Perspective_politice_2016_iunie.qxd Opoziþia societãþii civile faþã de fracturarea hidraulicã. Cazul Pungeºti – între evaluãrile experþilor, pluralitatea de viziuni cetãþeneºti ºi proceduralism epistemic1 Abstract: In this study I will discuss the disobedience wave echoed in the civil society debates provoked by the researching and shale gas exploitation activities connected to hydraulic fracking in Pungeºti, Roma- nia. I will trace the collective decision making methods following the debates from the deliberative public arena. My aim is to analyse this event using the epistemic proceduralism approach proposed by David Estlund as a middle ground theoretical model which blends pure democratic proceduralism, on the one hand, with epistemic considerations, on the other hand. The methodology will consist in extracting a theoretical model, operationalizing the concepts, and proposing an explanation for the debates and protests from Pungeºti, namely a sign of collective opposition against shale gas exploitation. In addition, through the proposed model, I will try to present the civic engagement of experts and NGOs as civic, judicial and informational support and as a solidarity token towards the Pungesti locals. Keywords: acceptability criterion, epistocracy, epistemic authority, epistemic proceduralism, fracking, procedure-independent standard, public reason, overlapping consensus, truth tenets Introducere Într-o societate democraticã dreaptã se pune problema cum putem ajunge la rezultate cât mai echitabile care sã aibe caracter cuprinzãtor în privinþa revendicãrilor cetãþenilor cu viziuni diverse ºi cum obþinem o decizie sau un bun public legitim din punct de vedere democratic care sã corespundã cer- inþelor societãþii. O propunere ar fi interoga- rea publicã instituþionalizatã iar un aranjament socio-politic drept poate fi îndeplinit de întâl- nirea tuturor viziunilor, grupurilor ideologice sau a organizaþiilor cu statut/corp juridic (O.N.G-uri) prezente într-o societate pentru a conchide, în urma dezbaterilor, în privinþa unei ches- tiuni publice. Dacã dorim ca o societate sã fie guvernatã dupã criterii liberale cuprinzãtoare, care sã respecte ºi sã cuprindã toate nevoile ºi viziunile cetãþenilor sãi, deciziile privind binele comun sã fie argumentate ºti- inþific ºi moral corecte, atunci putem propune un model de guvernare democraticã liberalã care sã facã apel la experþi independenþi, neutri din punct de vedere politic, care ar putea identifica cele mai bune mo- Silviu-George Colonescu* anul II la Masterul de Teorie ºi Analizã Politicã Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 55 tive de vot în urma expertizei lor calificate asupra problemelor de pe agenda publicã ºi apoi sã le propage în arena publicã deliberativã spre a creºte calitatea dezbaterilor. Aºadar, ce model teoretic de analizã normativã ar putea îngloba toate aceste cerinþe de cal- itate a rezultatelor dar ºi de cantitate a informaþiei deopotrivã, care satisface clauzele unei pro- ceduri pur democratice cu valoare intrinsecã dar în acelaºi timp sã aibã ºi valoare instrumen- talã pentru a ajunge la rezultate calitative, fundamentate epistemic ºi acceptabile pentru toate doctrinele/viziunile rezonabile dintr-o societate? Iar dacã poate fi identificat un astfel de model teoretic funcþionabil este capabil sã acopere cât mai bine inconsistenþele unei probleme de in- teres public, respectiv în urma aplicãrii unei proceduri democratice epistemice sã se ajungã la o soluþie cât mai apropiatã de standardul de dreptate perfectã? O ipotezã a studiului este cã ONG-urile funcþioneazã ca niºte structuri emitente ale exper- tizei calificate, adoptã membri validaþi de comunitãþi ºtiinþifice ºi astfel deþin o cunoaºtere tehnicã sau politicã normativã superioarã, aceste organizaþii prezintã funcþie dualã în cadru de- liberãrii publice – sunt vãzute ºi ca doctrine/viziuni participante în arena publicã deliberativã, dar ºi sursã de expertizã – ºi pot influenþa, în mod constructiv ºi spre binele comun, standar- dul de adevãr calificat; iar o altã ipotezã este cã în cazul protestelor ºi discuþiilor privind exploatãrile gazelor de ºist din comuna Pungeºti se poate identifica prezenþa unui standard de adevãr ºi a unui criteriu general de acceptabilitate fundamentat epistemic, cunoaºterea epis- temicã relevatã cu ajutorul celor cu cunoaºtere superioarã, însã soluþia finalã a fost definitivatã pe baza deliberãrii cetãþenilor în condiþii pur democratice, adicã o participare totalã a grupu- rilor/viziunilor calificate, în condiþiile cunoaºterii celor mai bune motive epistemice de vot. Prin urmare, 1) în cadrul protestelor ºi dezbaterilor de la Pungeºti, decizia cetãþenilor a fost luatã în mod democratic, prin participarea tuturor grupurilor/viziunilor prezente la dezbateri, dar în acelaºi timp pe motive argumentate epistemic, rezonabile ºi acceptate de ceilalþi? 2)Ex- perþii ºi ONG-urile au avut aport la luarea deciziei prin tipul lor de input informaþional califi- cat? 3) Dacã putem identifica o procedurã deliberativã democraticã, standarde epistemice de adevãr, expertizã normativã ºi tehnicã calificatã din partea unor experþi, atunci s-a ajuns la o decizie dreaptã a oamenilor ºi la un rezultat bun conform standardelor independente de evalu- are? 4) Iar în final, dacã toate aceste clauze teoretice ºi procedurale au fost întrunite, iar de- cizia cetãþenilor a fost definitivatã pe baza celor menþionate anterior, atunci decizia politicã de la nivel central2 a respectat revendicãrile cetãþenilor ºi a deciziei lor luatã în urma deliberãrii, conform contractului social bilateral? Pentru a determina rãspunsul la aceste întrebãri propuse ºi pentru a stabili validitatea ipo- tezelor propuse voi utiliza un cadru teoretic sincretic, respectiv voi prezenta în primul rând cele douã dimensiuni teoretice din cadrul teoriilor democraþiei adicã dimensiunea pur democraticã (proceduralismul pur democratic) care pleacã de la Jean-Jacques Rousseau ce presupune par- ticiparea tuturor cetãþenilor la deliberarea publicã, cu adãugirea criticã adusã de John Rawls ce prevede o participare totalã dar doar a unei pluralitãþi de viziuni rezonabile calificate, accep- tate de ceilalþi, continui prin conceptualizarea teoriei liberalismului politic a lui Rawls ºi vor- besc despre raþiune publicã ºi consens prin suprapunere parþialã, puterea politicã ca putere coercitivã, concepþia politicã rezultatã din cumulul viziunilor calificate. Apoi în urmãtoarea secþiune voi prezenta modelul epistocratic propus iniþial de Platon, care presupune epistocraþia celor înþelepþi sau o autoritate politicã superioarã a acestora faþã de ceilalþi, completat de mo- delul epistocratic al lui John Stuart Mill ºi cu adãugirile lui Catherine Holst. Acest tip de abor- dare ar intra în conflict cu ideea de democraþie, egalitate ºi dreptate. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 56 În finalul pãrþii teoretice a lucrãrii mi-am propus sã vorbesc despre proceduralismul epis- temic, un model ce presupune combinarea proceduralismului pur democratic cu argumentele aduse în favoarea epistocraþiei (sau domniei celor înþelepþi), doar cã în acest tip de procedu- ralism adevãrurile politice pe care le ºtiu cei înþelepþi, precum în modelul epistocraþiei, sunt obþinute prin ceea ce decid oamenii în comun în urma dezbaterilor publice, fãrã înfluenþa di- rectã a experþilor. Deci în proceduralismul epistemic existã adevãr politic, dat de ceea ce decid cetãþenii, iar decizia politicã are valoare de adevãr doar dacã e acceptatã de toþi ca fiind ade- vãratã, în urma dezbaterilor. Dupã inventarierea cadrului teoretic de referinþã, voi extrage modelul de analizã pe proce- durã democraticã epistemicã pentru a putea face referire la a doua parte a lucrãrii, respectiv partea de prezentare ºi analizã a unei probleme de pe agenda publicã din România – cazul ex- ploatãrilor gazelor de ºist din zona Pungeºti, judeþul Vaslui. Îmi propun sã operaþionalizez con- ceptele teoretice ºi sã le identific pe datele factuale ale studiului de caz ales pentru a putea va- lida una dintre ipoteze ºi întrebãri. Îmi propun sã identific traseul instituþional al dezbaterilor, controversele izbucnite la nivelul societãþii civile ºi justificãrile acesteia. Voi indentifica harta actorilor implicaþi în dezbateri, grupurile de dezbatere ºi argumentele rezonabile aduse. În final vreau sã determin dacã cadrul teoretic poate explica aceastã speþã, dacã experþii, ONG-urile ºi societatea civilã, prin modelul procedural democratic epistemic, au ajuns la o decizie colectivã calificatã care sã întruneascã standardul de adevãr conform modelului teoretic la Estlund, iar pe baza ultimei întrebãri de cercetare, vreau sã identific dacã aceastã decizie colectivã a lor a avut vreun impact în luarea ºi schimbarea deciziilor de la nivel central-guvernamental privind cazul Pungeºti, dacã avizele tehnocraþilor au modificat cursul dezbaterilor în vreun fel. 1. Liberalism politic, raþiune publicã ºi societate civilã John Rawls încearcã sã ofere un rãspuns la cum ar putea fi posibil liberalismul politic ºi vine cu douã componente constituente: 1)concepþii ale dreptãþii care permit o pluralitate de vi- ziuni/doctrine cuprinzãtoare rezonabile care sunt diferite între ele privind concepþia binelui iar aceste viziuni trebuie sã vinã cu argumente rezonabile ºi accesibile astfel încât sã fie acceptate ºi de ceilalþi cetãþeni raþionali ºi rezonabili3; fiecare cetãþean trebuie sã îºi universalizeze con- cepþia politicã pentru a putea fi acceptatã ca rezonabilã ºi justificatã de toþi ceilalþi4; 2) relaþia politicã într-un regim constituþional – care are ºi aceasta douã particularitãþi respectiv a) relaþia persoanelor cu structura de bazã a societãþii(structura instituþioanlã în care intrãm prin naºtere ºi ieºim prin moarte) ºi b) puterea politicã ca putere coercitivã bazatã pe sancþiunile guver- namentale reprezentând autoritatea investitã într-o instituþie cu putere