Perspective_politice_2015_iunie.pdf Exploatarea bunurilor limitate în termenii dreptãþii intergeneraþionale. Precauþie sau liberã utilizare? Analiza normativã a Legii Protecþiei Mediului ºi a Codului Silvic Abstract: The aim of this study is to analyse the way in which compensations and principles of intergen- erational justice function toward the environment issues. I will analyse the capacities of environment policies to generate tools for protecting and preserving the limited goods such that to fulfil both the pre- rogatives of intergenerational principles and to secure goods demanding of the next generations(inter- generational criterion). The main assumption is that the next generatons will have a claim for environ- ment resources to maintain their lives and for economic, social, technological development, at least in the same measure as the present generations. So through normative theories I will argue that next gen- erations cannot determine the amount of inherited resources and the responsability lies on actual gen- erations, to assume their successors quality and level of welfare, therefore is a need to institute some compensations and policies of fairness to restrict the abusive exploitation, to imply pecuniary and moral costs for today�s citizens and to guarantee a minimal level of the next generations welfare by maintain- ing a good environment quality. Keywords: environment policy, intergenerational justice, compensation, precautionary behaviour Resursele naturale în termeni economici ºi sociali reprezintã bunuri disponibile consumului ºi satisfacerii nevoilor necesare existenþei. Aceste bunuri naturale sunt împãrþite în finite ºi infinite, însã studiul îºi propune sã lucreze cu prima categorie de bunuri. Aºadar dacã un lucru este limitat ºi epuizabil atunci apar chestiuni legate de propor- þionalitatea consumului ºi dozarea respectivului bun în aºa fel încât acesta sã satisfacã nevoile optime cât de mult posibil. Raþionamentul unanim va fi acela cã dacã el nu va fi exploa- tat raþional atunci va exista riscul dispariþiei sale ºi posibila inexistenþã a unui substituent satisfãcãtor. Deci, urmãtorul pas al evaluãrii sale va fi crearea ºi instituirea unui sistem le- gislativ care sã poatã autoriza, limita ºi sanc- þiona consumul. Având în vedere discuþia de mai sus, cum am putea sã ne folosim de un bun comun finit fãrã sã lezãm capacitãþile ºi accesul celorlaþi in- divizi la acesta ºi în acelaºi timp sã ne supunem unui consum moderat pentru a-l conserva? Prin urmare mã voi folosi de teorii normative care vor genera ulterior le- gislaþii ºi instituþii. Teoriile normative existente spun cã trebuie sã analizãm problemele prin prisma prioritãþii, echitãþii ºi egalitãþii, de aceea, dacã ne referim la resursele naturale, gândi- rea colectivã trebuie sã fie precautã ºi moralã. Aceasta poate fi o perspectivã intrageneraþio- nalã iar pe baza acestor asumpþii este construitã abordarea acestei analize, care îºi extinde cer- cetarea ºi pe dreptate intergeneraþionalã legatã de consumul de resurse ºi protejarea mediului. Analiza propune identificarea teoriilor normative ce stau la baza dreptãþii între generaþii ºi im- plicit principiile dozãrii echitabile a resurselor naturale. Astfel principala întrebare a cercetãrii doreºte sã afle dacã bunul comun � pãdurea � supus defriºãrii constante este utilizat în mod precautiv în concordanþã cu satisfacerea nevoilor ge- neraþiei actuale sau exploatarea sa priveazã generaþiile viitoare de un drept intergeneraþional ºi le condamnã la un mediu maladiv. Sunt generaþiile viitoare expuse unui risc sau unui benefi- ciu neaºteptat? Politicile actuale au capacitatea de a gândi pe termen scurt ºi lung simultan, ast- fel încât sã satisfacã nevoile comunitãþii ºi sã conserve resursele pentru generaþiile viitoare? Politica de mediu este un mecanism de prudenþã sau de corectare ainegalitãþilor din viitor pro- venite din excese trecute? Chiar dacã legislaþia de mediu emite norme de consum ºi conser- vare, protejare ºi sancþionare, sunt aceste prevederi legislative implementate cu succes de cãtre organele executive? Pentru a rãspunde întrebãrilor cercetare voi folosi cadrele normative ale dreptãþii intergeneraþionale. Evident, dreptatea intergeneraþionalã nu este o teorie independent construitã ci lucreazã cu principii ale echitãþii, egalitãþiiºi instrumente clasice de distribuþie/redistribuþie (John Rawls, Ronald Dworkin). Dupã identificarea principalelor curente de gândire ºi frecvenþelor teoretice derivate, voi extrage un model de analizã normativã pe dreptate intergeneraþionalã ºi mediu pentru a crea condiþiile de lucru cu legislaþia din România în acest sens. Voi discuta pe mar- ginea Legii Protecþiei Mediului particularizând pe Legea Codului Silvic ºi îmi propun sã veri- fic dacã legislaþia, din punct de vedere normativ, integreazã componenta intergeneraþionalã ºi evident dacã o utilizeazã în practicã. Pentru a fi validã, legislaþia trebuie sã conþinã o parte de evaluare/inventariere a patrimo- niului forestier, necesarã construcþiei limitelor de consum ºi aplicãrii sancþiunilor, o parte pre- cautivã dedicatã protejãrii/regenerãrii/împãduririi, o componentã coercitivã care stabileºte ºi aplicã sancþiunile ºi nu în ultimul rînd mecanisme de echitate ºi egalitate bazate pe dezvoltare durabilã ºi compensaþii adresate urmãtoarelor generaþii. Desigur, aceste componente se pot le- gitima doar prin aplicarea lor în realitate. Rezoluþia Consiliului din 15 decembrie 1998 privind strategia forestierã a UE a stabilit un cadru pentru gestionarea sustenabilã a pãdurilor. În iunie 2006, a fost adoptatã o Comunicare privind planul de acþiune UE în domeniul forestier (COM(2006)0302). În iulie 2010 Parlamentul a sprijinit o propunere a Comisiei privind pre- venirea introducerii pe piaþa UE a lemnului sau produselor din lemn recoltate în mod ilegal ºi o comunicare a Comisiei privind mãsurile de reducere a despãduririlor care au intrat în vigoare în 20121. Atunci când utilizãm/consumãm resurse suntem responsabili de faptul cã dãunãm existenþa altcuiva prin acþunile noastre. Uneori