele bogate ºi a oamenilor de cãtre companile multinaþionale, în cadrul miºcãrilor de protest în stradã care au urmãrit susþinerea subsecretarului de stat Raed Arafat, în anul 2012.91 Totodatã, inspiraþi de Occupy Wall Street, studenþii bulgari au ocupat cea mai mare salã de lecturã a Universitãþii din Sofia ºi, la data de 23 octombrie 2013, au început cele trei luni de ocupaþie a universitãþii în sprijnul protestatarilor, timp în care cursurile au fost suspendate. Scânteia care a declanºat miºcarea studenþeascã intitulatã „Occupy Bulgaria” a fost decizia Curþii Constituþionale de la data de 8 octombrie 2013, care i-a permis controversatului mogul Delyan Peevski, nominalizat anterior la conducerea Agenþiei Naþionale de Securitate (DANS), sã-ºi reia mandatul de deputat. Printre revendicãrile miºcãrii „Occupy Bulgaria” s-au regãsit: demisia Guvernului Oresharski, organizarea de alegeri anticipate, reducerea disparitãþilor din- tre bogaþi ºi sãraci, reforma Codului electoral care sã prevadã reducerea numãrului de parla- mentari ºi facilitarea destituirii din funcþie a unui ales care nu îºi duce la bun sfârºit atribuþiile încredinþate de cetãþeni.92 10. Angrenarea unor efecte pe termen scurt în plan politic Miºcãrile sociale de protest din Republica Bulgaria ºi România au avut efecte politice si- milar pe termen scurt. În acest sens, manifestaþiile publice au intrat în declin o datã cu succe- sul protestatarilor, guvernanþii fie renunþând la anumite proiecte de lege sau propuneri legisla- tive controversate, fie prezentându-ºi demisia. Politologul ºi profesorul Andrei Þãranu este de pãrere cã, deºi miºcãrile sociale din România nu au produs schimbãri semnificative în mediul politic autohton în raport cu doleanþele societãþii, acestea au demonstrat faptul cã societatea civilã este vie ºi solicitã o schimbare de paradigmã în relaþia cu clasa politicã, remarcând ast- fel trecerea treptatã de la o culturã politicã de tip dependent-parohial la una participativã.93 În acelaºi sens, agenþia de ºtiri Novinite din Sofia sublinia faptul cã, deºi unii analiºti politici au considerat cã protestele nu au reuºit sã schimbe prea mult peisajul politic, prin revendicãrile care au vizat în principal demisia Guvernului, organizarea de alegeri anticipate ºi introducerea decembrie 2018 93Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 93 standardelor morale în politicã, „acestea sunt importante pentru avansarea societãþii bulgare ºi pot servi drept lecþii de democraþie.”94 Referinþe Cãrþi Borgatta, Edgar F.; Montgomery, Rhonda J. V., (coord.), Encyclopedia of Sociology (Second Edition), Editura Macmillan, New York, 2000. Mihãilescu, Vintilã; Stoica, Cãtãlin Augustin (coord.), Iarna vrajbei noastre: Protestele din România, ianua- rie-februarie 2012, Editura Paideia, Bucureºti, 2012. Pleyers, Geoffrey; Sava, Ionel N. (ed.), Social Movements in Central and Eastern Europe. A renewal of protests and democracy, Editura Universitãþii din Bucureºti, Bucureºti, 2015. Tilly, Charles, „The Politics of Collective Violence”, Cambridge University Press, Cambridge, 2003. Articole Benford, Robert D..; Gongaware, Timothy B.; Valdez, Danny, „Social Movements”, în Borgatta, Edgar F.; Montgomery, Rhonda J. V., (coord.), Encyclopedia of Sociology (Second Edition), Editura Macmillan, New York, 2000, pp. 2717-2727. Bulai, Alfred, „Lumile diferite ale protestelor din Piaþa Universitãþii 2012 ºi „ambasadorii” lor: construcþia dra- maturgicã a cadrelor de protest” în Vintilã, Mihãilescu, Cãtãlin Augustin, Stoica (coord.), op. cit., pp. 84-85. Chelcea, Septimiu, „Comportamentul colectiv” în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie: Teorii, Cercetãri, Aplicaþii, Editura Polirom, Bucureºti, 2010, p. 81. Dimitrova, Daniela V.; Kostadinova, Petia, “Uses of sources in newspaper coverage of the 2009 Bulgarian par- liamentary election”, Central European Journal of Communication, vol. 5, nr. 1, 2012, pp. 81-82. Ivaylo, Dinev, „The Pendulum of the Mass Protest. The Winter of 2013”, în Bulgarian Ethnology, nr. 1, 2016, p. 57. Jurcan, Dan, „Protest în era digitalã” în Sinteza – Revistã de culturã ºi