coercitivã pentru a-ºi apãra legile.5 Aceste relaþii pot fi interpretate ca fiind raþiunea publicã adicã forma pe care o iau relaþiile dintre cetãþeni precum ºi relaþia dintre cetãþean ºi guvern. Aceastã raþiune publicã este formatã din problemele politice fundamentale la care rãspunde, persoanele cãrora i se aplicã, conþinu- tul ei sub forma unei asociaþii de concepþii politice rezonabile, aplicarea lor în discuþii asupra normelor coercitive care sã fie adoptate ca legi legitime într-un sistem democratic ºi testarea de cãtre indivizi a propriilor concepþii despre dreptate în raport cu criteriul reciprocitãþii (cetã- þean-guvern).6 Deci principiul legitimitãþii al liberalismului politic spune cã exercitarea puterii politice este validã ºi legitimã doar când e exercitatã în concordanþã cu o constituþie în care toþi cetã- Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 57 þenii liberi ºi egali o susþin prin prisma principiilor ºi idealurilor aceptate de raþiunea lor uma- nã, astfel raþiunea publicã este sensibilã la forumul public.7 Toate acestea exprimã idealul politic liberal în care puterea politicã este puterea coercitivã a cetãþenilor liberi ºi egali luaþi ca întreg(as a corporate body) iar aceastã putere trebuie exerci- tatã când chestiunile esenþiale constituþionale(constitutional essentials) ºi chestiunile funda- mentale ale justiþiei(basic institutions of justice) sunt în joc.8 Pentru ca aceastã stabilitate politicã sã fie consolidatã avem nevoie de un numitor comun al tuturor viziunilor, iar Rawls vorbeºte despre consensul prin suprapunere parþialã. Pentru a gãsi o stabilitate trebuie luat în calcul ºi eºecul acesteia astfel putem gãsi forþe ce o poate se- curiza. Dacã oamenii cresc sub instituþii echitabile, atunci vor dobândi un sens al dreptãþii su- ficient pentru a se conforma acestor instituþii ºi, fiind de acord cu echitatea, le pot face mai sta- bile. Având în vedere ºi pluralismul raþional ºi cetãþenii rezonabili crescuþi sub aceste instituþii, dreptatea socialã se poate concentra pe o suprapunere parþialã de idei pentru a desãvârºi sta- bilitatea.9 Astfel consensul prin suprapunere parþialã este atunci când cetãþenii susþin legi din motive diverse prin apelul la doctrinele cuprinzãtoare rezonabile (pluralism rezonabil), dar viziunile publice ale dreptãþii trebuie sã fie independente de aceste doctrine, sã conducã la principiul tolerãrii celorlalte doctrine iar pe lângã valorile politice formulate prin concepþia politicã liberã ºi rezonabilã trebuie sã includã ºi valori non-politice. Toate acestea conduc la aceleaºi judecãþi politice, spune Rawls, ºi se suprapun concepþiei politice.10 O concepþie politicã11 se realizeazã deci când viziunile oamenilor, aderenþi ai doctrinelor, sunt congruente sau se suprapun, dupã discuþii ºi justificãri prealabile. Abia dupã aceasta doc- trinele pot vedea concepþia politicã ca fiind adevãratã, rezonabilã, oricât de mult ar varia vizi- unile lor.12 Deci acest consens nu este doar un modus vivendi pentru cã concepþia politicã de dreptate este o concepþie moralã(obiectul consensului) ºi se afirmã pe fundamente morale (in- cluzând concepþii ale societãþii ºi ale cetãþenilor, principii de echitate ºi virtuþi politice incluse în caracterul uman ºi apoi externalizate în viaþa publicã).13 Pentru evitarea influenþei doctri- nelor politice cuprinzãtoare trebuie sã se identifice rolul fundamental al valorilor politice în exprimarea termenilor cooperãrii sociale echitabile împreunã cu respectul între cetãþeni priviþi ca liberi ºi egali ºi descoperirea unei potriviri suficiente între valorile politice ºi alte valori vãzute într-un consens prin suprapunere raþional.14 Aºadar când cetãþenii recunosc faptul cã ºi ceilalþi sunt liberi ºi egali pot admite cã legile adoptate, care exprimã interesul public majoritar, sunt legitime în virtutea faptului cã ele au fost adoptate prin prisma raþionalitãþii ºi rezonabilitãþii. Atunci când procedura raþiunii publice este respectatã de cãtre cei care o realizeazã, iar cetãþenii voteazã din poziþia de legiuitori sau se pun în locul acestora pentru testarea validitãþii legilor respectând principiile raþiunii publice, atunci legea emisã trebuie respectatã.15 2. Rolul epistocraþilor în deliberarea publicã – Legitimitate normativã sau intruziune? Conform propunerii lui Platon, într-o societate cei deºtepþi trebuie sã aibã mai multã autoritate politicã faþã de ceilalþi pentru cã sunt mult mai capabili sã conducã într-un mod inteligent ºi drept.16 În aceeaºi manierã axiologicã, John Stuart Mill e de acord cu ideea lui Platon, cã ex- perþii ar trebui sã fie mai importanþi în decizia politicã faþã de ceilalþi, astfel el a adoptat o vizi- une similarã în care argumenteazã cã un grad superior de cunoaºtere sau înþelepciune poate le- Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 58 gitima autoritatea politicã a unora faþã de alþii sau cel puþin influenþa politicã mai mare. Oa- menii acceptã cã existã persoane mult mai educate, cu predispoziþie mai mare de a cunoaºte adevãruri politice normative ceea ce derivã dintr-o educaþie politicã bunã, astfel aceºti oameni vor tinde sã conducã mult mai bine decât alþii. Mill pleacã de la ideea de egalitate iar toþi cetãþenii au dretul egal de vot, dar propune ca cei un grad mai mare de înþelepciune sã aibã mai multe voturi la dispoziþie pentru cã dacã s-ar pãstra regula standard-o persoanã, un vot – atunci aceºtia ar fi depãºiþi numeric din cauzã cã sunt un grup mic de indivizi.17 Deci Mill propune douã mãsuri – testarea alfabetizãrii/cunoº- tinþelor ca o calificare pentru vot; extra-voturi pentru indivizii cu o educaþie superioarã.18 Viziunea lui Mill combinã viziunea radicalã a lui Platon cu cea aristotelianã, astfel mixând modelele rezultã modelul votului pluralitar. J. St. Mill propune modelul votului pluralitar, adicã posibilitatea celor educaþi de a vota de mai multe ori, asta pentru cã existã diverse cate- gorii sociale aflate la un nivel minim de educaþie ºi statut social, iar în mod indirect opþiunile lor politice nu ar fi destul de informate sau cu un grad mare de expertizã, de aceea acest vot pluralitar ar crea posibilitatea categoriilor mult mai educate sã îºi poatã exercita influenþa lor epistemicã avansatã în luarea deciziilor politice. Un alt motiv al acestui vot ar fi sã evite sã redea fiecãrui individ o influenþã egalã, iar de aceea instituþiile politice trebuie sã recunoascã faptul cã opiniile celor educaþi sunt mai valoroase decât altele. Ideea e cã aici sunt atribuite privilegii nu celor înþelepþi ºi celor cu educaþie superioarã. Aceºtia nu doar vor conduce mai bine ci vor fi ºi validaþi/acceptaþi de toate viziunile calificate(all qualified points of view).19 Cathrine Holst vorbeºte despre domnia cunoscãtorilor(experþilor) dar încearcã afle cum ne dãm seama de faptul cã aceºtia sunt într-adevãr calificaþi într-un domeniu. Ea spune cã într-o societate apar chestiuni complexe cu rãspunsuri contra-intuitive la care non-experþii nu pot rãspunde, de accea în unele condiþii unele grupuri vor fi mai puþin capabile sã rãspundã în mod profesionist la dilemele din societate faþã de cei care sunt capabili din punct de vedere epis- temic. Este imposibil ca o decizie politicã într-o societate sã se facã fãrã avizul experþilor.20 Propune o procedurã democraticã care sã încorporeze ºi un instrument prin care sã le acordãm ºansa experþilor de a face evaluãri ale problemelor politice. Astfel pledeazã pentru varianta cla- sicã a democraþiei în care deciziile cetãþenilor guverneazã societatea dar în spatele lor mai apar experþii, astfel prin alegerea reprezentanþilor în mod democratic vom delega implicit ºi tehnocraþi, pe baza cãrora reprezentanþii aleºi în mod direct vor lua decizii bune spre binele cetãþenilor(epistocraþie prin delegare democraticã). Exemplificând cazul crizei financiare ges- tionate de experþii numiþi de cãtre Parlamentul European, susþine cã nu este încãlcatã în nici- un fel democraþia pentru cã reprezentanþii din parlament au lãsat rezolvarea problemei în sar- cina unor experþi, aleºi de ei, tocmai pentru gestionarea crizei în mod eficient ºi profesionist spre binele cetãþenilor.21 Critici ale epistocraþiei prin delegare democraticã: 1) nu putem ºti care sunt experþii/ nu îi putem recunoaºte, 2) dacã toate deciziile politice au dimensiune moralã atunci cum putem ºti cã expertiza este fãcutã moral, 3) nu putem ºti dacã experþii acþioneazã în baza cunoaºterii lor sau în baza intereselor lor. Apoi apar problemele în recunoaºterea lor: 1) persoanele non-eru- dite nu pot recunoaºe un expert, 2) nu pot face distincþii calitative între rãspunsurile diverse ale mai multor experþi, 3) problema expert-expert – confruntarea ideilor poate sã nu aducã rezultate, 4) apelul la opiniile experþilor în cadrul dialogului dintre laici.22 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 59 3. Proceduralismul epistemic – modelul median dintre procedura deliberativã pur democraticã ºi epistocraþie În aceastã secþiune voi prezenta modelul care face legãtura dintre versiunea teoreticã pur demo- craticã ºi versiunea pur epistemicã, adicã între asumpþia care susþine cã decizia politicã este le- gitimã atunci când apare consensul în urma participãrii tuturor viziunilor/doctrinelor/opiniilor la discuþii, unde toþi cetãþenii conteazã, ºi cealaltã extremã teoreticã-cea epistocraticã, unde de- cizia este legitimã când este luatã de cãtre experþi/epistocraþi iar implicit rezultatele sunt bune. Acest model reprezintã zona medianã care îmbinã cele douã modele teoretice – procedura pur democraticã ºi epistocraþia – stabileºte compatibilitatea între douã viziuni disonante pro- cedural ºi funcþioneazã ca un liant conceptual între acestea. Am extras un model care are la bazã structura liberalismului politic – consimþãmântul ipotetic – ºi merge pe participare totalã a cetãþenilor adicã viziunea pur democraticã, dar care prezintã o extensie funcþionalã care îm- prumutã argumente din epistocraþie, un mix de deliberare cu o selecþie anterioarã din partea experþilor a viziunilor calificate. 