consumul de resurse poate fi prevenit, alteori este un act involuntar, pentru satisfacerea nevoilor (utilitãþi, mersul cu maºina/autobuzul, gunoi etc.), însã 72 Perspective politice când produci o daunã, este echitabil sã suporþi costurile unor compensaþii. Dacã gândim în ter- menii cost-beneficiu, presupunem exemplul lui John Broome în care propune construcþia unui proiect industrial care va aduce beneficii în viitorul apropiat dar va fi dãunãtor generaþiilor vii- toare. Aºadar conform moralitãþii ºi echitãþii, generaþiile actuale nu trebuie sã impunã costuri faþã de cele urmãtoare, care nu vor avea niciun beneficiu ºi vor fi prejudiciate2. Existã o obli- gaþie echitabilã pentru conservarea resurselor naturale pentru generaþiile viitoare ºi oamenii sunt datori faþã de alþii., mai ales când poate fi anticipatã imposibilitatea salvãrii suficiente a unor resurse.3 Pornind de la teoria egalitaristã a echitãþii a lui John Rawls, se contruiesc principiile drep- tãþii intergeneraþionale ºi formele de conservare a mediului. Aºadar, cel de-al doilea principiu enunþat de Rawls spune cã inegalitãþile sociale ºi economice sunt justificate dacã posturile ºi poziþiile sunt deschise tuturor, în condiþiile unei egalitãþi corecte a oportunitãþilor ºi sunt spre cel mai mare beneficiu al celor mai puþin avantajaþi membri ai societãþii4. Deci, acest princi- piu, aplicat pe dreptatea intergeneraþionalã, va permite consumul de resurse ºi dezvoltarea ac- tualelor generaþii, atâta timp cât acest consum va duce la progrese de care se vor folosi gene- raþiile viitoare, dar dacã aplicãm ºi pe dreptatea intrageneraþionalã, exploatarea va fi acceptatã atâta timp cât li se permite ºi celorlalþi indivizi sã utilizeze bunul comun spre satisfacerea nevoilor sau spre progresul individual. Christoph Lumer pleacã de la asumpþia cã generaþiile actuale îmbunãtãþesc condiþiile de viaþã ale urmãtoarelor generaþii, aºa cum generaþiile predecesoare lor au adus un aport în îm- bunãtãþirea traiului actual. κi argumenteazã poziþia prin exemplul Europei de Vest care s-a dezvoltat în ultimele secole datoritã efortului depus de cãtre generaþiile trecute. De exemplu, progresul economic ºi tehnologic au redus sãrãcia; au uºurat munca; au dus la apariþia dreptu- rilor civile ºi a sistemelor de redistribuþie etc...5 Lumer aplicã principiul diferenþei al lui Rawls pe teoria intergeneraþionalã ºi spune cã orice generaþie trebuie sã lase succesoarelor sale re- surse suficiente încât acestea sã îºi îmbunãtãþeascã condiþiile de viaþã în comparaþie cu cele tre- cute ºi sã se poatã dezvolta încât sã le îmbunãtãþeascã ºi pe cele viitoare. Deci, asumpþia sa este cã un consum moderat de resurse neregenerabile este justificat atâta timp cât avantajeazã generaþiile viitoare în termeni de progres6. O altã teorie a dreptãþii redistributive care se aplicã pe problema intergeneraþionalã vine din direcþia lui Ronald Dworkin. Acesta vorbeºte despre douã tipuri de egalitate: egalitatea de bu- nãstare ºi egalitatea de resurse, ºi opteazã pentru a doua varianta ca fiind echitabilã. Respinge egalitatea de bunãstare deoarece, spune el, acest tip de egalitarism nu ar funcþiona în cazul în care nu s-ar ºti nimic despre preferinþele indivizilor ºi astfel s-ar recurge tot la egalitatea de venit/resurse7. Aceeaºi obiecþie o face ºi Rawls care se opune distribuirii unei cantitãþi mai mari de resurse indivizilor cu preferinþe mai scumpe pentru a se atinge egalitatea de bunãstare. Astfel, ei sunt în favoarea egalitãþii de resurse8. Spre deosebire de Rawls ºi Dworkin, G. Cohen ºi Richard Arneson, spun cã dreptatea re- sursistã nu este interesatã de bunãstarea indivizilor pentru cã face obiecþii la adresa �gustu- rilor/preferinþelor scumpe�. Ei considerã cã în loc de �egalitate de bunãstare� trebuie sã folo- sim �egalitatea oportunitãþii de bunãstare� astfel încât, dacã un individ dezvoltã preferinþe pentru gusturi scumpe, iar altul se mulþumeºte cu preferinþe modeste, atunci dreptatea va trebui sã se adapteze dupã cel cu gusturi scumpe pentru a se crea cu adevãrat egalite de bunãstare9. Aceastã formulã a dreptãþii ºi egalitãþii se instrumentalizeazã, la fel ca celelalte, pe teoria drep- tãþii intergeneraþionale ºi se considerã cã în cazul în care generaþiile viitoare vor dezvolta gus- turi scumpe, atunci este nevoie sã alocãm resurse suficiente10. iunie 2015 73Perspective politice Astfel, dupã inventarierea categoriilor principale ale teoriilor dreptãþii ºi egalitãþii ºi extra- polarea lor pe problematica dreptãþii intergeneraþionale, se observã cã protecþia ºi conservarea, implicit conceptul de compensaþie, sunt extrase din teoria normativã care practic genereazã legislaþia ºi fac obiectul analizei prezente. În aceastã secþiune voi vorbi despre modul de distribuþie al resurselor în maniera intergeneraþio- nalã, cum ar trebui sã se facã aceastã distribuþie ºi echitatea ei, cazul prejudiciilor intergenera- þionale, implicarea conceptului redistribuþiei/compensaþiei ºi responsabilitatea individualã/ge- neraþiei. Aºadar, voi opta pentru perspectiva distribuþiei echitabile a resurselor între generaþii, asumarea responsabilitãþii generaþiilor actuale pentru conservarea ºi transmiterea resurselor cã- tre generaþiilor succesoare ºi pentru un sistem redistributiv-implicarea unor costuri/sancþiuni intergeneraþionale ºi intrageneraþionale- tradus în forma compensaþiilor. Iniþial, voi vorbi despre principul �poluatorul plãteºte� care ia în calcul principiul respon- sabilitãþii istorice (sau a nedreptãþii din trecut conform lui Cowen Tyler) dar ºi celei actuale. Asta presupune cã statele au împãrþit bunul în mod egal, iar societãþile mai rapid dezvoltate ºi-au epuizat doza repartizatã poluând mai mult în procesul de dezvoltare, astfel au folosit ºi din porþia alocatã statelor sub-dezvoltate, întrucât acestea nu au avut capacitatea tehnologicã sã se foloseascã de bunul primit11.Principiul presupune câteva obiecþii, respectiv, cei care au poluat s-au aflat în spatele unui �vãl al ignoranþei� astfel nu au avut cunoºtinþã despre bunul limitat (aici, atmosfera sau teritoriu conform lui