gândire strategicã, nr. 38, martie-aprilie 2017, p. 50. Resnick, Elana, „Protest and the Practice of Normal Life in Bulgaria”, în Lietuvos Etnologija, 2017, 17(26), p. 198. Stoica, Cãtãlin Augustin, „Faþetele multiple ale nemulþumirii populare: o schiþã sociologicã a protestelor în Piaþa Universitãþii din ianuarie 2012”, în Mihãilescu, Vintilã; Stoica, Cãtãlin Augustin (coord.), Iarna vra- jbei noastre: Protestele din România, ianuarie-februarie 2012, Editura Paideia, Bucureºti, 2012, pp. 22-23. Turner, Ralph, „Collective Behavior”, în Borgatta, Edgar F.; Montgomery, Rhonda J. V., (coord.), Encyclope- dia of Sociology (Second Edition), Editura Macmillan, New York, 2000, pp. 348-354. Þãranu, Andrei, „Consideraþii cu privire la unele aspecte globale ºi locale ale protestelor din Piaþa Universitãþii (ianuarie 2012)”, în Vintilã, Mihãilescu, Cãtãlin Augustin, Stoica (coord.), op. cit., pp. 248-249. Surse electronice Alexa, Aurelia, „MARª DE COMEMORARE a victimelor din Colectiv: Aproximativ 8.000 de oameni au par- ticipat la manifestare. Alte 2.000 de persoane, în faþa clubului”, publicat la data de 1 noiembrie 2015, dis- ponibil la urmãtorul link: https://www.mediafax.ro/social/mars-de-comemorare-a-victimelor-din-colectiv- aproximativ-8-000-de-oameni-au-participat-la-manifestare-alte-2-000-de-persoane-in-fata-clubului-ima gini-filmate-cu-drona-galerie-foto-video-14869732, accesat la data de 18 noiembrie 2018. „Bulgarian Eco-Rallies to Occupy Sofia Junction for 5th Day”, publicat la data de 17 iunie 2012, disponibil la urmãtorul link: https://www.novinite.com/view_news.php?id=140375, accesat la data de 16 noiembrie 2018. 94 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 94 „Bulgarian Parliament Approves Government Resignation”, publicat la data de 24 iulie 2014, disponibil la ur- mãtorul link: http://www.novinite.com/articles/162218/Bulgarian+Parliament+Approves+Government+ Resignation, accesat la data de 18 noiembrie 2018, în Diana, Mãrgãrit, op. cit, p. 17. „Cea mai mare catastrofã a României de dupã accidentul aviatic de la Baloteºti”, publicat la data de 31 oc- tombrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://observator.tv/social/cea-mai-mare-catastrofa-a-romani ei-de-dupa-accidentul-aviatic-de-la-balotesti-165170.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. „Cine este Radu Sienerth, victima 64 a incendiului din Colectiv. Alþi 10 rãniþi mai sunt internaþi în clinici din strãinãtate”, publicat la data de 14 martie 2016, disponibil la urmãtorul link: https://stirileprotv.ro/stiri/inc endiu-in-colectiv/bilantul-tragediei-din-colectiv-a-ajuns-la-64-de-morti-un-tanar-de-22-de-ani-care-ntern at-la-spitalul-floreasca-a-murit.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Ciobanu, Claudia, „Bulgarians Set Out to Overhaul Politics”, publicat la data de 29 iulie 2013, disponibil la ur- mãtorul link: http://www.ipsnews.net/2013/07/bulgarians-set-out-to-overhaul-politics/, accesat la data de 17 noiembrie 2018. Ciobanu, Claudia, „Romanians mobilise in protest against gold mine plans”, publicat la data de 17 septembrie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.theguardian.com/environment/2013/sep/17/romanians-mo bilise-gold-mine, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Dimitrov, Philip; Danforth, Loring; Carter, Francis William, Bell, John D., „Bulgaria’s transition”, actualizat la data de 12 noiembrie 2018, disponibil la urmãtorul link: https://www.britannica.com/place/Bulgaria/ Bulgarias-transition#ref1177472, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Enache, Iuliana, „Boiko Borisov, de la gardã de corp la prim-ministru al Bulgariei. BIOGRAFIA premierului demisionar”, secþiunea Externe a Mediafax, data publicãrii: 20 februarie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.mediafax.ro/externe/boiko-borisov-de-la-garda-de-corp-la-prim-ministru-al-bulgariei-b iografia-premierului-demisionar-10576219, accesat la data de 14 noiembrie 2018. Ilie, Daciana, „PROTESTE ºi COMEMORÃRI în þarã: Lumânãri pentru victimele de la Colectiv ºi scandãri împotriva Guvernului, la Braºov. La Iaºi s-a cerut demisia lui Oprea. Mii