Perspective_politice_2016_decembrie.qxd Accesul egal la educaþie de calitate Abstract: The Romanian educational system is confronted with a profound crisis which affects all strata of Romanian society. Poor access to education of the marginalized, low financing of the educa- tional system, are just some of the challenges faced by Romanian education. A serious and far-reaching reform is needed if the present state of affairs is to change. In this respect, I am trying to examine sev- eral of these major issues with which the Romanian education system is confronted and present possi- ble solutions. Keywords: Romanian education, education reforms, education quality Starea de fapt Conform studiului realizat în 2014 de cãtre UNICEF, “România are cea mai scãzutã ratã a investiþiei în educaþie din Uniunea Europeanã. Deºi bugetul pentru educaþie a crescut în ultimii doi ani (2012–2013, completarea îmi aparþine), aproape ajungând la nivelul la care se afla înainte crizei, România cheltuie doar echivalentul a 4,1% din PIB în acest sector.” 2 Nu doar evidenta subfinanþare a sistemului este adusã în discuþie în raport, ci ºi alocarea cel puþin discutabilã din prisma justiþiei sociale a fon- durilor în mãsura în care “aproximativ douã treimi dintre cheltuielile publice pentru edu- caþie se îndreaptã spre cele mai înstãrite douã cincimi ale societãþii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sãrace”3, cifre rezultate ºi în urma tendinþei de creº- tere a cheltuielilor bugetare pentru învãþãmântul secundar ºi terþiar în- registratã începând cu anul 2005. Acelaºi studiu citeazã datele furni- zate de INS ºi prezintã urmãtoarele cifre: – peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar ºi gimnazial se aflã în afara sistemului de educaþie; – 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%; – 14% dintre cetãþenii de etnie romã din cincimea cea mai sãracã a societãþii nu au fost niciodatã la ºcoalã (faþã de 1,6% dintre non-romi); – 4,9% dintre cei mai înstãriþi romi au studii superioare faþã de 38,5% dintre cei mai înstãriþi non-romi4; De asemenea, „sistemul educaþional din România creeazã dezavan- taje majore pentru persoanele cu dizabilitãþi. Astfel, incidenþa neºco- larizãrii ºi a abandonului timpuriu este de ºapte ori, respectiv de douã ori mai mare, pentru persoanele cu dizabilitãþi faþã de populaþia gene- ralã. Grupul cel mai dezavantajat din punct de vedere al accesului la educaþie este format din persoane cu dizabilitãþi fizice, somatice sau vizuale, grave, din mediul rural”5 Diana Elena NEAGA, PhD1 Universitatea „Nicolae Titulescu”, Lector Perspective_politice_2016_decembrie.qxd 3/24/2017 2:52 PM Page 51 În acelaºi timp, România se confruntã cu una dintre cele mai mari rate de pãrãsire timpurie a ºcolii din Uniunea Europeanã – 19,1% la nivelul anului 2015 tendinþa fiind de creºtere, în timp ce media europeanã se aflã în scãdere ºi se plaseazã în jurul a 11 procente (conform Eu- roStat). Câteva grupuri sunt supuse unui risc ridicat de pãrãsire timpurie a ºcolii printre care: copii ºi tineri care se vor încadra în grupa de vârstã 18-24 de ani în 2020; copii ºi tineri din familii cu statut socioeconomic scãzut (sãrace); copii ºi tineri din zonele rurale; ºi copii ºi tineri romi ºi alte grupuri marginalizate sau subreprezentate. O altã problemã aduce în discuþie servicile de îngrijire în creºe a copiilor cu vârsta 0-3 ani sunt relativ rare, numai 2% dintre co- piii din aceastã categorie fiind înscriºi la creºã6. Cifrele aratã de asemena o scãdere aproape continuã a numãrului creºelor publice din România