Tyler) ºi efectele acþiunilor lor astfel au acþio- nat dupã principiu �primul venit, primul servit� sau �liber pentru toþi�. Dacã luãm în conside- rare aceste obiecþii atunci niciun procedeu de redistribuþie sau compensare nu mai e valabil iar Gardiner spune cã dacã nu i-am supune la costuri pe cei ce au beneficiat de mai mult decât cantitatea de resurse alocatã lor, atunci cei dezavantajaþi vor fi vulnerabili12 ºi ar fi motivaþi sã consume ºi ei la rândul lor la fel de mult. Astfel principiile enunþate mai sus nu sunt echitabile, deci principiul poluatorul plãteºte este unul fezabil din punct de vedere normativ13. Joseph Mazor susþine ideea de �obligaþie a transferului unei cote egale�. Conform acestui principiu fiecare generaþie are sarcina sã lase urmãtoarelor generaþii o cantitate egalã de re- surse, la fel de multe ºi la fel de bune14. El spune cã o datã ce membrii unei alte generaþii exis- tã, membrii primei generaþii au datoria sã le acorde o parte din resursele naturale sau resurse echivalente egale cu cantitatea de care s-a bucurat prima generaþie15. Ca o criticã a acestor asumpþii, Brian Barry susþine cã generaþiile viitoare nu au nicio put- ere de ameninþare ºi revendicare faþã de generaþiile anterioare lor. El spune cã nu poate exista o reciprocitate între generaþii pentru cã nu trãiesc ambele în acelaºi timp, iar prima generaþie nu e obligatã sã o ajute sau sã îi transfere resurse urmãtoarei generaþii pentru cã aceasta nu a contribuit cu nimic la existenþa generaþiei iniþiale, iar Derek Parfit propune aceeaºi criticã prin �problema non-identitãþii� susþinând cã generaþiile urmãtoare nu cunosc prejudiciile aduse re- surselor ºi astfel nu pot emite revendicãri în necunoºtinþã de cauzã16. Mazor combate critica lui Derek Parfit ºi spune cã generaþiile urmãtoare în aceste condiþii într-adevãr nu pot avea revendicãri pentru o �nedreptate din trecut�, însã pot avea pretenþii pentru cã e neîndreptãþitã în timpul existenþei sale, având în vedere prerogativa echitãþii ºi egalitãþii în raport cu genera- þiile trecute. Deci, Mazor îºi menþine poziþia ºi afirmã cã generaþiile prezente trebuie împartã 74 Perspective politice o cantitate egalã de resurse cu succesorii sãi, sã îºi asume obligaþiile faþã de generaþiile viitoare ºi sã plãteascã compensaþii pentru resursele utilizate (equal-share-transfer obligation)17. În aceastã secþiune aplicativã voi analiza legea privind protecþia mediului ºi Codul Silvic din România. Voi prezenta legislaþia în vigoare ºi voi extrage articolele relevante, constituente ale componentelor normative: protejare/conservare, compensare/redistribuþie ºi coerciþie. Apoi voi face paralela cu rapoartele de mediu privind fondul forestier. În urma acestei analize voi putea constata dacã prevederile legislative respectã principiile normative conform cãrora se urmãreºte protejarea mediului ºi conservarea sa pentru generaþiile urmãtoare, dacã acþiunile intreprinse de cãtre organele executive/control reuºesc sã îºi îndeplineascã atribuþiile conform legislaþiei. La baza politicii de mediu a Uniunii Europene stau Articolele 174-176 aleTratatului Comu- nitãþii Europene (TCE) ºi Articolele 2, 6 ºi 95. Astfel, Articolul 174 propune ca politica comu- nitarã în domeniul mediului sã contribuie, printre altele, laconservarea, protecþia ºi îmbunãtã- þirea calitãþii mediului ºi utilizarea raþionalã ºi prudentã a resurselor naturale. Aceastã politicã din spaþiul comunitar se bazeazã pe principiile precauþiei, prevenirii, �poluatorul plãteºte�18. Legea 46/2008 actualizatã a Codului Silvic19 include 139 de articole construite pe princi- piile protejãrii ºi conservãrii, aici fiind inclus ºi cadrul coercitiv (sancþiuni/controale) ºi cel re- distributiv (compensaþii, alocãri bugetare). Aºadar, pe componenta conservare/protejare /dez- voltare durabilã întâlnim art. 5 cu principiile care stau la baza gestionãrii durabile a pãdurilor. Apoi articolele 17, 19-25 prevãd modul de gospodãrire ºi întreþinere a pãdurilor, principiile ºi normele tehnice în acest sens ºi cheltuielile necesare întreþinerii ºi protejãrii. Aici se include realizarea lucrãrilor de regenerare, lucrãri de îngrijire, prevenire ºi combatere a bolilor, ex- ploatarea raþionalã a masei lemnoase. Articolele 28-33 reglementeazã defriºarea speciilor în particular ºi prevãd reconstrucþia ecologicã (Art. 33). În articolele 48-50 sunt stabilite normele de prevenire ºi stingere a incendiilor, iar articolul 88(1),(3) stabileºte termenii programelor naþionale de împãdurire,în timp ce art.90 aplicã aceºti termeni în cazul perdelelor forestiere de protecþie care constituie un obiectiv major de interes public. Mai sunt incluse art.78-82 care militeazã pentru educaþia ecologicã ºi formarea unei conºtiinþe ecologice în scopul dezvoltãrii durabile ºi protejãrii (art.81-Luna plantãrii arborilor). De aici putem trage concluzia, din punct de vedere al principiilor normative, cã statul încearcã sã educe generaþiile actuale în scop con- servator pentru ca aceste sã nu dezvolte tendinþe de exploatare excesivã care ar putea dãuna mediului ºi generaþiilor viitoare. Apoi, pe componenta de compensaþii/redistribuþii/finanþare, practic, tot în scopul protejãrii ºi conservãrii, gãsim în articolele 19-25,33 stimulente financiare din partea statului pentru pro- tecþie ºi conservare dar ºi compensaþii în caz de calamitate. În articolele 34-47 se prevãd cos- turi, taxe ºi compensaþii venite din partea proprietarilor de pãduri(art.66- cei care au autoriza- þie de exploatare plãtesc o sumã de 5% din contractul de exploatare la începutul contractului) care se varsã în fondurile de reconstrucþie a pãdurilor stipulate în art. 41-42 (Fondul de ame- liorare a fondului funciar ºi Fondul de conservare ºi regenerare). Din aceste fonduri compen- satorii sunt finanþate împãduririle cu perdele forestiere de protecþie (art.90(4); art. 91), iar la rândul lor, proprietarii, sunt compensaþi prin art.101 atunci când sunt fãcute împãduriri pe terenurile lor cu astfel de perdele forestiere. Art.89-91 presupun construirea de programe de iunie 2015 75Perspective politice dezvoltare durabilã