de tineri s-au strâns ºi la Ploieºti, Alba Iulia, Miercurea Ciuc”, publicat la data de 3 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https:// www.mediafax.ro/social/proteste-in-tara-lumanari-pentru-victimele-de-la-colectiv-si-scandari-impotriva- guvernului-la-brasov-peste-1-500-de-tineri-s-au-strans-si-la-ploiesti-14872961, accesat la data de 18 noiem- brie 2018. Ivancheva, Mariya, „Valul de proteste din Bulgaria, 2012-2013”, Ionita, Casiana; Gokariksel, Saygun (editori CritCom – ISSN 2327-2791, un forum online de review-uri critice, dezbateri publice ºi comentarii bazate pe cercetarea diverselor subiecte care au legãtura cu istoria, societatea ºi politica europeanã), în Destul! – despre miºcãrile sociale care tind sã explodeze în Europa, publicat la data de 7 octombrie 2013, disponi- bil la urmãtorul link: http://critcom.councilforeuropeanstudies.org/the-bulgarian-wave-of-protests-2012- 2013/, accesat la data de 15 noiembrie 2018. Lãzãroiu, Sebastian, „Anul 2015. Top evenimente care au schimbat cursul politicii | CHIRURGUL POLITIC”, publicat la data de 30 decembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://evz.ro/anul-2015-top-eveni mente-care-au-schimbat-cursul-politicii-chirurgul-politic.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Lipkis, Sarah, „2013: Anul protestelor în Bulgaria”, publicat la data de 17 decembrie 2013, disponibil la ur- mãtorul link: https://worldpolicy.org/2013/12/17/2013-the-year-of-bulgarian-protest/, accesat la data de 17 noiembrie 2018. Mãrgãrit, Diana, „Ideology and Social Movements. A Comparative Analysis of the 2013 Protests in Bulgaria”, Hungary and Romania, în Pleyers, Geoffrey; Sava, Ionel N. (ed.), Social Movements in Central and Eastern Europe. A renewal of protests and democracy, Editura Universitãþii din Bucureºti, Bucureºti, 2015, p. 16. M. Ch., „Revolutia verde: eco-activismul a responsabilizat Bulgaria”, articol realizat în cadrul proiectului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, iniþiat de Robert Bosch Stiftung ºi ERSTE Foundation, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network, publicat la data de 4 decembrie 2012, disponibil la urmãtorul link: https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-13745508-revolutia-verde-cum-reusit-eco-activism ul-responsabilizeze-bulgaria.htm, accesat la data de 16 noiembrie 2018. decembrie 2018 95Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 95 Moceanu, Rãzvan, „CRONOLOGIE: Evenimente care au marcat anul 2015, în România”, publicat la data de 18 decembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: http://www.rador.ro/2015/12/18/cronologie-evenimente- care-au-marcat-anul-2015-in-romania/, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Odobescu, Vlad; Ciorniciuc, Radu, „There’s something rotten in Bucharest: protests turn political in Roma- nia”, publicat la data de 27 septembrie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.pri.org/stor ies/2013-09-27/theres-something-rotten-bucharest-protests-turn-political-romania, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Oxford Business Group, „The top cop: Boyko Borisov is a rising star on the political scene” în Andrew, Jef- freys (ed.), The Report: Emerging Bulgaria 2007, p. 22, disponibil la urmãtorul link: https://books.google. ro/books?id=OpTElwGX5skC&lpg=PA22&ots=26mmKDZeR8&dq=GERB%20political%20prog ramme%20emerging%20bulgaria%202007&hl=ro&pg=PA2#v=onepage&q=GERB%20political%20pro gramme%20emerging%20bulgaria%202007&f=false, accesat la data de 14 noiembrie 2018. Parfitt, Tom, „Nightclub Halloween Horror: Fire kills 29 as officials warn death toll could rise”, publicat la data de 1 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www.express.co.uk/news/world/615971/ Romania-Bucharest-fire-explosion-nightclub-Colectiv-death-toll, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Pele Alexandra, „EUROPA ÎN CRIZÃ. Ce stat european a luat cele mai dure mãsuri de austeritate. Comparaþie între România ºi celelalte þãri din Europa”, publicat la data de 27 ianuarie 2021, disponibil la urmãtorul link: https://www.gandul.info/financiar/europa-in-criza-ce-stat-european-a-luat-cele-mai-dure-masuri-de-auste ritate-comparatie-intre-romania-si-celelalte-tari-din-europa-9155360, accesat la data de 19 noiembrie 2018. Petkova, Mariya, „Protests in Bulgaria and the new practice of democracy. Bulgarians have been protesting not over high electricity prices, but over the failure of the political system”, publicat la data de 21 februa- rie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.aljazeera.com/indepth/opinion/2013/02/201322163943 882279.html, accesat la data de 17 noiembrie 2018. „Ponta a demisionat azi”, publicat la data de 4 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www.dw. com/ro/ponta-a-demisionat-azi/a-18825106, accesat la data de 18 noiembrie 2018. R.M., „Miting pentru demisia primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, marþi, în Piaþa Universitãþii”, publicat la data de 1 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-2 0550646-miting-pentru-demisia-primarului-sectorului-4-cristian-popescu-piedone-marti-piata-universit atii.htm, accesat la data de 18 noiembrie 2018 Seiler, Bistraº; Lilov, Emiliyan, „Bulgarians Protest Government of ‘Oligarchs’”, publicat la data de 16 iunie 2013, disponibil la urmãtorul link:. http://www.dw.de/bulgarians-protest-government-of-oligarchs/a-169 09751, accesat la data de 18 noiembrie 2018, Mãrgãrit, Diana, „Ideology and Social Movements. A Com- parative Analysis of the 2013 Protests in Bulgaria”, Hungary and Romania, în Pleyers, Geoffrey; Sava, Ionel N. (ed.), Social Movements in Central and Eastern Europe. A renewal of protests and democracy, Editura Universitãþii din Bucureºti, Bucureºti, 2015, p. 16. Stoica, Ionel; Spiridon, Claudia, „Incendiu în Clubul Colectiv. Când se activeazã planul de cod roºu pentru dezastre. Neregulile depistate în actele de funcþionare a clubului”, publicat la data de 31 octombrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://adevarul.ro/news/eveniment/neregulile-acte-clubul-colectiv-lipsa-aut orizatiilor-pompieri-probleme-actele-angajatilor-1_56348e50f5eaafab2c2eba5c/index.htm, accesat la data de 18 noiembrie 2018. Todorov, Antony, „The state of right: Bulgaria”, The Fondation pour l’innovation politique, decembrie 2010, disponibil la urmãtorul link: http://www.fondapol.org/wp-content/uploads/2011/01/The-state-of-the-right- Bulgaria1.pdf, accesat la data de 15 noiembrie 2018. Tsolova, Tsvetelia, „Bulgarians protests over media magnate as security chief”, publicat la data de 14 iunie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.reuters.com/article/us-bulgaria-government/bulgarians-p rotests-over-media-magnate-as-security-chief-idUSBRE95D0ML20130614, accesat la data de 17 noiem- brie 2018. „UPDATE 3-Bulgaria sacks finance minister amid protests”, publicat la data de 18 februarie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.reuters.com/article/bulgaria-government/update-3-bulgaria-sacks-finance- minister-amid-protests-idUSL6N0BI2T520130218, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 96 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 96 Rapoarte oficiale Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), Transition Report 2011. Crisis în Transition: The People’s Perspective, BERD, Londra, 2011. Alte surse bibliografice CV-ul oficial al Primului-ministru Boiko Borisov, postat pe site-ul Guvernului bulgar: http://www.gov.bg/ en/Cabinet/Prime-Minister/BOYKO-BORISSOV, accesat la data de 15 noiembrie 2018. Note 1 Robert D., Benford, Timothy B., Gongaware, Danny, Valdez, „Social Movements”, în Edgar F., Borgatta, Rhonda J. V., Montgomery (coord.), Encyclopedia of Sociology (Second Edition), Editura Macmillan, New York, 2000, pp. 2717-2727. 2 Ralph, Turner, „Collective Behavior”, idem, pp. 348-354. 3 Cãtãlin Augustin, Stoica, „Faþetele multiple ale nemulþumirii populare: o schiþã sociologicã a protestelor în Piaþa Universitãþii din ianuarie 2012”, în Vintilã, Mihãilescu, Cãtãlin Augustin, Stoica (coord.), Iarna vra- jbei noastre: Protestele din România, ianuarie-februarie 2012, Editura Paideia, Bucureºti, 2012, pp. 22-23. 