de la 358 în anul 2000, la 283 în anul 2009, dar ºi o scãdere dramaticã a numãrului de grãdiniþe publice de la 12.831 în anul 1999, la 1.498 în 2010, situaþia fiind ºi mai delicatã dacã analizãm datele pornind de la distribuþia rural-ur- ban :1.368 urban (2010), 130 rural (2010).7 În 2015 mai erau, la nivel naþional, doar 1.202 grã- diniþe, dintre care doar 105 funcþionau în mediul rural.8 Un alt adevãr dur al educaþiei din România aduce în discuþie sistemul de salarizare ºi fap- tul cã salariile minime ale debutanþilor se numãrã printre cele mai mici din Europa (Eurydice, 2012), situându-ne pe locul al doilea, dupã Letonia. Critici Consider cã ar fi redundant sã reiau aici argumentele care susþin necesitatea investiþiei susþinu- te în educaþie, indiferent de locul ºi timplul la care ne-am referi. Raportul realizat de UNICEF prezintã în acest sens urmãtoarele cifre: “Un an în plus de ºcoalã creºte veniturile cu 8-9%, re- duce riscul de a deveni ºomer cu 8% ºi cel de apariþie a unor probleme grave de sãnãtate cu 8,2%. Absolvenþii de învãþãmânt secundar superior câºtigã cu 25%–31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar ºi cel gimnazial. Câºtigurile obþinute de persoanele care terminã o facultate le depãºesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunþã la ºcoalã dupã învãþã- mântul secundar superior.”9 Mai mult decât atât, rolul educaþiei este fundamental în construc- þia unei democraþii consolidate, în care pluralismul ºi respectul pentru diversitate ºi valorile umaniste sã fie principiile de bazã în dezvoltarea cetãþii. Chiar dacã pare ironic, educaþia în România rãmâne unul din domeniile cele mai conserva- toare ºi mai puþin flexiblie, în ciuda nenumãratelor “reforme” aduse în discuþie de-a lungul timpului. Vorbim aici de un sistem autoritar, ierarhic bazat prea mult pe: – cultivarea distanþei dintre cadrul didactic ºi elev/student ca mãsurã a autoritãþii epis- temice (vezi aici ºi managementul simbolic al spaþiului în sãlile de clasã, regulile de conduitã formale sau informale care alimentezã aceastã distanþã ºi care sunt asoicate în mod eronat cu respectul ºi disciplina); – metode de învãþare de tip memorare-reproducere (vezi aici ponderea testelor tip grilã ca modalitate evaluare, dar ºi rata mare a analfabetismului funcþional – între 42 ºi 50% dintre români citesc, dar nu înþeleg ce citesc ºi nu pot folosi informaþiile în viaþa de zi cu zi); – obsesia abstractizãrii ca mãsurã a inteligenþei ºi capacitãþii de cunoaºtere care se poate testa printr-o analiza a curriculumului (vezi aici ºi cercetarea Alice în þara manualelor realizatã de cercetãtoare ºi cercetãtori de la MoRiS ºi din programul de studii în Sociologie al Univer- sitãþii din Bucureºti10); 52 Perspective politice Perspective_politice_2016_decembrie.qxd 3/24/2017 2:52 PM Page 52 – dobândirea de unui volum cât mai mare de cunoºtiinþe indiferent de utilitatea acestora ºi am în vedere aici numãrul mare de ore ºi temele aferente; – obsesia conectãrii cu piaþa muncii prin specializare ºi ultra-specializare. Desigur stu- denþii ºi elevii sunt transformaþi în consumatori – fie de credite necesare pentru susþinerea stu- diilor, fie de programe univesitare, post-universitare, de formare, calificare, recalificare ºi con- versie profesionalã pe tot parcursul vieþii, generând astfel o formã de dependenþã de un sistem al certificãrilor formale alimentatã de lispa unei abordãri care sã aducã în discuþie gândirea criticã (în legãturã desigur ºi cu analfabetismul funcþional); – realizarea de ierarhii ºi topuri între profesii ºi domenii de