Perspective_politice_2016_iunie.qxd Cedarea suveranitãþii energetice – trãdare sau prostie Abstract: De patru ani, acelaºi grup de interese mimeazã realizarea Strategiei de Securitate Energe- ticã a României. Oficial nu existã decât primele trei capitole care reprezintã o prezentare destul de exac- tã a situaþiei energetice interne actuale ºi a legislaþiei comunitare, a tratatelor ºi înþelegerilor cu Uniu- nea Europeanã, neamintindu-se nimic despre corupþia din sistem ºi situaþia deplorabilã în care se aflã câteva companii energetice aflate în fapt în faliment. În ultimii doi ani România a început sã importe enregie electricã, în situaþia în care capacitãþile de producþie sunt duble faþã de necesarul de consum. Keywords: strategie de securitate energetica, Uniunea Europeanã, guvernanþã corporativã 1. Lipsa strategiilor sectoriale 1.1. Legislaþie ambiguã Strategia Naþionalã de Apãrare a României (SNAp) este prevãzutã în Constituþia României la Articolul 65, punctul f, doar ca moment de în- trunire a celor douã camere ale Parlamentului în ºedinþã comunã în ve- derea adoptãrii acesteia. Legea care se referã la SNAp este din 2004 cu numãrul 473. Aceasta prevede la Articolul 4 punctul a: „Principalele documente care fundamenteazã planificarea apãrãrii la nivel naþional sunt: Strategia naþionalã de apãrare ºi Programul de guvernare.” De asemenea în Legea privind planificarea apãrãrii (473/2004) se specificã la Art 2: „Domeniile planificãrii apãrarii sunt: a) planifica- rea forþei; b) planificarea armamentelor; c) planificarea resurselor; d) planificarea logisticã; e) planificarea pentru comandã, control, co- municaþii; f) planificarea pentru urgenþe civile.” Aceasta lege a fost precedatã de Legea 63 / 2000 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apãrãrii naþio- nale a României. Aici se face referire la Strategia Naþionalã de Secu- ritate a României ce trebuia sa fie prezentatã în Parlament de catre Preºedinte în termen de trei luni de la investiturã. Acesta prevedea la Articolul 5: „Strategia de securitate naþionalã a României cuprinde: de- finirea intereselor ºi obiectivelor proprii de securitate, evaluarea medi- ului internaþional de securitate, identificarea factorilor de risc din me- diul intern ºi internaþional, direcþiile de acþiune ºi principalele mijloace pentru asigurarea securitãþii naþionale a României. Strategia are un ori- zont de evaluare pe termen mediu de 4 ani ºi o perspectivã pe termen lung cuprinzând estimarea resurselor ce vor fi alocate de Romania pen- tru realizarea obiectivelor sale de securitate ºi apãrare.” Dr. Cosmin Gabriel Pãcuraru* Relaþii Internaþionale ºi Studii Europene, Universitatea Babeº Bolyai Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 21 În noiembrie 2008 este aprobatã o nouã SNAp. În hotãrârea de adoptare a Parlamentului este specificat cã aceasta este armonizatã, printre altele cu Strategia Europeanã de Securitate. Conf. Dr. Marian ZULEAN, conferenþiar la Universitatea Bucureºti, unde predã cursuri de politici publice, politicã de securitate naþionalã ºi politici sociale este de pãrere cã: „din dor- inþa de a fugi de eticheta de „securitate”, politicienii postdecembriºti au (re)inventat termenul de „siguranþã naþionalã”. (…) O primã problemã este legatã de definirea conceptelor de apã- rare naþionalã ºi securitate naþionalã în spaþiul euroatlantic, care nu sunt douã sfere distincte. „Securitatea naþionalã”, ca ºi concept multidimensional, în care apãrarea naþionalã este doar o dimensiune a securitãþii naþionale a fost teoretizatã de cãtre Berry Buzan ºi integratã, încã din 1991, în Conceptul strategic al NATO. (…) Securitatea naþionalã este conceptul integrator, scopul final al politicii de securitate naþionalã, iar instituþiile care lucreazã pentru acel scop sunt organizate într-un complex sistem de securitate naþionalã, ce cuprinde atât leadershipul politic civil cât ºi armata, jandarmeria, poliþia, serviciile de informaþii ºi contrainformaþii. Se- curitate naþionalã nu este doar apanajul serviciilor de informaþii, ele trebuie sã rãmânã doar „servicii”, sã se ocupe de strategie ºi tacticã ºi nu de politici de securitate.”1 ªi conf. Univ. dr. Armand Goºu confirmã: „alergia la cuvântul „securitate“ a generat con- fuzii grave, astfel încât fostul preºedinte Traian Bãsescu a numit – în ciuda legii ºi a Consti- tuþiei – strategia din 2007 „de securitate“, iar subtitlul celei din 2010 conþine cuvântul „secu- ritatea“. Echipa de consilieri a preºedintelui Klaus Iohannis care a redactat documentul a rezolvat altfel problema, dând conceptului de apãrare sensul mai larg, pe care îl are cel de se- curitate. Astfel, la articolul 3 se precizeazã cã SNAp acoperã nu doar apãrarea, ci ºi ordine pu- blicã, activitatea de informaþii, contrainformaþii ºi de securitate, educaþia, sãnãtatea, economia, energia, financiar, mediu, infrastructuri critice. ?i strategiile anterioare (2006 ºi 2010) se refe- reau la multe dintre aceste domenii. „Abordarea integratoare ºi multidimensionalã“, cum se precizeazã în SNAp, este mai degrabã o adaptare localã a unor teme standard din discursul eu- roatlantic. (…) În teorie, aºa cum ne aratã modelul american, o SSN are rolul de a seta princi- palele prioritãþi, de a comunica cele mai importante direcþii de acþiune ºi linii de orientare, de a oferi o viziune comunã pentru departamentele guvernamentale, pe baza cãreia acestea sã-ºi planifice resursele, decupând totodatã responsabilitãþi de niºã. În acelaºi timp, SSN devine un document-umbrelã, de la care pornesc toate evaluãrile ºi microstrategiile realizate la etajele in- ferioare ale sistemului de securitate naþionalã (Departamentul de Stat, Pentagon etc).”2 O ambiguitate este introdusã de Legea CSAT nr.415/2002, revizuitã în 2008, care spune la articolul 4, pct.a aln.1 cã „va realiza ºi / sau propune ºi Strategia de Securitate naþionalã”. Pe site-ul MApN3, la secþiunea informaþii generale pe langã alte documente sunt prezente ca documente în vigoare ºi SNAp din 2015 ºi SSN din 2007, aflatã pe site-ul Preºidenþiei Ro- mâniei4. O inºiruire logicã a acþiunilor destinate asigurãrii apãrãrii ºi securitãþii statului relevã cã fiecare domeniu atins trebuie sã-ºi construiascã propria strategie sectorialã. Putem afirma cã nu existã legislaþie care sã prevadã realizarea strategiilor sectoriale în care sã se specifice cu exactitate cine le realizeazã, cum se realizeazã, ce cuprind ºi termenele de valabilitate ale aces- tora. Sunt destule domenii în care în afarã de guvern au atribuþii în realizarea ºi punerea în apli- care a acestor strategii sectoriale ºi alte servicii, agenþii ºi organisme de reglementare ce nu se aflã în subordonarea guvernului, fãrã a mai adãuga ºi sectorul privat sau societatea civilã di- rect interesate de aceste strategii. Putem spune cã este necesarã o legislaþie care sã rãspundã întrebãrilor de mai sus. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 22 2. Securitate energeticã nici mãcar pe hârtie Securitatea energeticã este strâns legatã de securitatea economicã ºi securitatea infrastructurii proprii fiecãrui stat. Problematica securitãþii energetice este prezentã în toate strategiile elabo- rate, de apãrare naþionalã sau de securitate, dar nu a fost preluatã suficient de guvernele ce s-au succedat în Programele de Guvernare ºi de ministerul de specialitate pentru a se elabora o stra- tegie sectorialã. Putem afirma cã în foarte puþine cazuri SNAp ºi / sau SSNR au fost alineate cu Programul de Guvernare ºi strategiile secoriale. Exemplul concludent este dat de faptul cã România are o Strategie de Securitate Energeticã elaboratã în 2007, strategie de care nu a þinut cont nici un guvern ulterior ºi care evident nu mai este de actualitate. Liniile directoare ce ar trebui sã aparã în SNAp / SSNR pentru a genera o Strategie ener- geticã se rezumã la problemele relevante din punct de vedere practic: – capacitatea statelor de a menþine unitãþi independente de producþie, stocare, transport ºi distribuþie într-o piaþã globalã – capacitatea statelor de a dispune de acces la surse de energie ºi materiale strategice – eventualitatea ca dependenþa economicã pe piaþa globalã sã fie utilizatã pentru atingerea unor scopuri politice (smart dependency) – posibilitatea ca în piaþa globalã sã nu creascã inegalitãþile economice dintre state – riscul ca globalizarea economicã ce duce la diminuarea funcþiilor economice ale statului sã genereze economie subteranã, comerþ ilicit, trafic cu tehnologie, afectarea mediului încon- jurãtor ºi corupþie. Nu trebuie pierdut din vedere ºi riscul ca economia globalã sã intre în crizã datoritã politi- cilor economice greºite, a conducerii politice slabe, a instituþiilor naþionale sau internaþionale slabe ºi a instabilitãþii financiare sau politice la nivel regional. În realizarea SNAp, SSNR ºi SSE ar trebui avute în vedere ºi urmãtoarele aspecte ce tre- buiesc depãºite: – Administraþia Prezidenþialã ºi Parlamentul României nu au la dispoziþie experþi pe pro- blemele securitãþii energetice, de aici putând rezulta o legislaþie incoerentã în domeniu. – Toate strategiile se bazeazã doar pe informaþii provenite din analizele serviciilor speciale ce au în obiectul de activitate realizarea acestora. – În problematica energeticã nu se indeplineste un atribut important: predictibilitatea în re- laþiile internaþionale în domeniul energetic. – De asemenea putem aprecia ca România nu are o capacitate de analizã strategicã regio- nalã / internaþionalã pentru a-ºi putea negocia avantajos strategiile ºi politicile în cadrul UE. Plecând de la realitatea dispunerii debalansate a resurselor energetice ºi a traseelor de trans- port (care au creat pentru unele state dependenþe de pânã la 100% faþã de importurile din Rusia), de la voinþa de a iesi de sub monopolul rusesc, România ºi UE cautã surse ºi trasee alternative de energie. Aceste acþiuni sunt urmare a folosirii „armei energetice” în politica internaþionalã de cãtre Federaþia Rusã încã din 2005 – prima crizã ucrainianã a gazelor. UE începând din 2004, odatã cu venirea la conducerea CE a domnului Barroso, a început sã analizeze relaþionarea cu Federaþia Rusã (FR) ºi prin prisma energiei. În al doilea mandat al dlui Borroso, CE a început creionarea unei strategii energetice, elaborând directive cu rol de protecþie împotriva monopolului rusesc sau a reducerii consumului de energie. Politica externã românescã se bazeazã pe conceptul de apãrare colectivã. Astfel SNAp tre- buie sã fie aliniatã la strategiile NATO – care cuprind ºi strategiile de securitate energeticã a Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 23 partenerilor – ºi UE care elaboreazã politici ºi strategii comune în domeniul energiei. Acestea ar trebui sã se afle în antagonism cu politicile energetice ale Federaþiei Ruse ºi care încã nu au o poziþie clarã asupra noilor politici de acaparare a infrastructurii europene adoptate de China. În ultima perioadã România se confruntã cu câteva ameninþãri asupra securitãþii energetice: oligopolizarea ºi cartelizarea extracþiei, prelucrãrii ºi distribuþiei de jucãtori ce nu þin cont de interesul naþional ºi / sau interesul cetãþeanului, o parte dintre aceºtia neprovenind din þã- rile aliate României. De asemena România e devenit impredictibilã în ultimii ani (din 2012, dupã venirea Guvernelor USL – PSD) prin schimbarea zonei de interes în domeniu energetic cãtre Rusia ºi China, ºi prin adoptarea unui discurs naþionalist – antioccidental, prin favoriza- rea unor firme ruseºti ºi chinezeºti, realitãþi ce au dus la îndepãrtarea potenþialilor investitori din þãrile aliate sau partenere. În plan intern asistãm la coagularea unor grupuri de presiune în domeniu: firmele strãine care au participat la procesul de „privatizare” din extracþie, prelucrãtorii, transportatorii ºi dis- tribuitorii precum ºi importatorii. Reamintim cã la începutul anului 2012 Rusia ºi-a refãcut propria strategie energeticã. În noua strategie elaborata sub conducerea lui Vladimir Putin sunt creionate cele mai importante cãi de acþiune5: 1. þãrile Uniunii Europene sa devinã cât mai dependente de gazul rusesc, 2. Federaþia Rusã sã facã investiþii gigant în conducte, 3. mãrirea capacitãþilor de transport din þãrile fostei URSS: Turkmenistan, Kazakstan, Uzbekistan ºi Azerbaijan cãtre Occident, deci mãrirea monopolului rusesc. 