4 Septimiu, Chelcea, „Comportamentul colectiv” în S. Chelcea (coord.), Psihosociologie: Teorii, Cerce- tãri, Aplicaþii, Editura Polirom, Bucureºti, 2010, p. 81. 5 Philip, Dimitrov, Loring, Danforth, Francis William, Carter, John D., Bell, „Bulgaria’s transition”, actua- lizat la data de 12 noiembrie 2018, disponibil la urmãtorul link: https://www.britannica.com/place/Bulgaria/ Bulgarias-transition#ref1177472, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 6 Vezi Oxford Business Group, „The top cop: Boyko Borisov is a rising star on the political scene” în Andrew, Jeffreys (ed.), The Report: Emerging Bulgaria 2007, p. 22, disponibil la urmãtorul link: https://books. google.ro/books?id=OpTElwGX5skC&lpg=PA22&ots=26mmKDZeR8&dq=GERB%20political%20prog ramme%20emerging%20bulgaria%202007&hl=ro&pg=PA2#v=onepage&q=GERB%20political%20prog ramme%20emerging%20bulgaria%202007&f=false, accesat la data de 14 noiembrie 2018. 7 Date culese din CV-ul oficial al Primului-ministru, postat pe site-ul Guvernului bulgar: http://www.gov. bg/en/Cabinet/Prime-Minister/BOYKO-BORISSOV, accesat la data de 15 noiembrie 2018. 8 Vezi Iuliana, Enache, „Boiko Borisov, de la gardã de corp la prim-ministru al Bulgariei. BIOGRAFIA premierului demisionar”, secþiunea Externe a Mediafax, data publicãrii: 20 februarie 2013, disponibil la urmã- torul link: https://www.mediafax.ro/externe/boiko-borisov-de-la-garda-de-corp-la-prim-ministru-al-bulgariei- biografia-premierului-demisionar-10576219, accesat la data de 14 noiembrie 2018. 9 Date culese din CV-ul oficial al Primului-ministru, postat pe site-ul Guvernului bulgar: http://www.gov. bg/en/Cabinet/Prime-Minister/BOYKO-BORISSOV, accesat la data de 15 noiembrie 2018. 10 Daniela V., Dimitrova, Petia, Kostadinova, “Uses of sources in newspaper coverage of the 2009 Bulgar- ian parliamentary election”, Central European Journal of Communication, vol. 5, nr. 1, 2012, pp. 81-82. 11 Ibidem. 12 Antony, Todorov, „The state of right: Bulgaria”, The Fondation pour l’innovation politique, decembrie 2010, disponibil la urmãtorul link: http://www.fondapol.org/wp-content/uploads/2011/01/The-state-of-the-ri ght-Bulgaria1.pdf, accesat la data de 15 noiembrie 2018. 13 Vezi Mariya, Ivancheva, „Valul de proteste din Bulgaria, 2012-2013”, Casiana, Ionita, Saygun, Gokariksel (editori CritCom – ISSN 2327-2791, un forum online de review-uri critice, dezbateri publice ºi comentarii bazate pe cercetarea diverselor subiecte care au legãtura cu istoria, societatea ºi politica europeanã), în Destul! – despre miºcãrile sociale care tind sã explodeze în Europa, publicat la data de 7 octombrie 2013, disponibil la urmãtorul link: http://critcom.councilforeuropeanstudies.org/the-bulgarian-wave-of-protests-2012-2013/, ac- cesat la data de 15 noiembrie 2018. 14 M. Ch., „Revolutia verde: eco-activismul a responsabilizat Bulgaria”, articol realizat în cadrul proiec- tului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, iniþiat de Robert Bosch Stiftung ºi ERSTE Foundation, în decembrie 2018 97Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 97 cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network, publicat la data de 4 decembrie 2012, disponibil la ur- mãtorul link: https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-13745508-revolutia-verde-cum-reusit-eco-activismul-respo nsabilizeze-bulgaria.htm, accesat la data de 16 noiembrie 2018. 15 Ibidem. 16 „Bulgarian Eco-Rallies to Occupy Sofia Junction for 5th Day”, publicat la data de 17 iunie 2012, disponibil la urmãtorul link: https://www.novinite.com/view_news.php?id=140375, accesat la data de 16 no- iembrie 2018. 17 Vezi Mariya, Ivancheva, op. cit. 18 Ibidem. 19 Ibidem. 20 Sarah, Lipkis, „2013: Anul protestelor în Bulgaria”, publicat la data de 17 decembrie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://worldpolicy.org/2013/12/17/2013-the-year-of-bulgarian-protest/, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 21 „UPDATE 3-Bulgaria sacks finance minister amid protests”, publicat la data de 18 februarie 2013, dis- ponibil la urmãtorul link: https://www.reuters.com/article/bulgaria-government/update-3-bulgaria-sacks-finan ce-minister-amid-protests-idUSL6N0BI2T520130218, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 22 Elana, Resnick, „Protest and the Practice of Normal Life in Bulgaria”, în LIETUVOS ETNOLOGIJA: studii sociale, antropologice ºi etnologice, 2017, 17(26), p. 198. 