activitate (inclusiv prin politicile cu privire la bugetarea diverselor servicii ºi unde educaþia rãmâne Cenuºereasã, asta ºi în virtutea feminizãrii din sistem) o abordare disfuncþionalã ce alimenteazã tensiuni sociale nejustificate; – obsesia evaluãrii ºi standardizãrii, elemente ce au un mare potenþial limitativ în virtutea stimulãrii comportamentelor strategice ce limiteazã performanþa. Vorbim de fapt de ceea ce lit- eratura de specialitate numeºte efectele perverse ale mãsurãrii performanþei – blocarea ino- vaþiei ºi a creativitãþii, blocarea transferului de cunoaºtere cãtre alte entitãþi care sunt vãzute în competiþie, pedepsirea performanþei în instituþiile ºcolare de stat care reuºesc un management bun al fondurilor prin scãderea alocãrilor financiare orientate cãtre acestea. Pe scurt, mãsurarea performanþei poate implica foarte uºor scãderea calitãþii ºi a responsabilitãþii, în paralel cu creºterea birocraþiei11. Direcþii de acþiune în procesul real de reformare a sistemului de educaþie din România Formarea continuã a cadrelor didactice mai mult decât în domeniile în care sunt specia- lizate ºi înalta profesionalizare a acestora. Responsabilitatea acestei meserii este uriaºã, de aceea fomarea continuã, inderdisciplinarã, cu accent pe dezvoltarea abordãrilor integratoare (vezi aici variabile precum genul, dar ºi elementele de dezvoltare durabilã, de dezvoltare co- munitarã ºi educaþie civicã), a cadrelor didactice este esenþialã. Acest lucru trebuie fãcut prin politici clare, centralizate, prin finanþare adecvatã care sã asigure astfel infrastructura necesarã cultivãrii profesionalismului ºi vocaþiei în domeniu. Realã autonomie a cadrelor didactice în actul de învãþare (dezvoltatã pe baza profesiona- lizãrii) fapt ce presupune salarizare corespunzãtoare, acces la baza materialã necesarã, normã de lucru care sã permitã adaptare ºi acces real la metode inovative de învãþare, la noutãþile în domeniu, dar ºi la comunitatea academicã. Accentuarea politicilor de alfabetizare funcþionalã ºi de dezvoltare a gândirii critice. Alfa- betizarea funcþionalã presupune abilitatea de a produce ºi de a folosi informaþie scrisã în ac- tivitãþile din viaþa de zi cu zi, ceea ce înseamnã mai mult decât abilitatea de bazã de a citi ºi de a scrie; presupune dezvoltarea acestei abilitãþi în context ºi este direct legatã de moºtenirea culturalã a comunitãþii în limba cãreia se citeºte ºi se scrie; Gândirea criticã prespupune un proces intern de analizã ºi chestionare a informaþiilor receptate pentru a decide dacã acestea sunt adevãrate sau false. Aºadar, elevii/studenþii nu trebuie sã fie simpli receptori ci ºi pro- ducãtori ai unui tip de cunoaºtere pe care o pot susþine, reproduce, în favoarea cãreia sunt ca- pabili sã formuleze argumente. Unul dintre cei mai mari reformatori ai sistemului de educaþie din U.S.A, Dewey, criticã felul în care în ºcoli accentul cade foarte mult pe rezultate (valori, abilitãþi, cunoºtinþe) ºi nu pe felul în care sunt produse aceste rezultate, proces în care sunt de decembrie 2016 53Perspective politice Perspective_politice_2016_decembrie.qxd 3/24/2017 2:52 PM Page 53 fapt ascunse înþelesurile. Astfel, se creeazã o distanþa din ce în ce mai mare între cel care în- vaþã ºi curriculum (materiile pe care le învaþã). Dezvoltarea abordãrilor interdisciplinare ºi evitarea ultra-specializãrii care transformã in- divizii în unelte pentru piaþã pe termen mediu, dar ºi în abonaþi ai programelor de calificare ºi recalificare ce nu fac altceva decât sã susþinã corporaþiile active în acest domeniu. Ultra-spe- cializarea