4. crearea de firme intermediare în þãrile occidentale care sã se ocupe de importurile de gaze. 5. asocierea Gazprom cu „vechii parteneri de afaceri” ai acestuia în diverse firme, 6. intrarea în acþionariatul a cât mai multor firme de producþie ºi distribuþie de gaze sau pro- ducãtori de material rulant pentru industria extracþiei ºi transportului de gaze din occident, 7. achiziþionarea companiilor naþionale de transport ºi distribuþie de gaze din cât mai multe þãri europene, 8. achiziþionarea sau asocierea cu cât mai multe firme de infrastructurã din þãrile europene (comunicaþii, transport feroviar, etc) la schimb cu un preþ mai mic al gazelor. La acestea mai adaugãm ºi instabilitatea din regiune prin anexarea ilegalã a Crimeei ce a dus la variante ale razboiului hibrid dus de Federatia Rusa în prima fazã împotriva Ucrainei ºi mai apoi în varianta soft împotriva UE ºi SUA. 2.1. Situaþia actualã Securitatea Energeticã este o condiþie a existenþei statului român, un drept internaþional inalie- nabil ºi imprescriptibil, rezultat din dreptul statului asupra resurselor sale energetice ºi din tra- tatele europene ºi euroatlantice care trebuie sã devinã unul din obiectivele de guvernare pe ter- men lung. Securitatea energeticã presupune asigurarea necesarului de consum de energie sub aspectul accesibilitãþii la resurse ºi a disponibilitãþii accesului pe termen lung. În construcþia strategiei de securitate energeticã trebuie sã cunoaºtem strategiile energetice ale þãrilor UE ºi trebuie sã þinem cont de minimum doi factori: gradul de dependenþã faþã de resursele energetice ruseºti ºi procentul fiecãrei þãri din totalul exportului rusesc de resurse. Acesti doi factori dau importanþa acordatã fiecãrei þãri de Federaþia Rusã, precum ºi riscurile acestora la care se expun. Rusia este un stat care genereazã insecuritate în orice situaþie. Com- portamentul sãu în relaþionarea cu alte state este diferenþiat în funcþie de mãrimea teritoriului Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 24 acestuia, de mãrimea economiei acestuia, de capacitatea de apãrare armatã ºi de interesele eco- nomice pe care Rusia le are în legãturã cu statul respectiv ºi funcþie de istoria comunã. Astãzi este conturat „cleºtele energetic rusesc” care este reprezentat de coridorul nordic de transport „North Stream” ºi de coridorul sudic reprezentat de „Blue Stream” în stare de funcþionare, „South Stream” în stadiul de proiect momentan abandonat sau Turk Stream în stadiul de pro- iect incipient dar blocat de escaladarea situaþiei din Siria ce a generat un conflict între Rusia ºi Turcia. Aceastã stare de fapt face ca în privinþa gazelor naturale, Rusia sã-ºi pãstreze ºi sã-ºi întãreascã monopolul, conflictul sirian nefiind altceva decât blocarea unui potenþial coridor de transport dintre Iran, Iraq, Qatar, prin Turcia cãtre Europa. Zona Mãrii Carspice este de asemenea o zonã generatoare de insecuritate. Statele nou for- mate dupã destramarea Uniunii Sovietice nu au ieºit definitiv de sub influienþa Moscovei, nu au democraþii consolidate ºi economii de piaþã funcþionale. De asemenea izolarea prin lipsa in- frastructurii ºi lipsa de putere economicã le face dependente de instrastructura de transport a gazelor deþinutã de Federaþia Rusã. La toate acestea se adaugã slabul control administrativ asupra regiunilor componente. Astfel, în acest moment þãrile riverane Mãrii Carspice sunt de- pendente de Rusia, resursele acestora ajungând în Europa prin infrastructura de transport de gaze ruseascã. Monopolul energetic rusesc genereazã nemulþumiri în statele componente ale Uniunii Eu- ropene deoarece Rusia acordã preþuri diferenþiate de export. Acestea sunt în funcþie de intere- sele ruseºti în þara respectivã, în funcþie de penetrarea capitalului rusesc, în funcþie de canti- tatea de gaze exportatã ºi balanþa de plãti ºi în funcþie de dependenþa de gazele ruseºti. Rusia acþioneazã prin toate mijloacele în a menþine ºi consolida acest monopol prin respin- gerea ºi contestarea deciziilor Comisiei Europene, prin menþinerea relaþiilor directe cu þãrile componente UE, prin achiziþia de procente din companii, sau companii, din industria energe- ticã sau de material rulant ºi din industria generatoare de infrastructura, creând o adevãratã reþea de companii cu acþionariat declarat sau nedeclarat, prin activitati de lobby sau intelli- gence legale sau ilegale. Uniunea Europeanã, prin Comisia Europeanã încearcã sã creeze o politicã energeticã uni- tarã a þãrilor componente, impunându-le un set de reguli în economisirea energiei, în interco- necarea sistemelor naþionale de transport de gaze sau de curent electric, în realizarea de pro- iecte alternative de aprovizionare cu energie. Problema pe care o are CE este cã þãrile membre opun rezistentã prin amânarea sau nerespectarea deciziilor ºi recomandãrilor emise în domeniu. Problema pe care o are de rezolvat UE este de a depista care este cel mai mic risc în raport cu Rusia: sã micºoreze importurile de gaze ruseºti ºi sã menþinã sancþiunile, fapt ce a dus deja la micºorarea dramaticã a PIB-ului acesteia ºi intrarea în incapacitate de plãþi a Federaþiei Ruse sau la menþinerea actualei stãri de fapt ºi ridicarea sanþiunilor care de asemenea sunt genera- toare de insecuritate prin mãrirea capacitãþii de luptã în actualul rãzboi hibrid ºi a capacitãþii de negociere. Oricum realitatea imediatã, creatã de scãderea dramaticã a preþului petrolului, generatã de SUA ºi OPEC, expune Federaþia Rusã la faliment ºi destrãmare, în mare mãsurã generatoare de ameninþãri. 3. Analiza SWOT În plan intern România încã are câteva puncte tari: capacitãþi de producþie de energie electri- cã peste dublul consumului actual, ceea ce poate genera export, capacitãþi mari de generare a Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 25 energiei hidro ºi un plan de dezvoltare a generãrii de energie regenerabilã din eolian, fotovol- taic ºi biomasã. Poate revenii oricând la mixul energetic echilibrat de acum doi ani în care cãr- bunele avea o pondere de peste 30% din producþia de energie electricã ºi care asigura echi- librarea reþelei, fãcând un efort minim. Poate finaliza cu un efort mediu investiþiile de la Nuclearelectrica Cernavodã, blocurile 3 ºi 4. De asemena putem afirma cã existã posibilitatea câºtigãrii independenþei energetice prin eli- minarea industriilor energofage ºi subvenþionate din motive sociale (industria îngrãºãmintelor), prin începerea exploatãrii resurselor descoperite în Marea Neagrã ºi prin eliminarea pierderilor. Amintim cã faþã de media europeanã, România consumã de 2,5 ori mai multã energie iar pier- derile energetice ale clãdirilor sunt de opt ori mai mare decât media UE – 15 (punct slab). Punctele slabe. Primul este acela cã se discutã despre dezvoltarea industriei energetice în speranþa dezvoltãrii exporturilor ºi nu se discutã ca aceast potenþial de producþie de energie sã fie folositã de industria românescã pentru a aduce mai multã plusvaloare. Mai mult decât atât, România exportã