23 „UPDATE 3-Bulgaria sacks finance minister amid protests”, publicat la data de 18 februarie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.reuters.com/article/bulgaria-government/update-3-bulgaria-sacks-fi nance-minister-amid-protests-idUSL6N0BI2T520130218, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 24 Elana, Resnick, op. cit., p. 198. 25 „UPDATE 3-Bulgaria sacks finance minister amid protests”, publicat la data de 18 februarie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.reuters.com/article/bulgaria-government/update-3-bulgaria-sacks-fi nance-minister-amid-protests-idUSL6N0BI2T520130218, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 26 Mariya Petkova, „Protests in Bulgaria and the new practice of democracy. Bulgarians have been protest- ing not over high electricity prices, but over the failure of the political system”, publicat la data de 21 februa- rie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.aljazeera.com/indepth/opinion/2013/02/20132216394388 2279.html, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 27 Ibidem. 28 Ibidem. 29 Dinev, Ivaylo, „The Pendulum of the Mass Protest. The Winter of 2013”, în Bulgarian Ethnology, nr. 1, 2016, p. 57. 30 Elana, Resnick, op. cit., p. 199. 31 Tsvetelia, Tsolova, „Bulgarians protests over media magnate as security chief”, publicat la data de 14 iu- nie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.reuters.com/article/us-bulgaria-government/bulgarians-prot ests-over-media-magnate-as-security-chief-idUSBRE95D0ML20130614, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 32 Elana, Resnick, op. cit., p. 199. 33 Claudia, Ciobanu, „Bulgarians Set Out to Overhaul Politics”, publicat la data de 29 iulie 2013, disponi- bil la urmãtorul link: http://www.ipsnews.net/2013/07/bulgarians-set-out-to-overhaul-politics/, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 34 Bistra, Seiler, Emiliyan, Lilov, „Bulgarians Protest Government of ‘Oligarchs’”, publicat la data de 16 iunie 2013, disponibil la urmãtorul link:. http://www.dw.de/bulgarians-protest-government-of-oligarchs/a-169 09751, accesat la data de 18 noiembrie 2018, în Diana, Mãrgãrit, „Ideology and Social Movements. A Com- parative Analysis of the 2013 Protests in Bulgaria, Hungary and Romania”, în Geoffrey, Pleyers, Ionel N., Sava (ed.), Social Movements in Central and Eastern Europe. A renewal of protests and democracy, Editura Universitãþii din Bucureºti, Bucureºti, 2015, p. 16. 35 Claudia, Ciobanu, „Bulgarians Set Out to Overhaul Politics”, publicat la data de 29 iulie 2013, disponi- bil la urmãtorul link: http://www.ipsnews.net/2013/07/bulgarians-set-out-to-overhaul-politics/, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 36 Ibidem. 98 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 98 37 Elana, Resnick, op. cit., p. 199. 38 Ibidem. 39 Sarah Lipkis, op. cit. 40 Ibidem. 41 “Bulgarian Parliament Approves Government Resignation”, publicat la data de 24 iulie 2014, disponi- bil la urmãtorul link: http://www.novinite.com/articles/162218/Bulgarian+Parliament+Approves+Governmen t+Resignation, accesat la data de 18 noiembrie 2018, în Diana, Mãrgãrit, op. cit, p. 17. 42 Ibidem. 43 Ibidem. 44 Dan, Jurcan, „Protest în era digitalã” în Sinteza – Revistã de culturã ºi gândire strategicã, nr. 38, mar- tie-aprilie 2017, p. 50. 45 Cãtãlin Augustin, Stoica, op. cit., p. 34. 46 Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), Transition Report 2011. Crisis în Tran- sition: The People’s Perspective, BERD, Londra, 2011. 47 Cãtãlin Augustin, Stoica, op. cit., pp. 34-35. 48 Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), op. cit., p. 148. 49 Cãtãlin Augustin, Stoica, op. cit., p. 35. 