3.1 Clarificãri conceptuale Sunt identificate douã probleme privind adevãrul(filosofic) în decizia politicã: 1) H. Arendt spune cã adevãrul poate exclude dezbaterea, iar dezbaterea reprezintã esenþa vieþii politice ºi cum politica este un spaþiu al contestãrii atunci nimic nu mai trebuie recunos- cut ca fiind adevãrat dupã dezbatere sau contestare. Adicã discursul politic nu poate începe ºi nu se poate termina cu clamarea adevãrului pentru cã acesta e relativ, deci în urma unor dez- bateri publice rezultatul nu e o concluzie care definitiveazã o problemã, ci mai degrabã este o decizie provizorie, o sugestie finalã. Ceea ce rezultã în urma contestãrii ºi dezbaterii politice este un adevãr factual dar nu se poate clama ca fiind adevãr(filosofic) pentru cã nu încadreazã întreaga existenþã a lumii ºi umanitãþii, nu funcþioneazã ca un depozitar al adevãrului absolut, ci este limitat de cunoaºtere omului pânã la un moment dat.23 Adevãrurile filosofice, adicã pro- poziþii etice despre dreptate ºi egalitate umanã, nu au legitimitate în politicã ca adevãruri pen- tru cã ar încãlca regulile politicului unde chestiunile de dreptate ºi egalitate se iau în funcþie de consensul ºi acceptarea liberã, discurs ºi gândire reprezentativã asupra lor; adevãrurile filoso- fice pot avea o nuanþã despoticã pentru cã nu ar fi consimþite ci ar impune norme standard.24 2) chiar dacã existã oameni care deþin aceste adevãruri filosofice, nu vor avea dreptul de autoritate legitim asupra altora care nu deþin aceste adevãruri. Deci concepþia platonicã despre experþi practic îi confundã pe aceºtia cu ºefii ºi este numitã eroarea expertului/ºefului (ex- pert/boss fallacy). Vor exista unii care vor pretinde cã de fapt ei deþin adevãrul absolut ºi vor avea pretenþia ca ceilalþi sã se supunã autoritãþii lui politice pe motiv cã ei nu deþin adevãrul. De aceea nu putem considera adevãrurile filosofice pentru a lua decizii politice pentru cã ar crea autoritate iar conform liberalismului politic se presupune cã puterea politicã reprezintã puterea coercitivã a cetãþenilor liberi ºi egali luaþi ca întreg care trebuie sã fie exercitatã doar dacã toþi au consimþit deciziile politice ce o constituie ca putere, în mod rezonabil în virtutea raþiunii lor comune.25 Deci trebuie sã existe contestaþie, dezbatere, persuasiune pentru a se ajunge la o moderare sau acomodare a viziunilor disonante, cotradictorii, spre luarea unei de- cizii, de aceea nu este necesarã apelarea la adevãruri finale, inflexibile(ultimate truths) pentru cã ar crea diviziune în procesul politic.26 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 60 Pe baza acestora, Estlund spune cã nu poþi face politicã serioasã dacã limitezi convingerile oamenilor, chiar fiind ele pretendente de autoritate sau ca adevãruri absolute, de aceea trebuie stabilit ºi impus(nu doar acceptat general) un criteriu general standard de acceptabilitate vãzut ca un standard de adevãr. Zice cã dacã permitem tuturor sã îºi expunã convingerile cele mai profunde despre ce este adevãrat din punctul lor de vedere, în forumul politic, nu putem ajunge la un consens, legitimitate ºi autoritate politicã. El vrea sã monteze o extensie pe teo- ria liberalismului politic, o limitare care restricþioneazã viziunile înverºunate, intense, ºi sã creeze pe aceeaºi bazã democraticã o autoritate politicã care se ghideazã dupã acel criteriu ge- neral standard legitimat prin acceptarea de cãtre toate punctele de vedere calificate în privinþa adevãrului, adicã o autoritate democraticã epistemicã (deci va crea standarde de corectitudine prin care decizia politicã este judecatã dar nu se cere a avea valoare de adevãr ci acceptabili- tate generalã din partea membrilor societãþii, fãrã ca acest adevãr sã fie despotic sau sã con- ducã la autoritarism).27 Aºadar, ca acest standard general de acceptabilitate sã aibã susþinere normativã, Estlund dis- cutã despre standarde de evaluare a deciziilor democratice. Pentru ca modelul sã fie complet ºi deciziile finale sã fie considerate corecte moral, aceste standarde practic sunt ºabloane de eva- luare a deciziilor finale, dar sunt reieºite din procedura pur democraticã, sunt ceva intrinsec pro- ceduralismului pur democratic ca mecanism final de testare a acceptãrii deciziei luate de oameni în comun. Nu sunt standarde cu valoare de adevãr filosofic sau dreptate cu valoare absolutã de adevãr, pentru cã ar intra în contradicþie cu cele 2 probleme ale adevãrului.28 Modelul procedural propus de Rawls presupune lipsa unui criteriu de corectitudine sau vre- unui adevãr filosofic care sã ghideze decizia politicã iar modelul epistocraþiei presupune dom- nia experþilor sau a celor calificaþi, deºtepþi sau cu educaþie superioarã. Astfel standardul pro- cedural independent(procedure-independent standard) propus de Estlund reprezintã extensia adusã modelului rawlsian de deliberare publicã, adicã un criteriu de corectitudine general ac- ceptat care supervizeazã echitatea deciziilor, calificã calitatea bunã a unei decizii Acest stan- dard procedural independent reprezintã zona medianã sau liantul care leagã cele douã teorii opuse – deliberare purã (proceduralism) ºi epistocraþia.29 Pentru a evita eventualele inconsistenþe ale modelului Estlund plaseazã epistocraþia purã pe o poziþie autoritarã pe care o respinge. Propune 3 principii ale adevãrului ºi cunoaºterii nor- mative, într-o ordine succesivã de cauzalitate, care instaureazã o domnie a celor deºtepþi în sta- diul final, practic se ajunge la epistocraþie, ceea ce nu vrea sã susþinã Estlund: 1) principiul adevãrului – existã proceduri independente normative standard adevãrate (procedure-indepen- dent normative standards), cel puþin într-un sens minimal, prin care deciziile politice trebuiesc evaluate; 2) principiul cunoaºterii – unii oameni (relativ puþini) cunosc aceste standarde nor- mative mai bine decât alþii; 3) principiul autoritãþii – cunoaºterea politicã normativã a celor care ºtiu mai bine reprezintã o garanþie a lor pentru a deþine autoritate politicã asupra altora.30 Pentru a nu purta partizanat faþã de epistocraþie, Estlund exclude ultimele douã principii. Rãmâne principiul adevãrului ca pilon al modelului median propus de el, care nu presupune o domnie a elitelor intelectuale asupra celorlalþi ci mai degrabã o sursã de expertizã, consiliere din partea unor principii cu valoare epistemicã spre garantarea ºi asigurarea unor rezultate dezirabile din punct de vedere al dreptãþii. Prin excluderea principiului doi al cunoaºterii nu se mai poate vorbi despre acei câþiva indivizi în rolul de experþi ºi în sens cauzal nu va mai exis- ta nici principiul al treilea pentru cã nu va mai exista nimeni care sã conducã în virtutea cu- noaºterii superioare.31 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 61 Dar principiul cunoaºterii presupune o dihotomie adicã cunoaºterea sau nu a adevãrului po- litic normativ, iar acesta nu poate fi exclus pentru cã dacã existã primul principiu al adevã- rurilor politice normative care ghideazã decizile politice în sens bun (cel puþin în minimal), atunci trebuie sã existe ºi cineva care are predispoziþia de a cunoaºte mai bine aceste adevãruri ºi le poate emite/dezvãlui spre binele comun. Iar aceastã asumpþie nu încalcã ideea de egali- tate moralã ºi în drepturi a oamenilor ci presupune o diferenþã fireascã dintre oameni privind înþelepciunea/cunoaºterea politicã normativã redatã de factori precum educaþia, cultura ºi me- diul social32, de aceea principiul cunoaºterii este menþinut în teza sa.33 Aºadar, criteriul gene- ral standard de acceptabilitate sau procedurile standard independente propuse vor avea un emi- tent adicã acei indivizi care deþin o cunoaºtere/înþelepciune politicã normativã adicã experþii care nu pretind a ºti adevãrul filosofic absolut (care tinde a fi despotic) ci standardele politico- normative de adevãr care duc la decizii bune în societate, spre binele comun.34 Pentru ca modelul criteriului general de acceptabilitate (sau procedura standard indepen- dentã), combinat cu clauza experþilor (sau cei cu virtuþi politice ºi normative superioare) care conchid asupra acelor criterii, sã fie validat ºi sã treacã testul criticilor, Estlund infiltreazã aici o clauzã ce interzice contestaþiile necalificate adresate experþilor („no invidious comparisons”) în cazul în care acestea apar. Aceasta presupune cã viziunile contestatare necalificate ºi/sau ne- justificate pe criterii epistemice la adresa experþilor nu pot trece de pragul epistemic, adicã de criteriul general de acceptabilitate al legitimitãþii politice, ºi astfel nu se vor califica sã schimbe procedura independentã standard anterioarã deciziei politice. Viziunile vor fi separate ca fiind calificate-necalificate în funcþie de domeniul de referinþã de pe agenda publicã.35 3.2 Proceduralismul epistemic Existã neînþelegeri privind ceea ce presupune dreptatea, astfel teoria democraticã normativã merge pe asumpþia cã o deciziei democraticã legitimã este produsã de o procedurã care trateazã votanþii în mod egal. Proceduralismul poate fi preferabil altor teorii în care corectitudinea este necesarã ºi suficientã pentru luarea unei decizii legitime. Astfel între proceduralism ºi teoriile corectitudinii ale legitimitãþii (teorii ce tind sã producã rezultate corecte prin standarde inde- pendente), proceduralismul este mult mai plauzibil.36 Estlund vrea sã acopere neajunsurile ºi limitãrile celor douã viziuni – proceduralismul pur ºi teorii ale legitimitãþii democratice prin standarde de corectitudine – ºi apeleazã la criteriul epistemic pe care îl integreazã în procedura pur democraticã standard. Vrea sã menþinã aceeaºi procedurã corectã dar în acelaºi timp sã se ajungã la cele mai bune rezultate pe baza unor fun- damente epistemice; practic combinã valoarea intrinsecã (corectitudine/egalitate proceduralã) a democraþiei cu sensul ei instrumental (corectitudine/cele mai bune rezultate), deci legitimi- tatea unui rezultat depinde de corectitudinea lui mai degrabã iar aceastã legitimitate derivã din valoarea epistemicã a procedurii care l-a produs. Legitimitatea democraticã cere ca acest pro- ceduralism sã se desfãºoare în termeni acceptabili pentru toate punctele de vedere calificate (adicã sã aparã un criteriu general de acceptabilitate), sã fie cel mai bun din punct de vedere epistemic printre celelalte proceduri bune epistemic.37 Se apeleazã la proceduralismul pur democratic, ca fundament teoretic pentru dezvoltarea modelului, pentru cã în cazul unei teorii a legitimitãþii prin standarde corecte se va întâmpla ca într-o comunitate diversã poate apãrea un grad mic de acceptabilitate privind legitimitatea de- ciziei prin îndeplinirea standardului independent (adicã dreptatea), iar dacã decizia este luatã de o majoritate care considerã cã e legitimã/corectã/dreaptã, atunci va exista cealaltã jumãtate Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 62 care va susþine acelaºi lucru dar va fi sub incidenþa votului majoritãþii ºi a deciziei luate în urma acestuia ºi vor trebui sã se conformeze. Ideea e cã acest dezacord al jumãtãþii a doua s-ar putea sã fie fondat, rezonabil ºi calificat privind ceea ce e luat ca fiind just ºi dacã e aºa înseam- nã cã s-ar putea sã fie mai multe dezacorduri în societate, a mai multor jumãtãþi, despre insti- tuþiile ºi deciziile care se considerã ca fiind luate în temeiuri juste ºi echitabile. Astfel dacã considerãm cã o lege este dreaptã doar în virtutea faptului cã respectã standardul independent de dreptate, atunci nu se poate spune cã e calificatã ºi cã este acceptatã de toate viziunile cali- ficate (qualified points of view), deci teoriile corectitudinii nu pot întruni cerinþa acceptabili- tãþii calificate.38 Astfel proceduralismul epistemic este vãzut ca fiind un proceduralism deliberativ de tip raþional care menþine valoarea intrinsec bunã a democraþiei deliberative dar face apel la raþio- nalitatea cetãþenilor ºi la logica epistemicã a motivelor pentru care ei ar trebui sã voteze într-un anumit fel pentru un rezultat bun(reason-recognizing procedure) ºi le dã acestor indicatori epistemici o mai mare influenþã. În deliberarea publicã simplã pot apãrea factori ce influen- þeazã deciziile oamenilor, astfel o procedurã epistemicã oferã o potenþare a raþiunii ºi evaluare mai exigentã a motivelor. Cu toate acestea, rezultatele vor reflecta practic acele motive raþio- nale ºi epistemice iar asta reprezintã, într-o formã subtilã, tot un criteriu independent standard dar în sens mai elitist39,40. Putem considera, cu toate acestea, cã Estlund merge pe corectitu- dine proceduralistã pur democraticã dar pãstreazã un criteriu moral independent standard, o tendinþã de evaluare a corectitudinii/moralitãþii rezultatelor reflectatã de raþionalitatea ºi cali- tatea motivelor epistemice a votului deliberativ, rãspunsul cel mai bun al individului. Chiar dacã rezultatele sunt injuste, acestea pot fi legitime ºi au autoritate atâta timp cât au fost luate printr-o procedurã raþionalã ºi epistemicã.41 Pentru un rezultat dezirabil din punct de vedere epistemic este nevoie ca indivizii(sau vi- ziunile calificate) sã cunoascã, sã aibã capacitatea de a identifica ºi sã conchidã asupra crite- riilor ºi fundamentelor epistemice care produc o procedurã bunã în acest sens. De aceea se foloseºte criteriul general de acceptabilitate care valideazã acceptarea generalã a acestor fun- damente/valori epistemice ºi fixeazã standardul de adevãr ºi dreptate al procedurii.42 Aºadar, sintetizând argumentaþia, se propune modelul unui proceduralism deliberativ de- mocratic de tip raþional ºi epistemic (proceduralismul epistemic) care presupune: 1) existenþa unei proceduri deliberative corecte, pur democratice de tip rousseauian (întrunirea clauzei lui Rousseau); 2) cetãþenii trebuie sã cunoascã motivele morale, bine fundamentate epistemic ºi moral, înainte de a vota; 3) existenþa unor viziuni calificate, pe baza cunoaºterii motivelor morale epistemice; 4) criteriu general de acceptabilitate privind (stabilit de viziunile calificate, morale, corecte) privind componenþa arenei de dezbateri ºi calificarea viziunilor participante la dezbatere; 5) standard procedural independent care va funcþiona ca un ºablon de evaluare a deciziilor politice din urma procedurii deliberative democratice. Astfel dacã transplantãm aici ceea ce susþine anterior Estlund privind criteriul general de acceptabilitate43 atunci avem implicarea experþilor, doar ca sursã de consultare în termeni nor- mativi, de moralitate sau corectitudine; consultare anterioarã dezbaterii publice, fãrã impli- carea lor directã sau influenþarea deciziilor politice finale, ci sursã de indicaþie pentru motive epistemice bune pentru vot ºi pentru a se ajunge la o decizie moralã corectã. Proceduralismul epistemic genereazã legitimitate ºi autoritate cu mai puþine cerinþe epis- temice, iar tot ceea ce cere este ca procesul democratic sã aibã o anumitã valoare epistemicã cât de modestã.44 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 63 4. Cazul Pungeºti – fracturare hidraulicã ºi boicotul societãþii civile Începând cu 1997 Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale a semnat a semnat cu 30 de firme acorduri de concesiune pentru explorare-dezvoltare ºi exploatare a resurselor de hidrocarburi, dar ceea ce a aprobat ANRM este neclar pentru cã toate acordurile de concesiune sunt incluse în anexele secrete ale hotãrârilor de guvern.45 Legea petrolului din 2004 care stã la baza aces- tor acorduri nu conþine noþiunea de gaze de ºist. Aceastã lege defineºte gazele ca fiind cele „li- bere din zãcãminte de gaz metan, gazele dizolvate în þiþei, cele din capul de gaze asociat zãcã- mintelor de þiþei, precum ºi gazele rezultate din extracþia amestecurilor de gaz condensat”.46 Hotãrârile propriu-zise ale Guvernului sunt ºi ele vagi: „Prin explorarea perimetrului (...) situat într-o zonã caracterizatã printr-un grad de cercetare mai redus, condiþii morfologice di- ficile ºi o structurã geologicã cu un grad mare de risc, sunt create premisele evidenþierii unor noi zãcãminte de þiþei ºi gaze naturale. Lucrãrile de explorare sunt necesare pentru descoperi- rea unor resurse ºi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari în vederea cercetãrii”.47 Conform experþilor în domenul energiei acordurile petroliere permit orice dar ulterior necesitã avize de mediu ºi acorduri ale ANMR, iar Chevron(firma contractantã a terenurilor din Pungeºti) a obþinut aviz pentru tehnica clasicã de exploatare.48 În data de 3 octombrie 2013, Chevron a obþinut autorizaþie de construire pentru amplasarea pri- mei sonde de explorare a gazelor de ºist în România, dupã ce compania a primit toate avizele necesare de la autoritãþi pentru prospectarea solului în zona Vaslui. Prin observarea fenomenului Pungeºti se constatã o pluralitate de viziuni rezonabile pen- tru cã se constatã o gamã diversã de actori participanþi la dezbaterea publicã: 1) localnicii ºi întreaga comunitate din comuna Pungeºti Aceºtia s-au revoltat în primã instanþã, manifestându-ºi nemulþumirile ºi refuzul faþã de ex- ploatãrile prin fracturare hudraulicã în vederea extragerii gazelor de ºist. Pe 14 octombrie 2013 localnicii din Siliºtea, sat membru al comunei Pungeºti, au protestat în faþa perimetrului ex- ploatãrilor unde compania Chevron ºi-a adus logistica de prospectare ºi specialiºtii pentru în- ceperea lucrãrilor de amenajare a platformei unde vor avea loc lucrãrile de cercetare ºi mai apoi extracþie a gazelor de ºist.49 Localnicii ºi-au argumentat refuzul prin motive ce þin de efectele pe termen lung ale unei astfel de exploatãri, respectiv poluarea mediului din proxim- itatea sondelor de extracþie, a resurselor naturale (apa potabilã), contaminarea solului destinat agriculturii, destabilizara solului pe care sunt construite locuinþele ºi intensificarea activitãþii seismice în zonã. Susþin cã în urma exploatãrilor vor fi scoase din circuitul agricol suprafeþe însemnate de teren, astfel se vor gãsi în imposibilitatea de a-ºi câºtiga existenþa pentru cã prin- cipala sursã a lor în acest sens este agricultura ºi creºterea animalelor, plus vor fi nevoiþi sã îºi relocheze locuinþele într-un alt sat. Pe fondul lipsei resurselor finaciare, localnicii se gândesc cã vor fi supuºi unui mediu nociv ºi în cazul în care se vor îmbolnãvi nu vor avea capabilitãþi pentru a se trata.50 2) Grupul de Iniþiativã al Societãþii Civile(GISC) din Bârlad – experþi în geologie ce au venit cu argumente împotrvia fracturãrii hidraulice, cu expertizã calificatã ºi cu input infor- maþional pentru localnicii dein Pungeºti.51 3) Greenpeace – în octombrie 2013, a instituit o zonã specialã de carantinã anti-Chevron din cauza pericolelor la care este supusã populaþia prin metodele de fracturare hidraulicã, Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 64 susþinând cã acest procedeu de exploatare duce la otrãvirea apelor subterane ºi de suprafaþã, otrãvirea subsolului, a aerului ºi creºterea riscului seismic. Greenpeace susþine oamenii ºi me- diul înconjurãtor în defavoarea câºtigului corporaþiilor, de aceea a cerut încetarea oricãror ini- þiative care sunt împotriva cetãþenilor ºi care prezintã potenþial de dezastru asupra mediului. Greenpeace vine cu argumente de specialitate împotriva exploatãrii. Aceasta susþine cã este foarte posibil ca amprenta de carbon a gazului de ºist sã nu o depãºeascã doar pe cea a gazu- lui convenþional, ci chiar pe cea a cãrbunelui; un alt neajuns major al acestei tehnologii este legat direct de consumul de apã. Operaþiunile de fracturare hidraulicã asociate unui singur puþ necesitã un volum de apã ce poate varia între 9.000 m³ ºi 29.000 m³. Aceste valori pun sub semnul întrebãrii sustenabilitatea folosirii resurselor de apã chiar ºi în þãri din zona temperatã. 