energie electricã la preþuri sub cel mediu al mixului energetic, energie pro- venitã din generarea solarã sau eolianã (subvenþionatã de consumatorul român) ºi importã în vârfurile de sarcinã la un preþ mult mai mare6. Al doilea punct ca importanþã este lipsa de trans- parenþã din piaþa energeticã. Începând cu Legea Petrolului ºi Gazelor Naturale (238 / 2004) care trateazã rezervele statului ca secrete de stat ºi terminând cu contracte secretizate între firmele de stat ºi firmele private care cãpuºeazã sistemul, parte a corupþiei din sistemul de tran- zaþionare al energiei elecrice. Al treilea este sistemul fiscal românesc impredictibil ºi nefavor- abil investiþiilor în sistemul energetic naþional. Rezultanta este imposibilitatea asigurãrii gu- vernanþei corporative ºi managementului profesionist al firmelor în care statul este acþionar, având ca efect secundar îndepãrtarea potenþialilor investitori. De asemenea sistemul legislativ a fãcut ca 80% din contractele producãtorilor de energie sã fie pe termen scurt, fapt ce duce la imposibilitatea acestora de a realiza planuri de afaceri în vederea realizãrii de investiþii. Un alt punct slab este schimbarea miniºtrilor ºi miniºtrilor secretari de stat precum ºi nerespectãrii legislaþiei privind guvernanþa corporativã prin scimbarea la presiuni politice a managerilor companiilor cu capital majoritar sau minoritar de stat din domeniu energiei în timp relativ scurt, cunoscând cã domeniul necesitã un timp foarte mare de adoptare ºi implementare a de- ciziilor ºi planurilor de afaceri. Situaþia externã reprezintã ameninþãri majore, o parte au fost descrise mai sus. Totuºi de aici putem spune cã reies ºi oportunitãþile: România este singura þarã din sud-estul Europei care nu manifestã deviaþii flagrante de la politica UE ºi NATO precum Ungaria sau Bulgaria. De asemenea, punerea în funcþiune de cãtre NATO a scutului antitachetã, reprezentând o in- vestiþie americanã semnificatovã, face ca România sã devinã mult mai interesantã pentru po- tenþialii investitori vestici în domeniul energetic. Aceastã oportunitate ar putea-o atrage pe cea a reindustrializãrii României prin atragerea de investiþii ºi în alte domenii economice. O altã oportunitate este datã de aºezarea geograficã din care poate rezulta contrucþia unei pieþe regionale (mãcar balcanice) în tranzaþiile cu energie elec- tricã pentru „ziua urmãtoare”, dar ºi pentru tranzacþiile pe termen lung, fapt ce ar duce la aºezarea corectã a preþurilor energiei. De aici rezidã oportunitatea de a crea dependenþa energeticã a þãrilor vecine faþã de România, concept inscris în ceeace am putea numi smart dependency. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 26 3.1. Mimarea strategiei Guvernul Ponta, sub ministeriatul lui Rãzvan Nicolescu, a inceput sa elaboreze o strategie energeticã cu referire pânã în anul 2035. Schimbarea acestuia cu Andrei Gherea a dus la o schimbare de opticã: realizarea Strategiei Energetice a fost încredinþatã unui consultant inter- naþional, acþiune ce ar putea fi sesizat DNA sub aspectul netransparenþei ºi CSAT-ului sub as- pectul imposibilitãþii ca aceasta sã fie în interesul naþional. Trebuie amintit cã existã specialiºti capabili în Ministerul Energiei sau în partidele parlamentare care ar putea elabora SSE. Strategia Energeticã propusã de Guvernul Ponta III ºi care s-a aflat pe site-ul Departamen- tului pentru Energie, preluatã de Guvernil Ciolos ºi updatatã incomplet pe site-ul actualului Minister al Energiei se aflã încã în dezbarete publicã. Aceasta este incompletã dar reprezintã totuºi doar o radiografie a situaþiei actuale: – 87 de pagini sunt dedicate situaþiei industriei energetice naþionale, – 6 pagini se referã la strategiile UE, – 3 pagini sunt despre angajamentele faþã de UE, – 4 pagini despre aquis-ul comunitar ºi procedurile de infrigement declanºate de CE, – o paginã despre angajamentele din cadrul acordului stand-by cu FMI, BM ºi CE, – douã pagini sunt cu concluzii. Trebuie remarcat cã documentul are doar valoarea prezentãrii cu o anume acurateþe a situ- aþiei actuale dar nu are nici o caracteristicã a ceea ce ar fi trebuit sã fie: o viziune pe termen lung a dezvoltãrii industriei energetice româneºti þinând cont de analiza SWOT realizatã. De asemenea acest document nu aminteºte de prevederile din SNAp sau SSNR si nici de marea problema a societãþii româneºti, corupþia, care este prezentã ºi in energie. Lipsa obiectivelor, altele decât cele în care România s-a angajat ca parte a UE ºi prin acor- durile cu FMI ºi BM, face ca sã nu existe o planificare a acþiunilor, altele decât cele prevãzute în directive, acorduri ºi înþelegeri (ºi aceea sumarã). În SSE propusã nu sunt tratate câteva problematici care ar trebui sã derive din SNAp / SSNR: – privatizarea companiilor din energie din punctul de vedere a României ºi nu din punctul de vedere al recomandãrilor ºi planurilor de acþiune ale UE, elaborate datoritã faptului cã ma- nagementul societãþilor în care statul este acþionar a fost politizat ºi neprofesionist. Trebuie menþionat cã nu întotdeauna recomandãrile UE, FMI ºi BM sunt în concordanþã cu principiile de pãstrare a securitãþii energetice (ºi economice), acestea încercând sã acopere alte cerinþe referitoare la buna guvernanþã. Cerinþele partenerilor noºtrii externi nu þin cont încã de con- ceptul de apãrare colectivã a securitãþii energetice internaþionale, motiv pentru care conside- rãm cã este necesarã trasarea de noi reguli ºi / sau reformularea ºi renegocierea acquisului co- munitar ºi a vechilor înþelegeri ºi tratate. – restructurarea companiilor de stat ºi crearea unor companii naþionale puternice pe tot lan- þul extracþie – transport – stocare – distribuþie care sã poatã concura în piaþa regionalã. (Cu toa- te cã CE a elaborat o serie de directive care obligã þãrile UE la splitarea distribuþiei de cele- lalte activitãþi, existã câteva companii care au obþinut derogare.) – restructurarea industriilor energofage ºi cu tehnologii uzate – restructurarea legislaþiei pieþei de energie care sã asigure un echilibru între piaþa liberã ºi reglementarile UE ºi un cadru legislativ naþional care sã echilibreze poziþiile de oligopol ale companiilor strãine puternice ºi care nu întotdeauna þin cont de interesele naþionale. – crearea de premise economice ºi legislative pentru ca surplusul de energie sã nu fie ex- portat ci folosit în potenþiale noi activitãþi economice. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 27 – de asemenea trebuie sã se facã referire asupra surselor anternative de energie – gazele de ºist. – SSE nu þine cont de realitatea geopoliticã, indisolubil legatã de securitatea energeticã prin dispunerea debalansatã a surselor energetice ºi presiunile politice pe care le fac sau le pot face deþinãtorii acestora sau a coridoarelor de transport. Menþionãm cã Federaþia Rusã nu apare în nici un fel în SSE, aceasta având pe plan internaþional o poziþie monopolistã în producþia ºi transportul de resurse energetice. – SSE nu specificã nimic despre resursele alternative de aprovizionare ºi de transport (ne referim la resursele din zona caspicã ºi posibilitãþile de aprovizionre Nabucco, AGRI sau al- tele echivalente). – Un punct lipsa al actualului proiect a SSE este cel referitor la cercetare. Trebuie menþionat cã actuala conducere a Ministerului Energiei a neglijat total consultãrile cu expertii partidelor parlamentare în elaborarea SSE, uitând cã parlamentarii acestora vor vota viitoarea strategie care se referã la urmatorii 20 de ani. 3.2. Riscuri majore nerelevate Privatizarea ºi restructurarea companiilor energetice. Una din direcþiile fundamentale ale SSE trebuie sã specifice clar cã România nu-ºi mai permite sã renunþe la controlul niciunei resurse energetice, „greºeala PETROM” nemaitrebuind sã se repete. Privatizarea companiilor din energie se poate face nerenunþându-se la pachetul majoritar al statului (de minim 51%). Transelectrica ºi Transgaz pot fi considerate privatizãri de succes (prin BVB) ºi pot servi drept exemple, inclusiv în aplicarea legislatiei referitoare la guvernanþa corporativã ºi legii de capi- tal ce a dus la transparentizarea deciziilor manageriale ºi diminuarea corupþiei. Amintim cã resursele petroliere ºi capacitãþile de prelucrare ºi o mare parte a celor de sto- care a petrolului nu se mai aflã în gestiunea sau proprietatea statului român. Acelaºi lucru se poate întâmpla ºi cu rezervele de cãrbune (estimate sã ajungã peste 100 de ani) deoarece în acest moment societãþile ce le gestioneazã se aflã faptic în faliment ºi urmeazã a fi evaluate în vederea privatizãrii societãþilor naþionale ce le deþin, fapt prevãzut în recomandãrile CE, BM ºi FMI. Acest risc poate fi eliminat prin schimbarea transparentã a actualelor conduceri politi- zate ºi renegocierea recomandãrilor ºi cerinþelor CE, FMI ºi BM având ca argument con- solidarea independenþei energetice naþionale ºi implicit a UE precum ºi crearea unui pol de stabilitate regional. Existã companii naþionale care în conjunctura actualã nu sunt solvabile în piaþa internaþion- alã sau regionalã de energie. Aceastã insolvabilitate se datoreazã managementului politizat din ultimii 25 de ani ºi nu a respectat nici un principiu al unei bune guvernanþe corporative, care a dus la crearea sau pãtrunderea unor grupuri de interese economico – politice interne sau strã- ine corupte. Insolvabilitatea acestor companii se datoreazã ºi instabilitãþii politice: o politicã energeticã trebuie proiectatã ºi pusã în aplicare în zeci de ani ºi nu înlocuitã la fiecare schim- bare de guvern, fiecare guvern având propriile (pseudo) politici energetice ºi (din pãcate) neavând profesioniºti de bunã credinþã în domeniu. Trebuie menþionat cã prima ºi singura SSE a fost elaboratã în 2007 ca urmare a SSNR. Alte motive ale insolvabilitãþii sunt: scãderea con- sumului de energie în ultimii 8 ani, învechirea fizicã ºi moralã a tehnologiilor de extracþie, transport, depozitare ºi prelucrare a materiilor prime energetice, instabilitatea pieþelor ºi apa- riþia de noi resurse ºi tehnologii. Resursele companiilor naþionale din energie aflate în insolvenþã sau pericol de insolvenþã nu trebuiesc înstrãinate. Existã resurse a cãror valoare de extracþie este micã, acestea trebuind Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 28 conservate pentru cã existã posibilitatea ca exploatarea lor sã devinã profitabilã într-un viitor oarecare. O altã posibilitate este integrarea lor prin diverse divizãri ºi fuziuni în societãþi pro- fitabile, activele neprofitabile putând rãmâne în societãþi necompetitive în vederea lichidãrii. Experienþa marilor jucãtori în domeniu aratã cã aceºtia sunt mai fiabili ºi profitabili cu cât domeniile de activitate sunt mai vaste, structura lor cuprinzând toate activitãþile din lanþul extracþie – transport – depozitare – prelucrare – distribuþie (daca se negociazã cu CE). Credem cã realizarea de douã sau trei mari companii naþionale energetice, care sã cuprindã toate com- ponentele enunþate mai sus, eventual din mai multe domenii energetice (nucrear – hidro – termo – alternativ) ar fi una din soluþiile fezabile. Realizarea acestor noi companii naþionale, listate la bursã prin oferte primare în vederea capitalizãrii, ar face România un jucãtor impor- tant pe piaþa regionalã ºi ar asigura un oarecare grad de securitate energeticã. Din alt punct de vedere, credem cã este mai uºor realizabilã ºi profitabilã construcþia aces- tor noi companii energetice naþionale ºi gãsirea unor echipe manageriale profesioniste ºi bine intenþionate decât privatizarea acestora ºi pierderea controlului asupra resurselor ºi / sau pro- prietãþii asupra unor obiective strategice. Indiferent de conjunctura pieþelor ºi de capacitatea de renegociere, în orice situaþie Româ- nia trebuie sã-ºi onoreze obligaþiile internaþionale. De remarcat cã în vara anului 2015, având o perioadã de secetã severã, România a tre- cut printr-un mare risc energetic, având de fapt în faliment cele douã mari combinate termo- energetice pe cãrbune, CEO si CEH. Lipsa apei a fãcut ca energia hidro sa fie produsã numai în scopul echilibrãrii reþelei energetice, NucrearElectrica aflânduse în imposibilitatea de pro- ducþie la capacitate tocmai din lipsa apei ce este folositã ca agent de rãcire. Producþia din aceas- tã varã bazându-se pe cele douã mari combinate (CEO7 ºi CEH8). Dacã acestea s-ar fi aflat în faliment, deci în incapacitate de producþie, riscul ar fi fost ca firmele de producþie din eolian ºi fotovoltaic sã preia greul de sarcinã, fapt ce este imposibil deoarece acestea þin de starea vremii. Riscul a fost ca România sã devinã importator de energie electricã, având capaci- tãþi de producþie aproape dublul necesarului de consum, sau sã importe gaze ruseºti. 