50 Sondajul CURS de tip omnibus a fost realizat în perioada 10-19 decembrie 2011, pe un eºantion proba- bilist, stratificat, de 1101 de respondenþi cu vârste de 18 ani ºi peste, reprezentativ la nivel naþional pentru populaþia adultã a þãrii; marja teoreticã de eroare la nivelul întregului eºantion: +/–3% la un nivel de încredere de 95%; interviurile au fost de tipul faþã-în-faþã în Cãtãlin Augustin, Stoica, op. cit., p. 35-36. 51 Cãtãlin Augustin, Stoica, op. cit., p. 37. 52 Ibidem, pp. 44-45. 53 Ibidem, p. 72 54 Ibidem, pp. 52-53. 55 Alfred, Bulai, „Lumile diferite ale protestelor din Piaþa Universitãþii 2012 ºi „ambasadorii” lor: con- strucþia dramaturgicã a cadrelor de protest” în Vintilã, Mihãilescu, Cãtãlin Augustin, Stoica (coord.), op. cit., pp. 84-85. 56 Ibidem, p. 85. 57 Ibidem, pp. 88-89. 58 Ibidem, pp. 89-90. 59 Ibidem, pp. 90-91. 60 Claudia, Ciobanu, „Romanians mobilise in protest against gold mine plans”, publicat la data de 17 septembrie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.theguardian.com/environment/2013/sep/17/roman ians-mobilise-gold-mine, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 61 https://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afacerii-rosia-montana/, publicat la data de 31 august 2013, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 62 Vlad, Odobescu, Radu, Ciorniciuc, „There’s something rotten in Bucharest: protests turn political in Ro- mania”, publicat la data de 27 septembrie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.pri.org/stories/2013- 09-27/theres-something-rotten-bucharest-protests-turn-political-romania, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 63 Claudia, Ciobanu, „Romanians mobilise in protest against gold mine plans”, publicat la data de 17 sep- tembrie 2013, disponibil la urmãtorul link: https://www.theguardian.com/environment/2013/sep/17/romania ns-mobilise-gold-mine, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 64 Ibidem. 65 Ibidem. 66 Ibidem. 67 Sebastian, Lãzãroiu, „Anul 2015. Top evenimente care au schimbat cursul politicii | CHIRURGUL PO- LITIC”, publicat la data de 30 decembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://evz.ro/anul-2015-top-e venimente-care-au-schimbat-cursul-politicii-chirurgul-politic.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. decembrie 2018 99Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 99 68 Rãzvan, Moceanu, „CRONOLOGIE: Evenimente care au marcat anul 2015, în România”, publicat la data de 18 decembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: http://www.rador.ro/2015/12/18/cronologie-evenim ente-care-au-marcat-anul-2015-in-romania/, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 69 Sebastian, Lãzãroiu, „Anul 2015. Top evenimente care au schimbat cursul politicii | CHIRURGUL PO- LITIC”, publicat la data de 30 decembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://evz.ro/anul-2015-top-e venimente-care-au-schimbat-cursul-politicii-chirurgul-politic.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 70 Tom, Parfitt, „Nightclub Halloween Horror: Fire kills 29 as officials warn death toll could rise”, publi- cat la data de 1 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www.express.co.uk/news/world/615971/ Romania-Bucharest-fire-explosion-nightclub-Colectiv-death-toll, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 71 „Cine este Radu Sienerth, victima 64 a incendiului din Colectiv. Alþi 10 rãniþi mai sunt internaþi în cli- nici din strãinãtate”, publicat la data de 14 martie 2016, disponibil la urmãtorul link: https://stirileprotv.ro/ stiri/incendiu-in-colectiv/bilantul-tragediei-din-colectiv-a-ajuns-la-64-de-morti-un-tanar-de-22-de-ani-care-n ternat-la-spitalul-floreasca-a-murit.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 72 Ionel, Stoica, Claudia, Spiridon, „Incendiu în Clubul Colectiv. Când se activeazã planul de cod roºu pen- tru dezastre. Neregulile depistate în actele de funcþionare a clubului”, publicat la data de 31 octombrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://adevarul.ro/news/eveniment/neregulile-acte-clubul-colectiv-lipsa-autoriza tiilor-pompieri-probleme-actele-angajatilor-1_56348e50f5eaafab2c2eba5c/index.htm, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 73 „Ponta a demisionat azi”, publicat la data de 4 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https:// www.dw.com/ro/ponta-a-demisionat-azi/a-18825106, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 74 „Cea mai mare catastrofã a României de dupã accidentul aviatic de la Baloteºti”, publicat la data de 31 octombrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://observator.tv/social/cea-mai-mare-catastrofa-a-romaniei- de-dupa-accidentul-aviatic-de-la-balotesti-165170.html, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 75 Ibidem. 