ºi protecþie, clar definite în spaþiu ºi timp (2 milioane ha pânã în 2035) ºi în plus realizate din ,,fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare ºi regene- rare a pãdurilor, alocaþii de la bugetul de stat� ceea ce înseamnã cã sistemul de taxare-redis- tribuþie este clar definit ºi este construit în scop progresist. Componenta coercitivã de control ºi sancþiuni este prevãzutã încã de la început (art.8-9), art. 53 restrângerea drepturilor proprietarilor, art. 70 prevede confiscarea lemnului defriºat ile- gal ºi valorificarea sa în scopul compensãrii iar de la art.102-139 se aflã doar prevederi legale ºi sancþiuni, împãrþite în funcþie de forma de proprietate ºi de amplitudinea infracþiunilor, cele mai drastice sancþiuni fiind aplicate în cazul defriºãrii perdelelor forestiere de protecþie ºi a pã- durilor protejate (art.105). Legislaþia privind Codul Silvic se pare cã se fundamenteazã pe principii normative aparþinând echitãþii ºi egalitãþii. Implicit aceste principii reformulate în manierã reglementa- tivã/ formalã, vizeazã ºi generaþiile viitoare pentru cã le asigurã o cantitate satisfãcãtoare de resurse, nu le priveazã teoretic de un bun comun necesar nevoilor lor ºi nu îi condamnã la un mediu maladiv. Dar, în continuare, voi analiza practicile reale ale autoritãþilor române ºi ale administratorilor de pãduri, în funcþie de forma de proprietate, în problema de mediu pentru a determina eficienþa legislaþiei ºi a organelor executive. La data de 31.12.2013 suprafaþa totalã a fondului forestier proprietate publicã a statului, admi- nistratã de RNP � Romsilva, este de 3.227.907 ha reprezentând aproximativ jumãtate din fon- dul forestier naþional. Acest fond forestier din administraþia RNP-Romsilva este constituit în douã grupe funcþionale- pãduri cu funcþie specialã de protecþie ºi pãduri cu funcþie de pro- ducþie ºi protecþie: 1) grupa I funcþionalã (pãduri cu funcþie specialã de protecþie) Total- 1.808.640 ha (58%). Aici intrã pãduri cu funcþie de protecþie a apelor ºi solurilor, cu funcþii de recreere, de protecþie contra factorilor climatici ºi industriali. 2) grupa II funcþionalã (pãduri cu funcþie de producþie ºi protecþie) Total � 1.310.202 ha (42%) + 109.065 ha (alte categorii de folosinþã). Aici sunt incluse te- renurile care servesc nevoilor de culturã/producþie/administreaþie silvicã, fâºia de frontierã ºi terenuri aflate în litigii. � Împãduriri � În 2010 a fost lansat Programului Naþional de Dezvoltare Forestierã, vizând terenuri degra- date ºi cu randament agricol scãzut, spre a fi împãdurite 49.300 ha21. În perioada 2005-2013 a fost prevãzutã împãdurirea a 156.000 ha terenuri degradate ( 20.4 mii ha de stat ºi 135.5 mii ha private) din care s-au împãdurit în total doar 18.500 ha (12%). Cu o medie anualã de împãdurire de 2000 ha, cele 155.900 ha prevãzute a se împãduri pânã în anul 2035 se vor împãduri în urmãtorii 78 de ani22. Pânã în 2020 se vor mai împãduri 13 mii ha terenuri degradate, suprafaþã mult inferioarã celei prevãzute în ultima variantã a Programu- lui naþional de împãdurire (55.000 ha), care a operat o drasticã diminuare a obiectivelor pre- vãzute pentru anul 2020, în programul elaborat în anul 201023. Finanþarea acestora este acope- ritã de bugetul de stat ºi/sau din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaþie silvicã24. În programul de împãduriri mai intrã ºi înfiinþarea perdelelor forestiere de protecþie, aceas- ta obligatorie pentru persoanele fizice ºi juridice ale cãror suprafeþe au fost cuprinse în docu- 76 Perspective politice mentaþiile tehnico-economice. Art.90 din Codul Silvic dinLegea nr. 46/2008, prevede cã admi- nistrarea perdelelor forestiere de protecþie se face, în mod obligatoriu, prin ocoalele silvice, iar finanþarea acestei administrãri se realizeazã de la bugetul de stat iar persoanele fizice sau juri- dice pe ale cãror terenuri agricole se înfiinþeazã perdele forestiere de protecþie rãmân în con- tinuare proprietari pe terenul respectiv ºi primesc anual, pânã la închiderea stãrii de masiv, o compensaþie a pierderii de venit25. Aceste compensaþii privind pierderile de venit ºi asigurarea costurilor de înfiinþare de cãtre stat prin finanþarea de la bugetul de stat ºi/sau din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaþia silvicã apar în Legea 46/2008 a Codului Silvic (Art. 41(1b,c), Art. 42(1b), Art. 90, Art.91)26 ºi O.M. nr.649/2008, O.M. nr. 706/2008. În anul 2013 s-a actualizat Program de realizare a perdelelor forestiere de protecþie pe pe- rioada 2010-2035 ºi s-a propus, printr-o hotãrâre a guvernului, o creºtere a totalului de perdele forestiere la 37.000 ha însã în perioada 2005-2013 au fost realizate doar 388 ha perdele fo- restiere iar la începutul 2014 suprafaþa de perdele forestiere mai micã cu 5.500 ha decât în 1957)27. Deci la fel ca programul de împãdrire al terenurilor degradate, acest program întâm- pinã deficienþe de implementare ºi procedurile derulate sunt greoaie. Regenerarea pãdurilor se face pe cale naturalã (regenerãri naturale) sau pe cale artificialã, prin împãdurire. Codul silvic impune proprietarilor/administratorilor de pãduri obligaþia de a regenera pãdurile în cel mult douã sezoane de vegetaþie de la executarea tãierii unice sau de- finitive ºi de a constitui fondul de conservare ºi regenerare a pãdurilor, din care sã se finanþeze lucrãrile de regenerare ºi de îngrijire a arboretelor28. Din analiza datelor privind suprafeþele de pãdure rãmase neregenerate în termenul legal la finele anului 2013, a rezultat cã aproape 60% din suprafeþele afectate de tãieri ilegale ºi de ac- þiunea factorilor biotici ºi abiotici au rãmas neregenerate, iar din totalul suprafeþei regenerate aproape 70% o reprezintã regenerãrile naturale. Astfel în perioada 2010-2013 au fost supuse procesului de regenerare 98.208 ha fond forestier de stat RNP-Romsilva din care au fost finali- zate doar 63.971 ha, majoritatea fiind regenerate natural29. � Defriºãri � În perioada 1990-2011, volumul tãierilor ilegale din pãdurile României s-a menþionat cu unele fluctuaþii anuale la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pã- durile