3.3. Oligopoli antinaþionali Distribuþia de curent electric ºi de gaze, companiile importatoare (100%) ºi producãtoare de gaze (60%), de petrol (aproape 100%), de prelucrare a petrolului (100%) ºi distribuþia de com- bustibili lichizi aparþin în mare majoritate companiilor aflate în proprietatea altor state. Toate aceste companii ori sunt în proprietatea Federaþiei Ruse (LukOil ºi Gazprom) ori sunt cu acþionariat rusesc (WINROM – Wintershall, OMV – nedeclarat ºi MOL – ce declarã cã a scos Gazpromul din acþionariat), orin sunt partenere vechi cu afaceri de miliarde de euro în deru- lare (ENEL, AGIP, EOn, SOCAR, KAZMunayGaz, GdF, CEZ – aflate în proprietatea altor state) ºi care sunt dependente de Gazprom. Aproape toate aceste companii au probleme juridice cu statul roman ce provin din nerespec- tarea contractelor de „privatizare” (OMV, ENEL CEZ, EOn), datorii nerecunoscute Rompetrol – KazMunayGaz), evaziune fiscala (LukOil) sau taxarea ilegala a consumatorilor (ENEL). De asemenea trebuie amintitã dependenþa acestora de Gazprom (SOCAR, KazMunayGaz, EOn, MOL, ENEL). Rainer Seele, noul preºedinte OMV ºi Petrom, fost CEO la Wintershall ce are 50% acþionariat Gazprom, este considerat un apropiat al Rusiei9. La câteva zile de la prelua- rea funcþiei s-a semnat un memorandum în care Gazprom ºi OMV au în vedere schimburi de Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 29 active10 ºi acþiuni. Indiscutabil cã ºi Petromul se aflã pe lista scurtã a unor posibile viitoare schimburi, dar pânã acum a fost anunþatã cedarea unor active din Turcia11. Revenind la acþionariatul Gazprom în OMV, acþionarul majoritar al Petrom, compania care realizeazã în proporþie de peste 95% extracþia de petrol din Romania, nu putem sã nu amintim o declaraþie a dizidentul anticomunist rus Vladimir Bukovsky apãrutã pe canalul BBC: „Lukoil înseamnã Gazprom, care are 30% din compania austriacã OMV. Iar Gazpromul nu înseamnã altceva decât KGB. Aºa cã lucrurile sunt clare, prin Lukoil, KGB a pus mâna pe întregul sis- tem energetic din România”12. Trebuie sã semnalãm cã astãzi cele trei rafinãri aflate în funcþiune (din zece existente acum 15 ani) aparþin OMV, LukOil sau KazMunayGaz. De asemenea distribuþia de combustibili aparþine în proportie de peste 95%: OMV, LukOil, KazMunayGaz, SOCAR, MOL, Gazprom. Producþia de gaze este realizatã în proporþie de 60% de OMV. Distribuþia aparþine EOn RuhrGaz (ce se aflã în asociere cu Gazprom în Wintershall – WIEE, marele importator de gaze) care a achiziþionat Gistrigaz Nord (47,53% din piaþa de distribuþie) ºi care acoperã 20 de judeþe, avand 1,3 milioane de clienþi în peste 1000 de localitãþi ºi GdF care a cumpãrat Dis- trigaz Sud (cu 46,68% din piaþa de distribuþie) care acoperã 18 judeþe din sudul þãrii având 1,3 milioane de clienþi în peste 600 de localitãþi. Nu putem sã nu uitãm distribuþia de energie elecricã. Aproximativ o treime este reprezen- tatã de firmele Electrica Transilvania Nord, Electrica Transilvania Sud, Electrica Muntenia Nord cu acþionariat statul roman ºi restul fiind CEZ Oltenia (statul ceh), EON Moldova (Ger- mania) ºi Enel (Italia), cea mai mare, cu distribuþie în Banat, Muntenia ºi Dobrogea. În situaþia descrisã mai sus, în care Gazpromul poate controla sau influienþa majoritatea com- paniilor energetice ce opereazã în România, putem afirma cã România este supusã unei mari vurnelabilitãþi în cazul începerii unui conflict în regiune cu implicarea Federaþiei Ruse. Nu trebuie decât sã ne imaginãm efectele întreruperii alimentãrii cu energie electricã ºi / sau gaze pe o perioadã de timp numai în Bucuresti sau efectele sistãrii distribuþiei de benzinã – motorinã câte- va zile ºi avem cea mai simpã acþiune a unei noi componente a unui rãzboi hibrid. Cum s-a ajuns la aceastã situaþie este una din problemele ce trebuie dezlegate de intituþiile competente. Fãrã factorul politic, evident cã nu s-ar fi putut face nimic. Toate acþiunile de frag- mentare a suveranitãþii energetice ºi înstrãinarea activelor cãtre alte state pot fi numite acte de trãdare naþionalã. Existã posibilitatea ca prin acþiuni de intelligence ale altor state politicienii români, cunoscuþi drept corupþi, sã fi aprobat aceste înstrãinãri de active. 4. Ce se poate face? Restructurarea companiilor energofage ºi cu tehnologii uzate Cel puþin un domeniu al economiei este mare consumator de gaze ºi este subvenþionat mascat de statul roman. Acesta este cel al producþiei de îngrãºãmintelor agricole care au în componenþã 70% gaze naturale. Nici o fabricã de îngrãºãminte nu se aflã în proprietatea statului. Subven- þionarea mascatã (vânzarea gazului românesc mult mai ieftin, produs de SN Romgaz) s-a fãcut ca urmare a presiunilor unui mic grup de interese economice motivându-se pãstrarea a în jur de 5000 de locuri de muncã. Putem aprecia cã renunþarea la domeniile industriale energofage ar aduce câºtiguri mult mai mari statului român, câºtigurile fiind financiare ºi de mediu. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 30 4.1. Restructurarea legislaþiei pieþei de energie. Legislaþia pieþei ºi industriei energetice se confruntã cu douã mari probleme: incoerenþa ºi pre- caritatea. Problemele sunt generate de legislaþia organizãrii pieþei ºi cea fiscalã. Piaþa de gaze este aproape imposibil de organizat. Securitatea energeticã înseamnã diver- sificarea geograficã a ofertei, utilizarea a mai multor tipuri de energie, stabilitatea cererii ºi predictibilitatea preþurilor. Sursele de aprovizionare din România sunt producãtorii interni, ROMGAZ ºi PETROM, ºi importatorii gazului rusesc (acum 5 ani aproximativ 37%, anul acesta sub 1%). Majoritatea conductelor mari de aprovizionare sunt în proprietatea statului (TRANSGAZ), cu alte cuvinte ºase companii mari formeazã preþul gazelor. Politica UE este îndreptatã spre modelul de guvernanþã multilateralã, adicã securitatea energeticã nu se poate realiza individual, în situaþia în care furnizorul principal este Rusia, ci colectiv prin efortul tu- turor participanþilor statali ºi nonstatali la piaþã. Astfel toate þãrile UE trebuie sã se interconec- teze (cu ambele structuri: de gaze ºi de energie electricã). Liberalizarea pieþei gazelor este un deziderat pentru UE, destul de neclar ºi care s-a discutat în luna ianuarie în conducerea Agen- þiei Europene de Reglementare în Energie, deziderat la care România trebuie sa se ralieze. Piaþa de electricitate OPCOM este formatã din douã componente principale: piaþa centrali- zatã a contractelor bilaterale ºi piaþa pentru ziua urmãtoare. Neclaritatea legislaþiei de organi- zare a pieþei ºi