76 „Ponta a demisionat azi”, publicat la data de 4 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https:// www.dw.com/ro/ponta-a-demisionat-azi/a-18825106, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 77 Aurelia, Alexa, „MARª DE COMEMORARE a victimelor din Colectiv: Aproximativ 8.000 de oameni au participat la manifestare. Alte 2.000 de persoane, în faþa clubului”, publicat la data de 1 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www.mediafax.ro/social/mars-de-comemorare-a-victimelor-din-colectiv-a proximativ-8-000-de-oameni-au-participat-la-manifestare-alte-2-000-de-persoane-in-fata-clubului-imagini-f ilmate-cu-drona-galerie-foto-video-14869732, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 78 R.M., „Miting pentru demisia primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, marþi, în Piaþa Univer- sitãþii”, publicat la data de 1 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www.hotnews.ro/stiri-esent ial-20550646-miting-pentru-demisia-primarului-sectorului-4-cristian-popescu-piedone-marti-piata-universit atii.htm, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 79 Daciana, Ilie, PROTESTE ºi COMEMORÃRI în þarã: Lumânãri pentru victimele de la Colectiv ºi scan- dãri împotriva Guvernului, la Braºov. La Iaºi s-a cerut demisia lui Oprea. Mii de tineri s-au strâns ºi la Ploieºti, Alba Iulia, Miercurea Ciuc, publicat la data de 3 noiembrie 2015, disponibil la urmãtorul link: https://www. mediafax.ro/social/proteste-in-tara-lumanari-pentru-victimele-de-la-colectiv-si-scandari-impotriva-guvernul ui-la-brasov-peste-1-500-de-tineri-s-au-strans-si-la-ploiesti-14872961, accesat la data de 18 noiembrie 2018. 80 Dan, Jurcan, op. cit, pp. 50-52. 81 Ibidem. 82 Charles, Tilly, „The Politics of Collective Violence”, Cambridge University Press, Cambridge, 2003. 83 Andrei, Þãranu, „Consideraþii cu privire la unele aspecte globale ºi locale ale protestelor din Piaþa Uni- versitãþii (ianuarie 2012)”, în Vintilã, Mihãilescu, Cãtãlin Augustin, Stoica (coord.), op. cit., pp. 248-249. 84 Alexandra, Pele, „EUROPA ÎN CRIZÃ. Ce stat european a luat cele mai dure mãsuri de austeritate. Comparaþie între România ºi celelalte þãri din Europa”, publicat la data de 27 ianuarie 2021, disponibil la ur- mãtorul link: https://www.gandul.info/financiar/europa-in-criza-ce-stat-european-a-luat-cele-mai-dure-masuri -de-austeritate-comparatie-intre-romania-si-celelalte-tari-din-europa-9155360, accesat la data de 19 noiem- brie 2018. 85 Ibidem. 100 Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 100 86 Claudia, Ciobanu, „Bulgarians Set Out to Overhaul Politics”, publicat la data de 29 iulie 2013, disponi- bil la urmãtorul link: http://www.ipsnews.net/2013/07/bulgarians-set-out-to-overhaul-politics/, accesat la data de 17 noiembrie 2018. 87 Dan, Jurcan, op.cit, pp. 50-52. 88 Ibidem. 89 Dan, Jurcan, op. cit., pp. 49-50. 90 Elana, Resnick, op. cit., p. 199. 91 Cãtãlin Augustin, Stoica, op. cit., p. 61. 92 Elana, Resnick, op. cit., p. 199. 93 Andrei, Þãranu, „Consideraþii cu privire la unele aspecte globale ºi locale ale protestelor din Piaþa Uni- versitãþii (ianuarie 2012)”, în Vintilã, Mihãilescu, Cãtãlin Augustin, Stoica (coord.), op.cit., pp. 264. 94 “Bulgarian Parliament Approves Government Resignation”, publicat la data de 24 iulie 2014, disponi- bil la urmãtorul link: http://www.novinite.com/articles/162218/Bulgarian+Parliament+Approves+Governmen t+Resignation, accesat la data de 18 noiembrie 2018, în Diana, Mãrgãrit, op. cit, p. 17. decembrie 2018 101Perspective politice Perspective_politice_2018_decembrie.qxd 1/29/2019 1:09 PM Page 101