aflate în proprietatea statului. Potrivit Greenpeace, în România se taie peste 3 ha de pã- dure/orã, iar din informaþiile RNP-Romsilva reultã cã zilnic se exploateazã 41 ha, o mare parte furturi/tãieri ilegale. Anul 1992 a reprezentat maximul de tãieri ilegale al perioadei 1990-2011 în care 281.517 m.c lemn au fost defriºaþi. În intervalul 2006-2011 se observã cã în 2011 s-a constatat o creºtere cu 12,4% a tãierilor ilegale faþã de 2010, dar în acelaºi timp o scãdere cu 3,5% faþã de anul de vârf (2009) al tãierilor ilegale din perioada analizatã30. Dar RNP-Romsilva are un program de recoltare (defriºãri legale) în 2015 a 9.412 m.c lemn (74% din volumul maxim admis la recoltare din fondul forestier)31. Estimarea volumului de masã lemnoasã tãiatã ilegal se rezumã la constatãrile organelor de control silvic, care nu au ca- pacitatea de a superviza întreg fondul forestier, iar volumul de lemn tãiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectã nici pe departe amploarea fenomenului de aceea o metodã de mas- care a tãierilor ilegale este cea a recoltãrii prin produse accidentale categoria I32. Astfel în pe- rioada 2012-2013, din 6.434 m.c lemn doar 211 m.c (4.2%) au avut aprobare de derogare de la prevederile amenajamentelor silvice. Aºadar suspiciunea cã în spatele recoltãrii de produse accidentale I s-ar afla ºi tãierile ilegale de masã lemnoasã este întãritã de repartiarea semni- iunie 2015 77Perspective politice ficativã a acestor tãieri în special în zona pãdurilor private ( persoane fizice sau unitãþi admi- nistrative-teritoriale)33. Din analiza efectuatã de cãtre auditorii publici externi ( Curtea de Conturi), s-a constatat cã statul, prin RNP-Romsilva, alocã însemnate resurse pentru paza pãdurilor dar, cu toate aces- tea, volumul tãierilor ilegale a continuat sã se menþinã an de an la un nivel foarte ridicat de- oarece controlul în pãdure, la locul unde au avut loc tãierile ilegale, s-a realizat într-o mãsurã mai redusã (18,6% din totalul verificãrilor), fapt ce a favorizat în opinia auditorilor publici ex- terni menþinerea unui curent infracþional ridicat la locurile de exploatare/tãiere, efectuarea unui numãr extrem de redus de acþiuni de control asupra activitãþilor cu impact major asupra dome- niului forestier, lipsa unei baze de date în sistem electronic pentru monitorizarea infractorilor ºi recidivelor, ceea ce a condus la încurajarea/perpetuarea infracþiunilor la regimul silvic prin tãieri ºi comercializãri ilegale de material lemnos din pãdurile proprietate publicã a statului. Pãduri private La data de 30.04.2014 situaþia retrocedãrilor de fond forestier proprietate privatã reprezen- ta 3.338.609 ha suprafeþe de terenuri cu destinaþie forestierã validate iar 3.171.594 ha puse în posesie proprietarilor. Aici vorbim despre persoane fizice, forme asociative de proprietate, unitãþi de cult/învãþãmânt, unitãþi administrativ-teritoriale34. Raportul Curþii de Conturi esti- meazã cã pânã în 2012 circa 561.168, 84 ha terenuri forestiere din proprietatea publicã a sta- tului au trecut sau sunt pe cale sã treacã abuziv în proprietate privatã. Multe pãduri private servesc exploatãrii de lemne ºi industriei de cherestea. Faþã de situaþia la 31.12.2010, în pe- rioada 1.01.2011-30.06.2012, s-au înregistrat multe situaþii de respingere a cerinþelor de recon- stituire a dreptului de proprietate sau situaþii de renunþare de cãtre solicitanþi35. Toþi proprietarii ºi deþinãtorii de fond forestier sunt obligaþi sã îºi asigure administrarea sau serviciile silvice printr-un ocol silvic autorizat (Art.10 din Legea 46/2008) ºi pot beneficia de lucrãri de punere în valoare ºi autorizare spre exploatare de masã lemnoasã numai dacã au amenajament silvic întocmit de cãtre serviciul silvic autorizat, pe baza unui contract (art. 16, alin. (2) ºi art. 129 din Legea nr. 46/2008).Comercializarea masei lemnoase þine de dreptul pro- prietarului de a exploata bunurile aflate pe proprietatea sa, cu condiþia ca veniturile obþinute sã fie utilizate pentru a acoperi cheltuielile pe care le incumbã serviciile silvice care trebuie efec- tuate în concordanþã cu prevederile amenajamentelor silvice ºi pe întreaga perioadã de valabi- litate a acestora. Dacã sunt îndeplinite aceste condiþii, se poate considera cã administrarea prin intermediul contractelor de prestãri servicii silvice îºi atinge scopul, chiar dacã administratorul nu e organizat ca o regie autonomã36. � Împãduriri � La capitolul împãduriri în cadrul pãdurilor private s-au efectuat regenerãri( artificiale, na- turale) iar în perioada 2010-2013 s-au împãdurit 30.179 ha37. � Defriºãri �38 Exploatarea masei lemnoase se face dupã obþinerea autorizaþiei de exploatare ºi predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice ºi în conformitate cu instrucþiunile privind ter- menele, modalitãþile ºi perioadele de colectare, scoatere ºi transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducãtorului autoritãþii publice centrale care rãspunde de silvicul- turã. [�] persoanele fizice pot exploata în regie proprie un volum de maximum 20 m3/an din pãdurile pe care le au în proprietate. [�] modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducãtorului autoritãþii publice centrale care rãspunde de silviculturã39. 