cea anticorupþie face ca în acest moment sã existe probleme în sensul cã aproxi- mativ 80% din energia electricã tranzacþionatã se realizeazã pe piaþa pentru ziua urmãtoare ceea ce este un nonsens în aceastã industrie: punerea în funcþiune sau oprirea capacitãþilor de producþie (termo sau nuclear) se realizându-se în minim douã sãptãmâni ºi punerea în imposi- bilitate a companiilor de a-ºi realiza un plan de afaceri fezabil pe termen lung. De asemenea legislaþia actualã îngreuneazã exportul de energie electricã. Tot la acest capitol putem afirma cã actualele legi, taxarea excesivã ºi mediul economic incert sunt bariere în dezvoltarea industrialã ºi în atragerea investiþiilor. Din punctul de vedere al securitãþii energetice, dacã în acest moment România este un exportator de energie elecricã în regiune, întrebãrile ce se pot pune sunt: cât de profitabil este acest export ºi de ce Romania nu exportã produse finite care sã înglobeze energia primarã? Referitor la aceastã pro- blematicã SNAp a trasat direcþia spre atragerea de investiþii industriale majore. 4.2. Sursele alternative de energie – gaze de ºist Problematica gazelor de ºist a fost tratatã superficial, politicianist ºi s-a ocolit abordarea ºtiinþi- ficã. Declaraþia de campanie a lui Victor Ponta (octombrie 2014), precum în þara noastrã nu existã gaze de ºist a avut doar ca scop eliminarea din campanie a acestui subiect. De asemenea trebuie amintit cã existã posibilitatea ca protestele ce au avut loc în 2012 si 2013 sã fi fost orchestrate de agenþi de influienþã ruºi, acþiuni asemãnãtoare fiind demonstrate în Bulgaria ºi Polonia. Gazele de ºist sunt exploatate în SUA din anii ’80 prin peste 450.000 de sonde. Din punct de vedere statistic accidentele ecologice semnalate sunt sub 1 / 1000. În ultima perioadã co- munitatea academicã a început sã publice studii despre impactul asupra mediului a extracþiei gazelor de ºist. Aceste studii sunt îngrijorãtoare în privinþa protecþiei mediului ºi în special al apei (o altã rezervã naturalã de valoare a României). SSE ar putea specifica cã extracþia gazelor de ºist (in cazul existentei lor) se va realiza în cazuri de forþã majorã ºi numai în condiþii de maximã securitate ecologicã dupã ce vor fi descoperite noi tehnologii nepoluante. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 31 4.3. Realitatea geopoliticã ºi sursele alterntive energetice România în Regiunea Balcanilor nu poate face nimic singurã. În flancul sudic, Grecia, Bulgaria ºi Serbia, dependente 100% de gazul rusesc au interesele subordonate Federaþiei Ruse ºi nu au fost pânã acum partenere sigure ºi sincere României. Ungaria de asemenea este dependentã în proportie de 75% gazului rusesc ºi duce o politicã de apropiere faþã de Kremlin. Turcia, cu o dependenþã de 76% se depãrteazã de NATO ºi UE ºi încheie importante contracte energetice cu Rusia. (Construcþia unei centrale nucleare pe malul Marii Negre de cãtre compania ruseas- cã ROSATOM ºi transformarea South Stream în Turk Stream se inscriu pe aceste coordonate.) UE panã acum trei ani nu a avut o politicã coerentã în securitatea energeticã. Þãrile mari UE au tratat separat cu Rusia, Kremlinul preferând sã ignore CE. Germania s-a subordonat en- ergetic Rusiei prin construcþia North Stream, aceastã conductã devenindu-i principalul furni- zor de gaze. De asemenea Germania ºi-a periclitat ºi securitatea sistemului bancar garantând construcþia coridorului nordic. Oricum o face în continuare prin politica de schimb de active cu Gazpromul, cedând obiective strategie. La un moment dat CE a luat în considerare investiþiile în cele doua coridoare alternative la monopolul rusesc: Nabucco ºi AGRI. Criza financiarã a anilor 2008 – 2010, scãderea consumu- rilor energetice din UE, darea în folosinþã a North Stream ºi indisponibitatea bancilor de a mai face împrumuturi mari au facut ca varianta AGRI sã fie abandonatã ºi Nabucco sã-ºi schimbe dimensiunile ºi destinaþia. Existã posibilitatea ca la nivelul CE discuþiile sã se reia þinându-se cont de actuala conjuncturã regionalã ºi sã se aleagã variantele mai puþin costisitoare. România trebuie sã susþina realizarea de coridoare energetice alternative care sã aco- pere necesitãþile þãrilor din sudul ºi sud-estul Europei. 4.4. Cercetarea în domeniul energiei ºi eficienþei energetice România având o istorie bogatã în domeniul extracþiei ºi prelucrãrii materiilor prime energe- tice, deþine institute de cercetare recunoscute la nivel internaþional în domeniile petrol ºi gaze, hidro ºi nuclear. Este de la sine înþeles cã ar trebui sã existe o prevedere în SNAp care sã oblige guvernele viitoare sã elaboreze programe de guvernare care sã aloce mai multe fonduri destinate cercetãrii în domeniul energiei ºi eficienþei energetice. 5. Concluzii Realizarea Strategiei de Securitate Energeticã este mimatã din 2012. Neincluderea unor teme importante in SSE denotã faptul cã de aceasta se ocupã acelaºi grup de interese care a rezistat sub patru miniºtrii în douã guverne. Acest lucru se poate demonstra numai dacã analizãm nu- mele, cv-urile ºi reþeaua de relaþionare a miniºtrilor, secretarilor de stat, mumbrilor consiliilor de administraþie sau supraveghere ºi directoratelor sau managerilor societãþilor în care statul deþine participaþii în diferite procente. Legislaþia privitoare la buna guvernanþã corporativã este mimatã, plasându-se în posturile de rãspundere din ministere sau companiile care se supun acesteia oameni ce pot fi bãnuiþi de intenþii contrare interesului naþional (a se analiza CEO ºi CEH), ce pot rãspunde la comenzile grupului de interese mai sus menþionat (Transelectrica, Oil Terminal, SMART) sau pur ºi simplu neavând pregãtirea necesara funcþiei. Analizând ultimile date furnizate de Transelectrica, România a devenit importator de ener- gie electricã în ultimii doi ani, cu prognoza de a deveni importator net de energie în situaþia în Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 32 care consumul este la mai puþin din jumatatea capacitãþii de producþie. Dacã astãzi balanþa im- port – export la energie electricã este la egalitate, putem afirma cã România exportã energie verde ce este ieftinã ºi subvenþionatã ºi importã energie din vest, mai scumpã ºi care nu este exclus sã fie obþinutã din gazele ruseºti, contribuind la mãrirea importurilor din balanþa de plãþi a României. Note * Cosmin Gabriel Pãcuraru este doctor în Relaþii Internaþionale ºi Studii Europene la Universitatea