4) coaliþia de O.N.G-uri (ActiveWatch, APADOR-CH, Miliþia Spiritualã ºi Funky Cit- izens, stopfracturare.ro, Asociaþia ROMÂNIA FÃRà EI, Fundaþia Eco Civica ºi Asoci- aþia Miºcarea de Rezistenþã de la Pungeºti ) Acestea au adus aceleaºi argumente privind poluarea mediului ºi punerea în pericol a lo- calnicilor, dar pe lângã asta au militat ºi împotriva abuzurilor organelor de ordine, argumente ce nu se suprapun cu problema principalã a deliberãrii.52 Au acþionat în instanþã împotriva in- stituþiilor statului care au impus în mod abuziv ºi ilegal fracturarea hidraulicã ºi au instaurat în zona Pungeºti zona de necesitate unde au fost masate forþe de ordine care au îngrãdit libertãþile cetãþenilor.53 5) Grupul Verzilor (11 europarlamentari din Franþa, Germania, Marea Britanie, Spa- nia, Belgia, Luxembrug) – au trimis o scrisoare deschisã cãtre preºedintele parlamentului eu- ropean prin care au condamnat modul în care Guvernul de la Bucureºti acþioneazã abuziv asupra cetãþenilor din comunitatea Pungeºti, din cauza intereselor companiei Chevron; aceºtia au susþinut cã organele de ordine publicã au încãlcat dreptul la integritate fizicã ºi statul de drept pentru cã au fost masate pentru a opune rezistenþã ºi a comite abuzuri fizice împotriva cetãþenilor; au empatizat cu revendicãrile localnicilor de la Pungeºti ºi cu fundamentele protestelor lor, adicã refuzul exploatãrilor în zonã ce ar cauza modificãri ale mediului.54 6) comunitatea religioasã ºi clerul din zona Vaslui Motivele alãturãrii acestora protestului împotriva exploatãrii au avut conotaþii religioase, în semn de apreciere a comunitãþii din Pungeºti pentru aderarea lor la sistemul de valori creºtine, pentru patriotism dar printre acestea forul bisericesc a clamat retragerea companiei Chevron din zonã ºi a logisticii de exploatare din motive ce þin de protecþia mediului, a habitatului ºi a rezistenþei solului pe care sunt amplasate locuinþele localnicilor.55 Aºadar, multitudinea de grupuri, care a participat la dezbaterea publicã privind decizia am- plasãrii sondelor de explorare ºi exploatare a gazelor de ºist prin fracturare hidraulicã, o putem considera o pluralitate de viziuni comprehensive rezonabile pentru cã toate aceste grupuri par- ticipante vin cu argumente rezonabile ºi accesibile pentru ceilalþi, chiar dacã diferã concepþia binelui. Distingem localnicii comunei Pungeºti ca fiind un grup cu identitate comunã, polari- zat în jurul aceloraºi nevoi ºi motivaþii. Ei resping exploatarea pentru cã efectele acesteia li se adreseazã în mod direct dar pe lângã asta mai apar ºi argumente religioase, naþionaliste, cu apel la o oarecare aversiune faþã de elemente strãine naþionalitãþii lor, repulsie faþã de tehnologizare ceea ce nu se încadreazã în rezonabilitatea spaþiului de deliberare ºi faþã de celelalte doc- trine/viziuni. Apoi vorbim despre grupul de ONG-uri ecologiste care s-au solidarizat cu protes- tatarii din Pungeºti pe baza aceloraºi argumente ecolgiste ce fundamenteazã protestul, dar Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 65 aceste organizaþii mai au ºi alte argumente ca bazã a manifestaþiei lor, respectiv combatarea imperialismul economic al corporaþiilor, monopol economic, contrângerea instituþiilor libere ale statului prin mijloace de lobby etc. Grupul Verzilor din Parlamentul European (îl putem considera ca actor/grup participant la deliberare atâta timp cât România este un stat comunitar ºi are datoria de a se conforma direc- tivelor stabilite la nivel european) se alãturã prin proceduri diplomatice protestelor, susþinând aceleaºi motive ecologiste, afirmând cã sprijinã demersurile societãþii civile române. Comu- nitatea religioasã ºi clerul din jud.Vaslui s-au solidarizat ºi au sprijinit protestele împotriva Chevron. Au cerut respingerea exploatãrii pe aceleaºi motive comune – mediu, poluare, activi- tate seismicã – dar au fãcut apel ºi la religie, la un soi de catehism religios ºi recunoºtinþa lor pentru apartenneþa oamenilor din acea zonã la confesiunea creºtinã. Aºadar criteriul pluralitãþii de viziuni rezonabile este întrunit pentru cã s-a întrunit clauza rezonabilitãþii cetãþenilor, toþi s-au considerat între ei ca fiind cetãþeni liberi ºi egali ºi au ofe- rit argumente/termeni echitabili în vederea cooperãrii, au acþionat în virtutea lor ºi chiar dacã viziunile au fost foarte puþin evazive în argumente privind concepþia lor asupra situaþiei, aces- tea au fost accesibile ºi cooperarea a funcþionat. Dacã avem o pluralitate rezonabilã înseamnã cã asta a dus la un consens de idei care s-au suprapus rezultând astfel la un numitor comun, o mizã comunã. Mai exact, chiar dacã locuitorii au venit cu argumente diverse nefundamentate civic sau ºtiinþific de tipul celor naþionaliste, retrograde, conservatoare, ce nu justificã refuzul exploatãrii, cu toate acestea în final ºi-au îngustat aria argumentativã ajungând la motive de mediu, economie ºi sãnãtate. La fel ºi în cazul preoþilor ºi a comunitãþii religioase sau în cazul ONG-urilor care blameazã corporatismul ºi monopolul acestora. Ideea e cã în final concepþi- ile lor despre bine s-au suprapus, numitorul comun fiind protejarea mediului, resurselor sub- solice, locuitorilor din Pungeºti ºi siguranþa lor, astfel s-a realizat consensul prin suprapunere parþialã ºi s-a format astfel concepþia politicã, cadrul de ghidare ºi reflecþie care ajutã la atin- gerea unei înþelegeri ºi decizii democratice. Aici modelul de lucru propus este cel al experþilor care evalueazã ºi emit niºte direcþii morale, normative privind procedura democraticã sau cum s-ar putea desfãºura în condiþii pur democratice dezbaterea publicã ºi cum s-ar putea ajunge la rezultate politice bune, care sã in- tegreze ºi adevãrul politic stabilit în comun, astfel decizia politicã sã fie acceptatã de toþi cei prezenþi la discuþii ºi sã fie întocmai cu revendicãrile fiecãruia. Deci vorbim despre experþi56 care participã la luarea deciziei în mod indirect ºi conform analizei lor de specialitate sau a expertizei morale, normative sfãtuiesc cetãþenii despre cele mai bune condiþii democratice procedurale. În cazul exploatãrii gazelor de ºist prin fracturare hidraulicã din comuna Pungeºti s-au fãcut anterior studii de impact economic, social ºi asupra mediului. Evident, interesul firmei con- tractante nu a fost dezvãluirea dezavantajelor ºi pericolelor unei astfel de exploatãri, dar au ex- istat, iniþial, ºi grupuri neutre ºi mult mai transparente care au dezvãluit riscurile unei astfel de operaþiuni, care au constituit o contrapondere mai mare faþã de beneficiile exploatãrii. În urma analizei situaþiei conform unei concepþii despre bine, localnicii comunei vizate au înclinat spre respingerea proiectului Chevron însã nu a existat o concepþie politicã definitivatã ºi nici un consens popular. Ulterior, grupul s-a consultat ºi cu membrii ONG-urile venite în zonã, s-au demarat dezbateri pe tema binelui comunitãþii ºi astfel în urma discuþiilor între cetãþeni ºi or- ganizaþiile de protecþie a mediului au conchis cã zonei Pungeºti ºi comunitãþii de acolo nu îi Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 66 este beneficã o exploatare de o asemenea anvergurã din considerente57 ce deja au fost clamate de oamenii prezenþi în arena publicã de dezbatere. Ceea ce au stabilit oamenii de comun acord ºi toþi cei care au participat la dezbateri, indi- ferent de sistemul lor de valori sau pe ce criterii au luat decizia, ei au stabilit standardul poli- tic de adevãr, adicã respingerea iniþierii activitãþilor de exploatare în zonã, iar acest adevãr po- litic este moral corect pentru cã este recunoscut ºi acceptat de toþi cei prezenþi, ºi este luat conform nevoilor, judecãþilor ºi moralei lor în condiþii de libertate, egalitate ºi discuþii rezona- bile, astfel este produsul unei proceduri deliberative pur democratice. Prin urmare, având în vedere un criteriu general de acceptabilitate (general acceptability criterion) conform modelului lui Estlund, care permite participarea la procedura deliberativã a tuturor viziunilor calificate ºi le oferã ulterior autoritatea acestora( n.r viziunilor calificate ac- ceptate) de a accepta ºi alte viziuni în cazul în care se calificã ºi întrunesc standardul general de acceptabilitate, se poate spune cã ºi în acest caz indivizii/viziunile participante la Pungeºti au dezvoltat în mod conºtient sau nu, un astfel de criteriu de acceptabilitate care sã spunã pã- rerea cui conteazã sau nu(conform moralitãþii ºi a concepþiei politice formate pe fondul dis- cuþiilor). Ca extensie a acestora, cetãþenii vor putea „cântãri” ºi calitatea deciziilor ulterioare printr-un instrument derivat din criteriul general, adicã standarde de evaluare a deciziilor de- mocratice sau standarde independente de adevãr. Modelul teoretic se bazeazã pe 2 principii ale adevãrului – primul susþine cã existã stan- darde independente de adevãr în societate care pot determina rezultate morale corecte, bune pe baza cunoaºterii, iar al doilea presupune cã dacã aceste proceduri standarde independente de adevãr existã atunci vor fi ºi persoane care le vor cunoaºte mai bine decât altele, cu o cunoaºtere politicã normativã superioarã. Aºadar, în aceste condiþii, standardul de adevãr a fost dat de ceea ce au decis oamenii/viziunile participante în comun, iar principiul al doilea- cunoscãtorii standardelor de adevãr – se aflã în mod implicit în aceeaºi explicaþie. Putem spune cã modelul teoretic al lui Estlund-proceduralismul epistemic – poate explica cazul Pungeºti pentru se poate identifica o procedurã deliberativã democraticã de tip raþional unde se respectã valoarea intrinsec bunã a democraþiei deliberative, respectiv viziunile califi- cate/cetãþenii iau decizii în urma participãrii totale la discuþii ºi deliberare privind exploatãrile gazelor de ºist ºi începerea lucrãrilor de exploare în zonã, dar asta se întâmplã cu apel la raþio- nalitatea ºi fundamentele epistemice ale argumentelor lor sau ale motivelor pentru care ei vo- teazã într-un fel sau altul, ceea ce înseamnã cã se axeazã pe rezultate corecte moral ºi care sã satisfacã nevoile tuturor ºi adevãrul politic stabilit de comun acord. Ideea e cã decizia luatã în urma deliberãrii în cazul Pungeºti este bunã pentru cã reflectã motivele raþionale ºi epistemice ale oamenilor, adicã trec de standardul independent de evaluare a deciziei. La Pungeºti cetãþenii au conºtientizat ºi au putut identifica motivele bune fundamentate epistemic, care sã respecte nevoile tuturor ºi care sã fie morale ºi drepte, prin intermediul cãro- ra sã ajungã la rezultate morale ºi echitabile. În urma dezbaterilor li s-a îmbunãtãþit optica în una calificatã/rezonabilã, localnicii au demarat procesul deliberativ pur democratic prin care ºi-au fixat nevoile ºi revendicãrile lor pe baza unui criteriu general de acceptabilitate, a unui standard de adevãr ºi a unui standard de evaluare a deciziei, aºadar ei au ajuns la o concepþie despre binele comun ºi ceea ce e mai bine pentru condiþiie lor de viaþã, climatul social, eco- nomic ºi mediul în care vor trãi; de aceea, în urma manierei analitice de lucru, se poate spune cã proceduralismul epistemic poate explica procesele democratice demarate în zona Pungeºti, cu suportul datelor factuale ale cazului. Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 67 În ajutorul cetãþenilor vizaþi de exploatarea de la Pungeºti a venit ºi o propunere legislativã din partea legislativului european care impune studii de impact pentru proiectele care presupun fracturare hidraulicã ºi prevede consultarea populaþiei europene în cazul acestor proiecte, pub- licarea anumitor informaþii. Aceastã iniþiativã vine ca o încercare de reducere beneficiilor grupurilor de interes(aici Chevron). Astfel, conform cu aceastã decizie eurpeanã, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare ºi exploatare a gazelor de ºist fãrã sã vinã mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului ºi fãrã sã consulte populaþia din Pungeºti.58 Pe 7 decembrie 2013 compania Chevron a anunþat suspendarea lucrãrilor în zonã în urma opunerii societãþii civile ºi a localnicilor prin proteste ºi demonstraþii.59 La începutul anului 2015 compania Chevron anunþa cã renunþã la proiectele de explorare ºi exploatare a gazelor de ºist din România ca urmare a eºecului de a identifica zãcãminte viabile. Firma a realizat timp de 2 luni activitãþi de exploare în zona Pungeºti(aprilie-iunie 2014). Reprezentanþii com- paniei au afirmat cã aceastã decizie a fost luatã pentru cã prospecþiunile din România nu pot concura cu alte oportnunitãþi de investiþie din portofoliul global al Chevron.60 Concluzii În acest studiu am abordat trei cadre teoretice ale teoriilor democraþiei, respectiv liberalismul politic vãzut prin prisma lui John Rawls, cu implicaþiile acestuia privind raþiunea publicã, de- liberarea democraticã a cetãþenilor rezonabili ºi rolul societãþii civile. A doua temã explicã rolul epistocraþiei pentru o societate democracticã ºi implicaþiile experþilor în procesul deci- zional; aceasta reprezintã dimensiunea teoreticã autoritarã ce poate suprima ideea de demo- craþie sau cel puþin procedualismul pur democratic, pentru cã presupune ca înþelepþii/experþii sau cei cu o cunoaºtere superioarã sã aibe autoritate poiliticã mai mare, iar decizia lor este sin- gura legitimã, respectiv rezultatele acestora sunt bune pentru cã vor fi produsul unei expertize calificate. Al treilea cadru teoretic adus în discuþie, ºi implicit modelul de lucru ce face obiectul aces- tei lucrãri, este proceduralismul epistemic ca formã medianã ºi combinaþie a celor douã abor- dãri, ce propune ca cetãþenii sã cunoascã motive bune, morale, corecte ºi fundamentate epis- temic pentru a vota ºi implicit de a lua o decizie în cadrul deliberãrii, iar aceastã cunoaºtere o vor dobândi în urma dezbaterilor ºi consultãrilor cu celelalte viziuni/cetãþeni participanþi la discuþii ºi cu experþii calificaþi care au o cunoaºtere politicã normativã mai mare sau pot prezenta o arie extinsã de motivaþii morale, ce þin de echitatea într-o societate, corectitudinea politicã, respectarea celorlalþi, iar în urma bricolajului de idei ºi motive fundamentate epis- temic din arena publicã, toþi se vor decide asupra unui adevãr politic corect moral ºi pe baza acestuia se va lua o decizie ce se legitimeazã doar dacã este acceptatã de toþi ºi respectã stan- dardul de adevãr. În secþiunea aplicativã am adus în discuþie o problemã îndelung dezbãtutã ºi prezentã pe agenda publicã, respectiv cazul exploatãrilor gazelor de ºist prin fracurare hidraulicã din loca- litatea Pungeºti. Am dorit sã urmãresc evoluþia acestui eveniment în timp, valurile de reacþie provocate faþã de societatea civilã, sinusoida sau constanta argumentelor societãþii civile, asemãnarea ºi suprapunerea viziunilor diverselor grupuri din cadrul societãþii civile, implica- rea ºi solidarizarea ONG-urilor ºi experþilor organizaþiilor ecologiste ºi în special tipul de input Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 68 informaþional pe care l-au adus cetãþenilor cu scopul luãrii unei decizii bine fundamentate epis- temic ºi raþionale. Pe baza modelului teoretic – proceduralism epistemic – ºi operaþionalizãrii conceptelor extrase din acesta am încercat sã explic studiul de caz privind protestele din comuna Pungeºti, ca semn de refuz colectiv faþã de exploatarea gazelor de ºist, plus implicarea experþilor ºi a ONG-urilor în semn de solidaritate faþã de comunitate ºi susþinere civicã, juridicã, informa- þionalã ºi expertizã calificatã în domeniu. În urma acestui studiu pot confirma prima ipotezã care presupune existenþa ONG-urilor ca structuri emitente de expertizã calificate în cazul Pungeºti, au membri validaþi de comunitãþi ºtiinþifice ºi astfel deþin o cunoaºtere tehnicã sau politicã normativã superioarã; mai mult aces- tea prezintã funcþie dualã în cadru deliberãrii pulbice – sunt vãzute ºi ca doctrine/viziuni par- ticipante în arena publicã deliberativã, dar ºi sursã de expertizã – ºi astfel au contribuit, într-o oarecare mãsurã, la adoptarea de comun acord a unui adevãrul politic corect moral. Din dor- inþa identificãrii validitãþii celeilalte ipoteze, în cadrul dezbaterilor de la Pungeºti se pot iden- tifica un standard de adevãr ºi un criteriu general de acceptabilitate, ambele fundamentate epis- temic ºi acceptate de toate viziunile ca fiind echitabile, morale ºi corecte normativ. Ideea e cã soluþia finalã a fost definitivatã pe baza deliberãrii cetãþenilor, adicã a existat o participare to- talã a grupurilor/viziunilor calificate, în condiþiile cunoaºterii celor mai bune motive epis- temice de vot privind exploatãrilor din comuna lor. Conform ipotezelor de lucru am rãspuns ºi la întrebãrile de cercetare formulate în introdu- cere, pentru cã aceste întrebãri sunt derivate ale ipotezelor, însã rãspunsul la a patra întrebare a studiului necesitã rãspuns particular. Dacã clauze teoretice ºi procedurale au fost întrunite, iar decizia cetãþenilor a fost definitivatã pe baza celor menþionate anterior (conform validãrii ipotezelor ºi a rãspunsului aferent la întrebãrile de cercetare) atunci decizia politicã de la nivel central nu a respectat revendicãrile legitime/calificate clamate de cetãþeni, conform contractu- lui social bilateral în sensul liberalismului politic, pentru cã compania Chevron ºi-a desfãºurat lucrãrile de explorare pânã la începutul anului 2015, cu aprobare de la Guvern ºi susþinutã de organele de ordine ale statului. Firma a plecat din România din motive de nesustenabilitate a proiectului ºi eºecul de a identifica zãcãminte considerabile pentru o viitoare investiþie, la în- drumãrile propriilor experþi care au decis cã prospecþiunile din România nu pot concura cu alte oportunitãþi de investiþie din portofoliul global al Chevron. Firma a realizat timp de 2 luni ac- tivitãþi de explorare în zona Pungeºti(aprilie-iunie 2014). Note * Colonescu Silviu-George este student anul II la Masterul de Teorie ºi Analizã Politicã din cadrul S.N.S.P.A Bucureºti. Interesele lui academice sunt: teoria normativã ºi filosofia politicã, teoria alegerii raþio- nale, teoria alegerii publice, neoinstituþionalism de tip rational-choice, filosofia ºtiinþei 1 trad. engl. – „ The Civil Society’s Resistance against Fracking. Punge?ti Case – Between Experts Assess- ments, Plurality of Citizens Views and Epistemic Proceduralism” 2 prin decizia politicã la nivel central mã refer aici la reprezentanþii guvernamentali ºi din cadrul instituþi- ilor statului care au fost delegaþi ºi investiþi de cãtre cetãþeni ca autoritate politicã printr-un contract social, existând astfel un consimþãmânt ipotetic ºi un acord prin care acei reprezentanþi delegaþi democratic trebuie sã respecte deciziile luate în urma deliberãrii publice a cetãþenilor 3 rezonabil pentru Rawls înseamnã capacitatea unui cetãþean de a vedea pe restul ca find liberi ºi egali în cadrul unei societãþi democratice, sã ofere termeni echitabili în vederea unei cooperãri ºi sã acþioneze conform Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 69 acestora chiar ?i atunci când este împotriva interesului lui. vezi John Rawls, The Law of Peoples. The Idea of Public Reason Revisited (Cambridge:Harvard University Press, 1999), 136 4 John Rawls, The Law of Peoples. The Idea of Public Reason Revisited (Cambridge:Harvard University Press, 1999), 127 5 John Rawls, Political Liberalism (New York:Columbia University Press, 1995), 134-135 6 John Rawls, The Law of Peoples. The Idea of Public Reason Revisited (Cambridge:Harvard University Press, 1999), 132 7 John Rawls, The Law of Peoples. The Idea of Public Reason Revisited (Cambridge:Harvard University Press, 1999), 133, John Rawls, Political Liberalism (New York:Columbia University Press, 1995), 135-137 8 John Rawls, Political Liberalism (New York:Columbia University Press, 1995), 137-140 9 ibidem, 141-142 10 ibid., 144-146 11 concepþia politicã pentru J.Rawls este cadrul de ghidare pentru deliberare ºi reflecþie care ajutã la atin- gerea unei înþelegeri politice cel puþin pentru chestiunile esenþiale constituþionale(constitutional essentials) ºi cele ale dreptãþii de bazã (basic institutions of justice). vezi John Rawls, Political Liberalism (New York: Columbia University Press, 1995), 156 12 John Rawls, Political Liberalism (New York:Columbia University Press, 1995), 150-151 13 ibidem, 147 14 ibid., 157-158 15 John Rawls, The Law of Peoples. The Idea of Public Reason Revisited (Cambridge:Harvard University Press, 1999), 137 16 Plato, The Republic, trans. Tom Griffith, ed. G.R.F Ferrari (Cambridge: Cambridge University Press, 2000), 138 17 David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 207-208 18 John Stuart Mill, On Liberty and Other Essays, ed. John Gray (Oxford:Oxford University Press, 1991), 331, 334, David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 208 19 John Stuart Mill, On Liberty and Other Essays, ed. John Gray (Oxford:Oxford University Press, 1991), 334, David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton Uni- versity Press, 2008), 210 20 Cathrine Holst, Expertise and Democracy (Oslo:ARENA, 2014), 13-16 21 ibidem, 17 22 ibid., 18-20 23 Hannah Arendt, „Truth and Politics”, in Philosophy, Politics and Society. 