78 Perspective politice În perioada analizatã 2005-2011, volumul tãierilor ilegale din pãdurile private administrate pe bazã de contracte de cãtre RNP-Romsilva a fost de 194.600 m.c. Având în vedere volumul mediu de 217 m3/ha, rezultã cã în perioada analizatã s-a tãiat/defriºat ilegal pãdurea de pe o suprafaþã de 89.674 ha40. Pe baza principiului �poluatorul plãteºte� este constituit Fondul pen- tru Mediu prin care se descurajeazã poluatorii/exploatatorii prin taxare ºi finanþarea proiectelor cu un impact pozitiv asupra mediului. Pe lângã taxare, aceºtia, în procesul de regenerare a pã- durilor, exploateazã masa lemnoasã prin extragerea arborilor maturi ce trebuie înlocuiþi de ar- borete tinere. Astfel experþii Curþii de Conturi constatã cã aceste contribuþii la Fondul de Me- diu genereazã venituri de trei ori mai mari decât plãþile efectuate pentru susþinerea programului de împãdurire a terenurilor degradate41. Pãduri virgine42 În anul 2000, prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional � Secþiunea a III-a � zone protejate, a fost creatã reþeaua naþionalã de arii protejate, care ainclus în zona de protecþie strictã a acestor arii (parcuri naþionale ºi naturale, rezervaþii ºtiinþifice), o suprafaþã de 55 000 ha pãduri virgine. În privinþa regimului de protejare a pãdurilor virgine pânã în anul 2010, cca. 55.000 ha (25%) sunt incluse în zonele de protecþie strictã, cca.150.000 ha (69%) protejate prin prevede- rile amenajamentelor silvice, fiind încadrate în grupa funcþionalã I a pãdurilor cu funcþii spe- ciale de protecþie, cca.14.000 ha (6%) încadrate prin amenajamente în grupa funcþionalã II a pãdurilor cu funcþii de producþie ºi protective. Prin legislaþia silvicã ºi prin amenajamentele sil- vice, tãierile în aceste pãduri sunt total interzise, în unele cazuri fiind acceptate ca excepþie doar lucrãri de conservare, menite sã asigure existenþa ºi continuitatea pãdurilor respective. Printr-un proiect realizat de RNP-Romsilva pe perioada 2000-2003 privind situaþia pãdu- rilor virgine, România deþinea 218.493 ha pãduri virgine inventariate, suprafaþã neschimbatã pânã în anul 2010. Raportul Curþii de Conturi susþine cã motivul pentru care acest tip de pã- duri de stat au rãmas intacte este reprezentat de condiþiile grele de accesabilitate, pãstrându-se astfel caracteristicile pãdurilor virgine. Faptul cã România deþine în prezent o suprafaþã impor- tantã cu pãduri virgine, este o consecinþã a conservãrii ºi protejãrii lor de-a lungul zecilor de ani de cãtresilvicultori, prin prevederile amenajamentelor silvice. Parcuri naturale ºi naþionale43 Potrivit punctelor 6-7 din anexa Legii 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul ju- ridic al acesteia �parcurile naþionale�, �rezervaþiile naturale ºi monumentele naturii� fac parte din bunurile care alcãtuiesc patrimonial public al statului. Dinamica suprafeþei de fond fores- tier de stat din parcurile naþionale ºi naturale, conform datelor prezentate de RNP-Romsilva, rezultã cã aceasta a cunoscut o diminuare continua astfel în 2000 existau 847.433 ha (22 par- curi protejate-10 naþionale; 12 naturale) iar în 2010 doar 348.871,8 ha. Potrivit situaþiei ariilor protejate aflate în administrarea/custodia RNP-Romsilva rezultã cã, în perioada 2001-2010 s-a retrocedat nelegal din parcurile naturale ºi naþionale suprafaþa de 89.418,2 ha. Prin urmare, echipa de audit a Curþii de Conturi constatã cã deºi trebuiau declarate bunuri din patrimoniul public al statului, acestea nu apar înregistrate în inventarul patrimoniu- lui public al statului potrivit HG nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bu- nurilor din domeniul public al statului ºi nici în alt act normativ. În prezent reþeaua naþionalã de arii protejate este definitivatã în mare mãsurã iar pe viitor, susþin experþii Curþii de Conturi, fiind necesare mãsuri concrete care sã asigure conservarea biodiversitãþii ºi peisajului. iunie 2015 79Perspective politice În acest studiu am analizat tema normativã cu privire la teoriile dreptãþii intergeneraþionale cu corespondenþe în problematica protejãrii ºi conservãrii mediului. Tema dreptãþii intergenera- þionale am încadrat-o în teoriile egalitariste, distributive ale dreptãþii ºi echitãþii, pentru a extra- ge principiile ºi modelul de bazã al cadrului legislativ. Dupã analiza fundamentelor normative ale dreptãþii intergeneraþionale am trecut spre particular adicã spre viziunile ºi perspectivele teoretice, prin intermediul cãrora se poate realiza un nivel echitabil de distribuþie al resurselor pe filierã intergeneraþionalã. Asumpþiile de bazã pleacã de la responsabilitatea individualã, apoi cea de grup/generaþie, care determinã practic nivelul de bunãstare ºi capacitatea de satis- facere a nevoilor generaþiilor viitoare. Componentele constituente ale teoriilor dreptãþii inter- generaþionale sunt conservarea, protejarea, consumul raþional ºi nivelul de responsabilitate. În secþiunea aplicativã am vorbit despre Legea Codului Silvic 46/2008 ºi despre încadrarea sa în teoriile dreptãþii distribuitve în termeni intergeneraþionali. Am constatat astfel cã legis- laþia încorporeazã ºi este construitã pe aceste principii normative pentru cã acºioneazã în sens precautiv, a dezvoltat sisteme de compensaþie/redistribuþie pentru corectarea inegalitãþilor sau abuzurilor, mecanisme de constrângere ºi coerciþie, aici vorbim despre parametri legali ºi sancþiuni clar definite, ºi programe de dezvoltare durabilã spre refacere a mediului. Actele adiþionale acestei legi sunt programele naþionale de împãduriri (2004,2010) ºi articolele legis- lative ale Codului Silvic care pun în practicã aceste principii. În primul rând legislaþia româneascã privind mediul, în mod implicit Codul Silvic, este constituitã în conformitate cu politicile de mediu ale Uniunii Europene care se fundamenteazã pe principii care acþioneazã prudent asupra mediului ºi funcþioneazã dupã principiul �polua- torul plãteºte�. Principiul �poluatorul plãteºte�, regãsit în teoria normativã la Gardiner este in- clus în politica din România prin OUG nr. 195/2005 Art.3privind protecþia mediului ºi în legea Codului Silvic prin Fondul de Mediu care are ca scop descurajarea poluatorilor prin taxare ºi finanþarea proiectelor cu un impact pozitiv asupra mediului. Acest principiu poate fi consider- at motivul principal pentru acþiunile de sancþionare ºi colectare de taxe, trimise mai apoi în fondurile pentru conservarea pãdurilor. Legea Codului Silvic 46/2008 din România se frag- menteazã în 3 componente constituente: � conservare/protejare � pentru dezvoltarea durabilã ºi întreþinerea bunului comun în scop intra- ºi intergeneraþional; avem articole legislative despre gestionarea durabilã a pãdurilor, mod de gospodãrire în sens protectiv, mijloace de finanþare ºi moduri de întreþinere ºi regene- rare a copacilor, prevenire ºi combatere a dãunãtorilor, reconstrucþie ecologicã ºi programe naþionale de împãdurire. Toate