nu este o soluþie pentru accesul la o piaþã am muncii foarte dinamicã ºi versatilã, dimpotrivã poate reprezenta un impendiment real. Abordãrile holiste, intergratoare, interdisci- plinare sunt soluþia pentru a dezvolta de fapt capacitatea de adaptare la piaþa muncii prin în- þelegerea complexã a fenomenelor ºi temelor cu care poþi intra în contact într-o anumitã arie de activitate. Înlocuirea actului de predare ºi testare cu cel de învãþare. Este cât se poate de clar faptul cã în zilele noastre profesorul nu trebuie sã mai fie un simplu transmiþãtor de informaþii, ci are sarcina infinit mai complicatã de a facilita accesul la informaþii de calitate ºi la trasformarea acestora în instrumente utile vieþii de zi cu zi. Aºadar, accentul trebuie sã fie acum pus pe pro- ces (în sens de filtrare ºi utilizare a informaþiilor) ºi nu pe finalitatea actului, în sens de evalu- are a volumului de cunoºtinþe dobândite. Noile tehnologii permit astazi stocarea unui volum uriaº de informaþii, activitãþile desfãºurate în diverse domenii solicitã de asemenea folosirea de volume mari de date, miza devenind acum dezvoltarea abilititãþii utiliza astfel de date. Implementarea unor metode ºi tehnici de învãþare bazate pe cooperare, empatie, respect pentru celãlãlat ºi mai puþin pe competiþie ºi crearea unor ierarhii. A trãi într-o societate demo- craticã persupune în mod fundamental cooperarea, implicarea civicã, acþiuni dezvoltate pentru satisfacerea unor interese comune, respectul pentru diversitate, iar toate aceste aspecte trebuie dezvoltate în ºcoalã. Dezvoltarea competenþelor ºi abilitãþilor pentru viaþã ºi mai puþin pentru dobândirea unui statut superior abstract – am în vedere aici o reformã profundã a curriculumului, mai ales a celei preuniversitare, atât din perspectiva disciplinelor cuprinse, cât ºi din perspectiva conþinu- tului ºi modului de predare a acestora. Susþin astfel introducerea unor discipline obligatorii ca educaþia pentru sãnãtate (cu module de educaþie sexualã), educaþie pentru viaþa de familie ºi egaliate de gen, educaþie pentru dezvoltare personalã, educaþie civicã ºi pentru dezvoltare co- munitarã. Susþin de asemenea dezvoltarea tehnicilor de educaþie non-formalã, bazatã pe impli- carea cât mai directã, susþinutã ºi criticã elevilor/studenþilor în procesul educativ. Raportul UNICEF recomandã de asemena12: „Acordarea de prioritate învãþãmântului preºcolar deoarece acesta poate avea cel mai mare impact la nivelul reducerii disparitãþilor ºi creºterii calitãþii educaþiei. Date fiind obiec- tivele reale pe termen mediu cu privire la extinderea reþelei de învãþãmânt preºcolar, precum ºi potenþialele beneficii asociate unei astfel de investiþii, programele de educaþie ºi îngrijire preºcolarã trebuie sã beneficieze de fonduri dedicate cãrora sã li se acorde prioritate maximã la alocarea bugetului naþional.” „Creºterea investiþiilor în învãþãmântul primar pentru a compensa scãderea înregistratã în- cepând cu 2001 ºi pentru a elimina diferenþa faþã de mediile UE. Din analizele OCDE reiese foarte clar cã þãrile performante gestioneazã dimensiunea echitãþii mai eficient decât alte þãri. ªcolile primare ºi gimnaziale au nevoie de mai multe fonduri, distribuite echitabil, pentru eliminarea inegalitãþilor ºi creºterea calitãþii educaþiei.” „ªcolile ce cuprind ºi menþin în sistem elevi dezavantajaþi, precum cei cu dizabilitãþi, din fa- milii sãrace sau aparþinând minoritãþilor etnice (încurajând astfel incluziunea socialã), ar tre- bui susþinute financiar, iar mecanismul de finanþare per capita ar trebui revizuit corespunzãtor.” 