Babeº Bolyai din Cluj Napoca din 2013. Teza lui de doctorat este „Securitatea energeticã a României în context eu- ropean – Capitolul Gaze”. Este consultant cu statut de freelancer ºi administratorul unei firme. Email: of- fice@pacuraru.eu 1 http://www.contributors.ro/politica-doctrine/%E2%80%9Csecuritatea-na%C8%9Bionala%E2%80%9D -varza-de-bruxelles/, „Securitatea Naþionalã – Varzã de Bruxelles” de Marian Zulean, contributors.ro (17.05.2016) 2 http://www.revista22.ro/umbra-rusiei-asupra-strategiei-de-securitate-56950.html, „Umbra Rusiei asupra Strategiei de securitate” de Armad Gosu, Revista22.ro (17.05.2016) 3 http://www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/ site-ul Ministerului Apãrãrii Naþionale (20.06.2015) 4 http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf , site-ul Presiden?iei României (20.06.2015) 5 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is40.swf , „Europa si imposibilitatea managementului securitatii energetice” de Pacuraru Cosmin Gabriel – Impact Strategic Nr 3 / 2011, Universitatea Nationala de Aparare Carol I, Centrul de Studii Strategice de Aparare si Securitate, pag 100 (17.05.2016) 6 http://www.economica.net/ungurii-ne-inunda-seara-cu-energie-scumpa-noi-o-platim-dupa-ce-am-mai-platit -o-o-data-ca-subventie-in-factura-la-curent_108391.html, „Ungurii ne cumpãrã ieftin enrgia ºi ne-o vând înapoi scump. Noi oricum o plãtim de douã ori în factura de curent.” de Sorin Antone, economica.net (17.05.2016) 7 Complexul Energetic Oltenia 8 Complexul Energetic Hunedoara 9 http://cursdeguvernare.ro/nou-ceo-la-omv-germanul-rainer-seele-fost-ceo-al-wintershall-un-apropiat-al -gazprom.html, „Noul CEO de la OMV: germanul Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, un apropiat al Gazprom” de Anne Marie Blajan, cursdeguvernare.ro (17.05.2016) 10 http://www.bursa.ro/der-standard-noul-sef-al-omv-vrea-sa-ajunga-neaparat-in-rusia-275210&s=print& sr=articol&id_articol=275210.html, „Noul ºef al OMV vrea sã ajungã neapãrat în Rusia” de Ana Zidaru, Zia- rul Bursa (17.05.2016) 11 http://energyreport.ro/index.php/2013-electricitate/2013-stiri-electricitate/2013-energie-electrica/4377 -omv-si-ar-putea-vinde-centrala-electrica-din-turcia-si-ar-putea-renunta-la-un-proiect-de-cogenerare-din-ge rmania „OMV-ul ºi-ar putea vinde centrala electricã din Turcia ºi ar putea renunþa la un proiect de cogenerare din Germania” de Adrian Mo?oianu, energyreport.ro (17.05.2016) 12 http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/05/070507_rusia_romania.shtml „Care sunt relaþiile economice din ultima vreme cu Rusia” BBC (17.05.2016) Bibliografie Zulean, Marian – „Securitatea Naþionalã – Varzã de Bruxelles pe contributors.ro http://www.contributors.ro/ politica-doctrine/%E2%80%9Csecuritatea-na%C8%9Bionala%E2%80%9D-varza-de-bruxelles/” Goºu, Armad – „Umbra Rusiei asupra Strategiei de securitate” în Revista22.ro, http://www.revista22.ro/umb ra-rusiei-asupra-strategiei-de-securitate-56950.html Pacuraru, Cosmin Gabriel – „Europa si imposibilitatea managementului securitatii energetice”, Impact Strategic Nr 3 / 2011, Universitatea Nationala de Aparare Carol I, Centrul de Studii Strategice de Aparare si Securitate, http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is40.swf Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 33 Antone, Sorin – „Ungurii ne cumpãrã ieftin enrgia ºi ne-o vând înapoi scump. Noi oricum o plãtim de douã ori în factura de curent.” pe economica.net, http://www.economica.net/ungurii-ne-inunda-seara-cu-ene rgie-scumpa-noi-o-platim-dupa-ce-am-mai-platit-o-o-data-ca-subventie-in-factura-la-curent_108391.html Blajan, Anne Marie – „Noul CEO de la OMV: germanul Rainer Seele, fost CEO al Wintershall, un apropiat al Gazprom” pe cursdeguvernare.ro, http://cursdeguvernare.ro/nou-ceo-la-omv-germanul-rainer-seele-fost -ceo-al-wintershall-un-apropiat-al-gazprom.html Zidaru, Ana – „Noul ºef al OMV vrea sã ajungã neapãrat în Rusia”, Ziarul Bursa, http://www.bursa.ro/der-s tandard-noul-sef-al-omv-vrea-sa-ajunga-neaparat-in-rusia-275210&s=print&sr=articol&id_artic ol=275210.html Moºoianu, Adrian – „OMV-ul ºi-ar putea vinde centrala electricã din Turcia ºi ar putea renunþa la un proiect de cogenerare din Germania” pe energyreport.ro, http://energyreport.ro/index.php/2013-electricitate/2013 -stiri-electricitate/2013-energie-electrica/4377-omv-si-ar-putea-vinde-centrala-electrica-din-turcia-si-ar-p utea-renunta-la-un-proiect-de-cogenerare-din-germania *** „Care sunt relaþiile economice din ultima vreme cu Rusia”, BBC, http://www.bbc.co.uk/romanian/news/ story/2007/05/070507_rusia_romania.shtml Site-ul Ministerului Apãrãrii Naþionale Site-ul Preºedinþiei României Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 34 Secþiune specialã Conferinþa Anualã Studenþeascã a Facultãþii de ªtiinþe Politice, SNSPA (ediþia a treia) Perspective politice gãzduieºte o secþiune tematicã în care sunt cuprinse lucrãrile celei de-a treia ediþii a Conferinþei Anuale Studenþeºti organizate de Facultatea de ªtiinþe Politice din SNSPA. Evenimentul s-a adresat studenþilor ºi masteranzilor, iar dorinþa organizatorilor de a o transforma într-o tradiþie a Facultãþii se sprijinã pe douã premise, din pãcate de multe ori ig- norate în mediul autohton al cercetãrii: pe de o parte, ºtiinþa politicã are nevoie de forumuri profesionale care sã stimuleze coagularea unei comunitãþi ºtiinþifice aflate în dialog permanent ºi competitiv; pe de altã parte, aceastã comunitate academicã trebuie sã stimuleze participarea timpurie a studenþilor ºi masteranzilor cu interese de cercetare, sã cultive înclinaþia pentru abordarea riguroasã ºi sã-i pregãteascã pe viitorii membri ai comunitãþii ºtiinþifice pentru rig- orile studiului specializat ºi ale mediului critic al întîlnirilor profesionale (ateliere, conferinþe, proiecte de cercetare complexe). Articolele publicate în aceastã secþiune au trecut printr-un proces iniþial de selecþie pentru conferinþã, au fost discutate în cadrul panelurilor ºi au intrat ulterior în procesul de recenzare din partea redacþiei ºi a consiliului editorial. Pentru conceptul secþiunii ºi pentru coordonarea întregului proces meritul revine echipei organizatoare a conferinþei (drd. Andrei Vlãducu, drd. Alexandru Volacu, drd. Sebastian Þoc ºi asist. univ. dr. Nicolae-Emanuel Dobrei). Echipa redacþionalã Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 35 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 36