acestea conduc la concluzia cã legislaþia lucreazã în favoarea protecþiei pãdurilor ºi se doreºte menþinerea acestei resurse în stare exploratorie ºi funcþionalã pentru indivizii actuali ºi suficientã pentru satisfacerea nevoilor intergeneraþionale. � sancþionare/coerciþie � pentru stabilirea parametrilor legali de defriºãre sau exploatare ºi pedepsirea exceselor care prejudiciazã bunul comun; pentru aceastã secþiune sunt dedicate douã capitole legislative � art.104-art.121 (rãspunderi ºi sancþiuni) ºi art.122-art.139 (dispo- ziþii tranzitorii ºi finale) care încheie legislaþia în manierã imperativã ºi coercitivã privind con- sumul resursei fondul forestier. Aici gãsim prevederi legale ºi sancþiuni în funcþie de forma de proprietate ºi de amplitudinea infracþiunilor sãvârºite în fond forestier, pedepse drastice pri- vind defriºãrile pãdurilor de interes public, strategic ºi de protecþie (perdele forestiere). Aºadar aceastã componentã secundã este clar reglementatã ºi patentatã în legislaþie, fapt ce caracte- 80 Perspective politice rizezã propensiunea organelor legislative spre protecþia mediului ºi combatarea acþiunilor eva- zive, de exploatare excesivã sau ilegalã. � sistemul de compensaþii � componentã normativã care practic derivã din componenta an- terioarã(sancþiuni) ºi foloseºte taxele/amenzile, colectate de la cei care exploateazã excesiv sau ilegal, pentru reîmpãduriri ºi pentru a întreþine bunul comun (pãdurea) în scopul asigurãrii ne- cesarului de bunuri, oxigen ºi spaþiu de recreere pentru restul indivizilor care au nevoie ºi nu fac din pãdure un instrument de maximizare al bunãstãrii prin exploatare/defriºare. Aceste compensaþii acoperã ambele criterii generaþionale respectiv intra- ºi inter-; cadrul teoretic care vorbeºte despre formele de compensaþie se aflã în teoriile egalitariste ale echitãþii ºi redis- tribuþiei ale lui John Rawls ºi Ronald Dworkin. Rawls spune cã inegalitãþile sunt justificate atâta timp cât cei dezavantajaþi pot prospera în urma politicilor care le oferã oportunitãþi egale spre beneficiul lor. Aplicat pe dreptate intergeneraþionalã, Lumer interpreteazã teoria ºi spune cã va permite consumul de resurse ºi dezvoltarea actualelor generaþii, atâta timp cât acest con- sum va duce la progrese de care se vor folosi generaþiile viitoare, dar dacã aplicãm ºi pe drep- tatea intrageneraþionalã, exploatarea va fi acceptatã atâta timp cât li se permite ºi celorlalþi in- divizilor sã utilizeze bunul comun spre satisfacerea nevoilor sau spre progresul individual. Mai apare teoria transferurilor de pãrþi egale ºi a nedreptãþilor din trecut (Mazor 2010). Aºadar dupã reinventarierea cadrului normativ se poate verifica implicaþiile acestuia în cadrul legislaþiei, astfel art.19-25,33 prevãd stimulente financiare din partea statului pentru protecþie ºi conservare dar ºi compensaþii în caz de calamitate, art. 66 supune proprietarii de pãduri care au autorizaþii de exploatare sã plãteascã o taxã de 5% care se varsã în fondurile de recon- strucþie; în art. 41-42 apar fondurile de compensaþii constituite din taxele/amenzile celor care exploateazã excesiv sau ilegal (Fondul de ameliorare a fondului funciar ºi Fondul de conser- vare ºi regenerare), din aceste fonduri compensatorii sunt finanþate reîmpãduririle, regenerãrile artificiale ºi împãduririle cu perdele forestiere de protecþie (art.90(4); art 91), iar la rândul lor, proprietarii, sunt compensaþi prin art.101 atunci când sunt fãcute împãduriri pe terenurile lor cu astfel de perdele forestiere. Mai apar programe de dezvoltare durabilã, definite în timp ºi spaþiu( 2 milioane ha pânã în 2035) finanþate tot din fondurile compensatorii. Aºadar, la nivel teoretic ºi legislativ se poate spune cã Legea Codului Silvic 46/2008 func- þioneazã pe principii favorabile mediului(conservare, protejare, sancþiune), echitabile, redis- tributive, ºi-a creat pârghiile de implementare a acestor principii ºi dispune de instrumentele necesare îndeplinirii atribuþiilor legislative. Se poate spune cã legislaþia lucreazã la nivel intra- generaþional, pentru cã acordã ºi drepturi de exploatare comunitãþilor locale pentru dezvolta- rea zonelor(comunitãþi devãlmaºe), dar alocã resurse cãtre împãduriri/regenerãri /agrement pentru pãstrarea necesarului de bunuri de consum ºi recreere necesar celorlalþi cetãþeni, iar în acelaºi timp lucreazã ºi în scop intergeneraþional pentru cã fondurile de ameliorare a fondului funciar ºi regenerare sunt constant întreþinute, se pãstreazã o consecvenþã a alocãrii fondurilor considerabile pentru împãduriri iar elementul cheie îl reprezintã programele naþionale de îm- pãduriri care vizeazã perioade lungi de timp ( 2005-2035; 2010-2078) tocmai pentru alocarea unor cote echivalente de bunuri (pãduri) generaþiilor viitoare. Pentru a cuantifica acþiunile ºi implementarea legislaþiei am luat în considerare rapoartele Cuþii de Conturi (1990-2012; 2010-2013) privind situaþia patrimonialã a fondului forestier. Aceste rapoarte constatã abateri de la legislaþie ºi ineficienþa organelor executive ºi de control. Constatãm astfel cã statul alocã fonduri ºi deruleazã acþiuni în mod frecevent ºi adecvat sco- purilor de protejare ºi conservare a mediului, dar nu ajunge la randamentul dorit din cauza iunie 2015 81Perspective politice �curelelor de distribuþie� a legislaþiei, respectiv organele executive însãrcinate cu suprave- gherea, sancþionarea ºi controlul teritorial. Conform Curþii de Conturi, începând cu 1990 proprietatea forestierã a fost fãrãmiþatã pen- tru cã legile de retrocedare elaborate în trepte, confuze ºi lipsite de viziune au facilitat abu- zurile, conflictele, litigiile, au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate ºi au condus la o fragmentare a proprietãþii forestiere. Proprietatea publicã a sta- tului asupra pãdurilor s-a diminuat prin reconstituiri abuzive iar autoritãþile au manifestat o oarecare pasivitate, asta pentru cã autoritatea publicã centralã de silviculturã nu a fost repre- zentatã la nivel politic înalt iar reorganizãrile frecvente au generat un perpetuu provizorat44. Administrarea