3rd ser, ed. Peter Laslett and W. G. Runciman (Oxford:Blackwell, 1967), 115, 122, 133, David M. Estlund, Democratic Authority. A Philo- sophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press ,2008), 21 24 Hannah Arendt, „Truth and Politics”, in Philosophy, Politics and Society. 3rd ser, ed. Peter Laslett and W. G. Runciman (Oxford:Blackwell, 1967), 120, David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 22 25 John Rawls, Political Liberalism (New York:Columbia University Press, 1993), 139-140, David M. Es- tlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 22 26 John Rawls, Political Liberalism (New York:Columbia University Press, 1993), 129, David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 22 27 David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 23, 33-34 28 ibidem, 24 29 ibid., 26-30 30 ibid., 30 31 ibid., 31 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 70 32 factori precum educaþia, cultura, mediul social reprezintã predicatele unei judecãþi morale, politice ºi normative bune. Estlund susþine cã cunoaºterea unor adevãruri precum cele propuse de modelul sãu – înþelep- ciune politicã ºi normativã – este o virtute cultivatã pentru cã toþi au acces egal la aceasta dar nu toþi ajung sã fie egali în aceasta, de aceea principiul cunoaºterii nu poate intra în conflict cu fundamentele tradiþionale ale egalitãþii între persoane. vezi David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Prince- ton, Oxford:Princeton University Press), 33 33 David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 32-33 34 ibidem, 35 35 ibid., 36 36 ibid., 98 37 ibid., 98 38 ibid., 99 39 dacã considerãm aducerea la cunoºtinþã, asumarea de cãtre cetãþeni a motivelor raþionale ºi epistemice pentru care voteazã spre a ajunge la un rezultat corect, ca fiind tot un criteriu standard independent, atunci acesta va fi vãzut în virtutea proceduralismului epistemic pentru cã aici cetãþenii sunt vãzuþi ca scopuri ºi nu în sens instrumental 40 David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford: Princeton University Press, 2008), 99-100 41 ibidem, 107-108, 110 42 ibid., 112 43 criteriul general standard de acceptabilitate(ca standard de adevãr) sau procedurile standard indepen- dente propuse vor avea un emitent adicã acei indivizi care deþin o cunoaºtere/înþelepciune politicã normativã adicã experþii care nu pretind a ºti adevãrul filosofic absolut (care tinde a fi despotic) ci standardele politico- normative de adevãr care duc la decizii bune în societate, spre binele comun (Estlund 2008, p.35). Acesta este obþinut prin mixul principiului adevãrului cu principiul cunoaºterii, care funcþioneazã în interdependenþã ºi calificã o cernere anterioarã a ideilor politice de cãtre experþi (ibidem, pp.30-33); o limitare care restric- þioneazã viziunile înverºunate, intense, ºi sã creeze pe aceeaºi bazã democraticã o autoritate politicã care se ghideazã dupã acel criteriu general standard legitimat prin acceptarea de cãtre toate punctele de vedere califi- cate în privinþa adevãrului, adicã o autoritate democraticã epistemicã. Reprezintã extensia adusã modelului rawlsian de deliberare publicã care supervizeazã echitatea deciziilor, calificã calitatea bunã a unei decizii ºi care reprezintã practic tot o autoritate legitimatã de expertiza calificatã a unor experþi. 44 David M. Estlund, Democratic Authority. A Philosophical Framework (Princeton, Oxford:Princeton University Press, 2008), 106 45 Doru Cireaºã, „Harta gazelor de ?ist din România”, România Liberã, 21 octombrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/harta-gazelor-de-sist-din-romania-315807 46 Afrodita Iorgulescu, Liana Popa, Alexandru Taºnadi, „Gazele de ºist nu se regãsesc nici în Legea Petrolului, nici în Legea energiei electrice ºi a gazelor natural”, Cotidianul.ro, 27 ianuarie 2014 (accesat 23.06.2015) http://www.cotidianul.ro/gazele-de-sist-nu-se-regasesc-nici-in-legea-petrolului-nici-in-legea-ene rgiei-electrice-si-a-gazelor-naturale-231028/ 47 Doru Cireaºã, „Harta gazelor de ºist din România”, România Liberã, 21 octombrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/harta-gazelor-de-sist-din-romania-315807 48 Doru Cireaºã, „Harta gazelor de ºist din România”, România Liberã, 21 octombrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/harta-gazelor-de-sist-din-romania-315807 49 „Referendumul din Pungeºti prinvind gazele de ºist, blocat de prefecturã”, Ziare.com, 8 noiembrie 2013 (acesat 20.06.2015) http://www.ziare.com/economie/gaze-de-sist/referendumul-din-pungesti-privind-gazele- de-sist-blocat-de-prefectura-1266961 50 „Oameni din zona în care se va face explorarea gazelor de ºist continuã sã punã întrebãri. Scrisoarea deschisã adresatã lui Victor Ponta în cazul Pungeºti”, Cotidianul.ro, 7 ianuarie 2014 (accesat 17.03.2016) http://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-adresata-lui-victor-ponta-in-cazul-pungesti-229606/; apolo- geticumRO, „tvr intervieveaza localnici din Pungesti legat de exploatarea gazelor de sist_1”, video file, Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 71 youtube.com, 22 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=fPR3T6kDlX8; apologeticumRO, „tvr intervieveaza localnici din Pungesti legat de exploatarea gazelor de sist_2”, video file, youtube.com, 22 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=hl_JN9UehlY; TV Pungeºti, „ Primul documentar din Romania despre gaze de sist! TVR 1 (Gabriel Geamanu)”, video file, youtube.com, 21 noiembrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=udrJ0ebaNnQ; Ro- maniaFaraEi, „19 octombrie – Proclamatia de la Punge?ti”, video file, youtube.com, 21 octombrie 2013 (acce- sat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=3YXWN41X2Ng 51 „Comunicat de presã”, vremeanoua.ro, 15 martie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.vremeanoua.ro /comunicat-de-presa-21; „NU hotãrât fracturãrii hidraulice: dacã la altii se poate, la noi de ce nu? (video)”, vremeanoua.ro, 14 martie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.vremeanoua.ro/nu-hotarat-fracturarii- hidraulice-daca-la-altii-se-poate-la-noi-de-ce-nu; TV Pungeºti, „ Primul documentar din Romania despre gaze de sist! TVR 1 (Gabriel Geamanu)”, video file, youtube.com, 21 noiembrie 2013 (accesat 17.03.2016) https:/ /www.youtube.com/watch?v=udrJ0ebaNnQ 52 V. M, „Patru ONG-uri ii cer lui Radu Stroe sa dispuna o ancheta privind „faptele” jandarmilor la Pungesti”, HotNews.ro, 5 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.hotnews.ro/stiri-esential-1 6142121-patru-ong-uri-cer-lui-radu-stroe-dispuna-ancheta-privind-faptele-jandarmilor-pungesti.htm 53 „ACTIUNI ALE ASOCIATIEI ROMANIA FARA EI”, stopfracturare.ro, (accesat 21.06.2015) http://sto pfracturare.ro/actiuni-ale-asociatiei-romania-fara-ei/; „STOP Chevron and the Police abuse in PUNGESTI, Romania”, AVAAZ.org, 2 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://secure.avaaz.org/en/petition/All_hum anrigts_NGOs_that_can_monitor_and_act_NOW_on_this_attack_Save_the_village_of_Pungesti_Romania_ from_fracking_and_a/?dxPlIab 54 „Europarlamentarii Verzi cer preºedinþiei Parlamentului European încetarea abuzurilor Guvernului ro- mân în cazul Pungeºti”, partidulverde.ro, 17 decembrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.partidulv erde.ro/2013/12/17/europarlamentarii-verzi-cer-presedintiei-parlamentului-european-incetarea-abuzurilor-g uvernului-roman-in-cazul-pungesti/ 55 Florin Jbanca, „Preoþii de la Petru Vodã ºi scandalul gazelor de ºist. Reacþia BOR dupã ce monahii din Neamþ au dus o troiþã la Pungeºti”, adevãrul.ro, 14 mai 2014 (accesat 17.03.2016) http://adevarul.ro/locale/p iatra-neamt/preotii-petru-voda-scandalul-gazelor-sist-reactia-bor-monahii-neamt-dus-troita-pungesti-1_537 348220d133766a8a48c74/index.html; „TABARA DE REZISTENTA DE LA PUNGESTI LUATA CU ASALT DE JANDARMI. Accesul spre locatie interzis, Chevron demareaza lucrarile in forta! (VIDEO)”, cuvântul-o rtodox.ro, 2 decembrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/12/02/ tabara-de-rezistenta-de-la-pungesti-luata-cu-asalt-de-jandarmi-accesul-spre-locatie-interzis-chevron-dem areaza-lucrarile-in-forta/; Kanal D, „ Si preotii protesteaza la Pungesti impotriva exploatarii gazelor de sist”, video file, youtube.com, 6 ianuarie 2014 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=mHPGxrX KN1I; Televiziunea Poporului, „Pr Vasile Laiu in fata jandarmilor de la Pungesti (sursa – BârladOnline)”, video file, youtube.com, 19 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=TpPsT EWVtz8 56 conform lui Cathrine Holst o expertizã ºi un expert trebuie sã întruneascã anumite standarde pentru a putea fi validaþi ºi recunoscuþi de cãtre ceilalþi ca fiind legitimi, la fel ºi evaluãrile lor. Validitatea lor se face prin „scurtãturi” informaþionale emise de structure ºtiinþifice instituþionale(comunitãþi epistemice) care pot certifica lor la un grup de expertizã, având mijloace de constrângere colectivã (diplome, licenþe, certificate profesionale). O altã metodã de verificare a experþilor este dimensiunea moralã a rezultatelor lor (în modelul de aici – a opiniilor/indicaþiilor lor) prin intermediul unor instrumente normative. vezi Holst, Cathrine.