54 Perspective politice Perspective_politice_2016_decembrie.qxd 3/24/2017 2:52 PM Page 54 „În ceea ce priveºte rezultatele ºcolare, accentul în învãþãmântul primar ºi secundar tre- buie sã treacã de la elevii cei mai buni la cei mai slabi pentru a reduce disparitãþile ºi a spori calitatea medie a educaþiei.” Aºadar, “performanþa” sistemului de educaþie trebuie sã se traducã în: – acces egal indiferent de clasã, rasã, etnie, orientare sexualã, mediu de rezidenþã etc.; – promovarea unei cetãþenii active ºi responsabile, cu cetãþeni conºtienþi de drepturile ºi libertãþile lor ºi implicaþi în guvernarea cetãþii; – promovarea unui curriculum incluziv, adaptat lumii în care trãim (vezi tehnologia infor- maþiei), care sã pregãteascã tinerii pentru viaþã (vezi educaþie pentru sãnãtate, educaþie de gen, educaþie pentru viaþa de familie), dar ºi pentru accesul pe o piaþã a muncii flexibilã ºi volatilã; – investiþia în cadre didactice capabile sã fie mentori pentru elevii ºi studenþii care trebuie sã se poatã orienta mai apoi singuri într-un context în care accesul la un volum uriaº de infor- maþie este facil (alfabetizare funcþionalã); – investiþia în cercetare în domeniul educaþiei care sã genereze input pentru politici susten- abile, menite sã creascã accesul ºi calitatea educaþiei. Note 1 Diana Elena Neaga este doctor în ºtiinþe politice. 2 Luminiþa Costache (coord.), Costurile investiþiei insuficiente în educaþie în România, UNICEF, 2014, p. 9. 3 Luminiþa Costache (coord.), Costurile investiþiei insuficiente în educaþie în România, UNICEF, 2014, p. 18. 4 Luminiþa Costache (coord.), Costurile investiþiei insuficiente în educaþie în România, UNICEF, 2014, pp. 17-18. 5 Reuniunea Comitetului Interinstituþional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), Sintezele iniþiale ale proiectelor de analize socio economice elaborate pânã în prezent la nivelul Comitetelor Consultative, 2012, p. 4. 6 Strategia privind reducerea pãrãsirii timpurii a ºcolii în România, p. 13. 7 Oana Bãluþã, Reconcilierea dintre muncã, familie ºi viaþã privatã, în Oana Bãluþã (coord.), Inpactul crizei economice asupra femilor, editura Maiko, 2014, pp. 50-51. 8 Conform datelor furnizate de INSE, http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în 30.11.2016. 9 Luminiþa Costache (coord.), Costurile investiþiei insuficiente în educaþie în România, UNICEF, 2014, pp. 80-81. 10 http://researchmaster.ro/alice/, accesat în 30.11.2016. 11 De Bruin, H., , Managing Performance in the Public Sector. London, Routledge, 2002, pp. 17-33. 12 Luminiþa Costache (coord.), Costurile investiþiei insuficiente în educaþie în România, UNICEF, 2014, pp. 25-26. Bibliografie Bãluþã Oana (coord.), Inpactul crizei economice asupra femilor, editura Maiko, 2014. De Bruin, H., Managing Performance in the Public Sector, Londra, Routledge, 2002, pp. 17-33. Costache Luminiþa (coord.), Costurile investiþiei insuficiente în educaþie în România, UNICEF, 2014. http://researchmaster.ro/alice/, accesat în 30.11.2016. INSE, http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în 30.11.2016. Reuniunea Comitetului Interinstituþional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), Sintezele iniþiale ale proiec- telor de analize socio-economice elaborate pânã în prezent la nivelul Comitetelor Consultative, 2012. Strategia privind reducerea pãrãsirii timpurii a ºcolii în România, 2015–2020. decembrie 2016 55Perspective politice Perspective_politice_2016_decembrie.qxd 3/24/2017 2:52 PM Page 55 Perspective_politice_2016_decembrie.qxd 3/24/2017 2:52 PM Page 56