(2014). Expertise and Democracy. ARENA. Oslo. pp. 20-27, 29-31. 57 motivele comunitãþii au fost variate: poluarea mediului, scoaterea din cirutul agricol a terenurilor, polu- area apei, mediu maladiv, lipsa resurselor pentru tratament; dar ºi motive ce þin de sitemul de valori precum respingerea elementelor strãine, intruzive sau aversiunea faþã de elementele de noutate, patriotism, sistem de valori conservator 58 Alina Matis, „Uniunea Europeanã pune o primã frânã GAZELOR DE ªIST: cum vor avea þãranii din Pungeºti un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron”, gandul.info, 17 octombrie 2013 (accesat 20.06.2015) Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 72 http://www.gandul.info/international/uniunea-europeana-pune-o-prima-frana-gazelor-de-sist-cum-vor-avea-t aranii-din-pungesti-un-cuvant-de-spus-asupra-proiectului-chevron-11524271 59 Digi24.ro, „VIDEO. Incidente la Pungeºti. Chevron sesizeazã Poliþia Vaslui în legãturã cu distrugerile. Suspendarea activitãþii e temporarã”, video file, digi24.ro, 7 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) http://ww w.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Proteste+cu+incidente+la+Pungesti+violente; „Sub presiunea pro- testatarilor, Chevron suspenda din nou activitatea la Pungesti”, dailybusiness.ro, 7 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/sub-presiunea-protestatarilor-chevron-suspenda-din- nou-activitatea-la-pungesti-96484/ 60 Liviu Iancu, „Chevron se retrage din România. Gigantul american renunþã la proiectele de exploatare de gaze de ºist”, Ziarul Financiar (zf.ro), 21 februarie 2015 (accesat 23.06.2015) http://www.zf.ro/zf-news/chevro n-se-retrage-din-romania-gigantul-american-renunta-la-proiectele-de-exploatare-de-gaze-de-sist-13866441; „Chevron renunþã la cãutarea de gaze de ºist din România”, Ziarul Financiar (zf.ro), 21 februarie 2015 (accesat 23.06.2015) http://www.zf.ro/eveniment/chevron-renunta-la-cautarea-de-gaze-de-sist-din-romania-13865562 Bibliografie Arendt, Hannah. „Truth and Politics”. In Philosophy, Politics and Society. 3rd ser. edited by Peter Laslett and W. G. Runciman. Oxford: Blackwell. 1967. Estlund, David M. Democratic Authority. A Philosophical Framework. Princeton, Oxford: Princeton Univer- sity Press, 2008. Holst, Cathrine. Expertise and Democracy. Oslo:ARENA, 2014. Mill, John Stuart. On Liberty and Other Essays, edited by John Gray. Oxford:Oxford University Press, 1991. Plato. The Republic. Translated by Tom Griffith. edited by G.R.F. Ferrari. Cambridge: Cambridge University Press, 2000. Rawls, John. A Study in the Grounds of Ethical Knowledge. Condered with Reference to Judgements on the Moral Worth of Character. Ph. D. Dissertation. Princeton University, 1950 apud. Estlund, David M. De- mocratic Authority. A Philosophical Framework. Princeton, Oxford: Princeton University Press, 2008. Rawls, John. A Theory of Justice. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1971. Rawls, John. Political Liberalism. New York: Columbia University Press, 1993. Rawls, John. Political Liberalism. New York: Columbia University Press, 1995. Rawls, John. The Law of Peoples. The Idea of Public Reason Revisited. Cambridge: Harvard University Press, 1999. Rousseau, Jean-Jacques. The Social Contract. London: Penguin Books, 1968. Surse web Doru Cireaºã. „Harta gazelor de ºist din România”. România Liberã. 21 octombrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/harta-gazelor-de-sist-din-romania-315807 Afrodita Iorgulescu, Liana Popa, Alexandru Taºnadi. „Gazele de ºist nu se regãsesc nici în Legea Petrolului, nici în Legea energiei electrice ºi a gazelor natural”. Cotidianul.ro. 27 ianuarie 2014 (accesat 23.06.2015) http://www.cotidianul.ro/gazele-de-sist-nu-se-regasesc-nici-in-legea-petrolului-nici-in-legea-energiei-elect rice-si-a-gazelor-naturale-231028/ „Referendumul din Pungeºti prinvind gazele de ºist, blocat de prefecturã”, Ziare.com, 8 noiembrie 2013 (ace- sat 20.06.2015) http://www.ziare.com/economie/gaze-de-sist/referendumul-din-pungesti-privind-gazele-de-sist-blocat-de-p refectura-1266961; „Oameni din zona în care se va face explorarea gazelor de ºist continuã sã punã întrebãri. Scrisoarea deschisã adresatã lui Victor Ponta în cazul Pungeºti”, Cotidianul.ro, 7 ianuarie 2014 (accesat 17.03.2016) http://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-adresata-lui-victor-ponta-in-cazul-pungesti-229606/ Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 73 „Comunicat de presã”, vremeanoua.ro, 15 martie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.vremeanoua.ro/comunicat-de-presa-21 „NU hotãrât fracturãrii hidraulice: dacã la altii se poate, la noi de ce nu? (video)”, vremeanoua.ro, 14 martie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.vremeanoua.ro/nu-hotarat-fracturarii-hidraulice-daca-la-altii-se-poate-la-noi-de-ce-nu V. M, „Patru ONG-uri ii cer lui Radu Stroe sa dispuna o ancheta privind „faptele” jandarmilor la Pungesti”, HotNews.ro, 5 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16142121-patru-ong-uri-cer-lui-radu-stroe-dispuna-ancheta-privind-f aptele-jandarmilor-pungesti.htm „ACTIUNI ALE ASOCIATIEI ROMANIA FARA EI”, stopfracturare.ro, (accesat 21.06.2015) http://stopfracturare.ro/actiuni-ale-asociatiei-romania-fara-ei/ „STOP Chevron and the Police abuse in PUNGESTI, Romania”, AVAAZ.org, 2 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://secure.avaaz.org/en/petition/All_humanrigts_NGOs_that_can_monitor_and_act_NOW_on_this_att ack_Save_the_village_of_Pungesti_Romania_from_fracking_and_a/?dxPlIab „Europarlamentarii Verzi cer preºedinþiei Parlamentului European încetarea abuzurilor Guvernului român în cazul Pungeºti”, partidulverde.ro, 17 decembrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.partidulverde.ro/2013/12/17/europarlamentarii-verzi-cer-presedintiei-parlamentului-european-inc etarea-abuzurilor-guvernului-roman-in-cazul-pungesti/ Florin Jbanca, „Preoþii de la Petru Vodã ºi scandalul gazelor de ºist. Reacþia BOR dupã ce monahii din Neamþ au dus o troiþã la Pungeºti”, adevãrul.ro, 14 mai 2014 (accesat 17.03.2016) http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/preotii-petru-voda-scandalul-gazelor-sist-reactia-bor-monahii-neamt-d us-troita-pungesti-1_537348220d133766a8a48c74/index.html „TABARA DE REZISTENTA DE LA PUNGESTI LUATA CU ASALT DE JANDARMI. Accesul spre locatie interzis, Chevron demareaza lucrarile in forta! (VIDEO)”, cuvântul-ortodox.ro, 2 decembrie 2013 (acce- sat 20.06.2015) http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/12/02/tabara-de-rezistenta-de-la-pungesti-luata-cu-asalt-d e-jandarmi-accesul-spre-locatie-interzis-chevron-demareaza-lucrarile-in-forta/ Alina Matis, „Uniunea Europeanã pune o primã frânã GAZELOR DE ªIST: cum vor avea þãranii din Pungeºti un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron”, gandul.info, 17 octombrie 2013 (accesat 20.06.2015) http://www.gandul.info/international/uniunea-europeana-pune-o-prima-frana-gazelor-de-sist-cum-vor-avea-t aranii-din-pungesti-un-cuvant-de-spus-asupra-proiectului-chevron-11524271 „Sub presiunea protestatarilor, Chevron suspenda din nou activitatea la Pungesti”, dailybusiness.ro, 7 decem- brie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/sub-presiunea-protestatarilor-chevron-suspenda-din-nou-activitat ea-la-pungesti-96484/ Liviu Iancu, „Chevron se retrage din România. Gigantul american renunþã la proiectele de exploatare de gaze de ºist”, Ziarul Financiar (zf.ro), 21 februarie 2015 (accesat 23.06.2015) http://www.zf.ro/zf-news/chevron-se-retrage-din-romania-gigantul-american-renunta-la-proiectele-de-exp loatare-de-gaze-de-sist-13866441 „Chevron renunþã la cãutarea de gaze de ºist din România”, Ziarul Financiar (zf.ro), 21 februarie 2015 (acce- sat 23.06.2015) http://www.zf.ro/eveniment/chevron-renunta-la-cautarea-de-gaze-de-sist-din-romania-13865562 Surse video Digi24.ro, „VIDEO. Incidente la Pungeºti. Chevron sesizeazã Poliþia Vaslui în legãturã cu distrugerile. Sus- pendarea activitãþii e temporarã”, video file, digi24.ro, 7 decembrie 2013 (accesat 17.03.2016) http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Proteste+cu+incidente+la+Pungesti+violente Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 74 apologeticumRO, „tvr intervieveaza localnici din Pungesti legat de exploatarea gazelor de sist_1”, video file, youtube.com, 22 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=fPR3T6kDlX8 apologeticumRO, „tvr intervieveaza localnici din Pungesti legat de exploatarea gazelor de sist_2”, video file, youtube.com, 22 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=hl_JN9UehlY TV Pungeºti, „ Primul documentar din Romania despre gaze de sist! TVR 1 (Gabriel Geamanu)”, video file, youtube.com, 21 noiembrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=udrJ0ebaNnQ RomaniaFaraEi, „19 octombrie – Proclamatia de la Pungeºti”, video file, youtube.com, 21 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=3YXWN41X2Ng Kanal D, „ Si preotii protesteaza la Pungesti impotriva exploatarii gazelor de sist”, video file, youtube.com, 6 ianuarie 2014 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=mHPGxrXKN1I Televiziunea Poporului, „Pr Vasile Laiu in fata jandarmilor de la Pungesti (sursa – BârladOnline)”, video file, youtube.com, 19 octombrie 2013 (accesat 17.03.2016) https://www.youtube.com/watch?v=TpPsTEWVtz8 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 75 Perspective_politice_2016_iunie.qxd 5/29/2016 9:35 PM Page 76