pãdurilor în condiþii de rentabilitate ºi cu respectarea regimului silvic este difi- cilã în condiþiile fãrâmiþãrii proprietãþii, fapt ce îngreuneazã dezvoltarea lor într-o manierã du- rabilã. Dealtfel, este semnalatã o legislaþie lacunarã ºi incoerentã care nu corespunde cerinþelor fundamentale ale domeniului silviculturii, iar preþul aceste incoerenþe este plãtit prin defriºã- rile abuzive de pãduri ºi imposibilitatea dezvoltãrii durabile a pãdurilor. Tãierile ilegale de masã lemnoasã sunt cauzate de fragmentarea excesivã a proprietãþii fo- restiere, reglementarea cu întârziere a regimului silvic, regimul sancþionatoriu al delictelor sil- vice inexistent în primul deceniu de la începerea retrocedãrii terenurilor forestiere, necrearea unor structuri teritoriale de control în subordinea autoritãþii centrale care rãspunde de silvicul- turã. La acestea se adaugã creºterea gradului de pauperizare în mediul rural ºi pierderea lo- curilor de muncã din industrie ºi din alte ramuri ale economiei naþionale, dar ºi întreprinzãtorii care au vãzut în pãdure oportunitatea de a se îmbogãþi rapid ºi fãrã efort, ajutaþi de complicitãþi ale autoritãþilor de pe plan local, deci corpul silvic din paznic s-a transformat în complice la furt. Estimarea volumului de masã lemnoasã tãiatã ilegal se rezumã la constatãrile organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, iar volumul de lemn tãiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectã nici pe departe amploarea fenomenului de aceea o metodã de mascare a tãierilor ilegale este cea a recoltãrii prin produse accidentale. Deoarece tãierile ilegale de arbori au fost însoþite de neconstituirea fondului de conservare ºi regenerare, împãdurirea este puþin probabilã45. Privind cadrul legal sancþionatoriu pânã în anul 2004, sancþiunile pentru nerespectarea regimului silvic în gospodãrirea durabilã a pãdurilor nu au avut eficacitate, în lipsa unui sis- tem de control instituþional articulat. Nu a existat un sistem sancþionatoriu eficient, pe mãsura delictelor silvice practicate în masã, iar pãdurile aparþinând persoanelor fizice nu erau admi- nistrate. De asemenea, pânã în anul 2000 nu au existat instituþii de control a respectãrii regimu- lui silvic ºi a circulaþiei masei lemnoase. Un regulament cât de cât coerent cu privire la circu- laþia masei lemnoase ºi la controlul acesteia a fost adoptat abia în anul 2004. Ulterior, în perioada 2005�2013, deºi au existat un cadru legal sancþionatoriu ºi instituþii de control, efec- tele în combaterea faptelor privind nerespectarea regimului silvic ºi a circulaþiei masei lem- noase nu au fost cele scontate46. Privind împãduririle conform programelor de împãdurire elaborate la nivelul autoritãþii centrale care rãspunde de silviculturã, pentru perioada 2005-2013 s-a prevãzut împãdurirea a 156 mii ha de terenuri degradate din care s-au împãdurit efectiv 18,5 mii ha adicã de 8,5 ori mai puþin. Din analiza datelor privind suprafeþele de pãdure rãmase neregenerate în termenul legal la finele anului 2013, a rezultat cã aproape 60% din suprafeþele afectate de tãieri ilegale ºi de acþiunea factorilor biotici ºi abiotici au rãmas neregenerate, iar din totalul suprafeþei re- generate aproape 70% o reprezintã regenerãrile naturale. Pânã în 2020 se vor mai împãduri 13 82 Perspective politice mii ha terenuri degradate, suprafaþã mult inferioarã celei prevãzute în ultima variantã a Pro- gramului naþional de împãdurire (55 mii ha), care a operat o drasticã diminuare a obiectivelor prevãzute pentru anul 2020, în programul elaborat în anul 201047. Din concluziile de mai sus, rãspunsul la întrebarea de cercetare privind utilizarea bunului comun � pãdurea � este unul pesimist pentru cã, având în vedere ambiguitatea legislativã, con- fuzia proceduralã, incapacitatea ºi pasivitata organelor executive ºi de control, fondul forestier nu este utilizat în mod prudent conform Codului Silvic, care este foarte bine fundamentat din punct de vedere normativ, se practicã defriºãri excesive ºi preponderent ilegale ce depãºesc nevoile generaþiilor actuale, iar privind în termeni intergeneraþionali, datele ne conduc la un scenariu negativ care priveazã generaþiile viitoare de cantitatea necesarã de bunuri generatã de pãdure ºi implicit sunt condamnate la un mediu maladiv. Deci chiar dacã legislaþia de mediu aflatã în Legea Codului Silvic 46/2008 include preve- deri legale protective, echitabile, redistributive care soluþioneazã la nivel teoretic impedimen- tele intra- ºi intergeneraþionale, în realitate existã încã deficienþe ale mecanismului de prudenþã ºi corectare a inegalitãþilor viitoare, din motive clar argumentate ºi probate de cãtre organele de anchetã ale Curþii de Conturi, astfel nu putem vorbi de o transparenþã sau despre o vigoare instituþionalã care poate gestiona eficient ilegalitãþile sau excesele factorilor antropici. Însã conform aceloraºi rapoarte sunt semne cã organele executive ºi de control se regrupeazã ºi încep sã funcþioneze conform regulamentului legislativ. 1 http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.4.4.html (accesat 5.02.2015) 2 Broome,John. 2008. The Ethics of Climate Change. Scientific American. pp.97-98 3 Mazor, Joseph. 2010. Liberal Justice, Future People, and Natural Resource Conservation. Philosophy and Public Affairs Vol.38 (No.4). p.381 4 Rawls, John. 1971. A Theory of Justice. Cambridge, MA: Harvard University Press. p. 60 5 Lumer, Christoph. 2006. Principles of generational justice. în Handbook of Intergeneraional Justice. Ed- ward Elgar Publishing, Inc. Northampton.MA. pp. 45-46 Birnbacher, Dieter. 2006. Responsibility for future generations � scope and limits. în Handbook of Inter- generaional Justice. Edward Elgar Publishing, Inc. Northampton.MA. pp.27,34 6 Lumer, Christoph. 2006. Principles of generational justice. în Handbook of Intergeneraional Justice. Ed- ward Elgar Publishing, Inc. Northampton.MA. p. 47 7 Dworkin, Ronald. 2000. Sovereign Virtue.The Theory and Practice of Equality. Cambridge. London � Harvard University Press. pp.12,14 8 Dworkin, Ronald. 2000. Sovereign Virtue.The Theory and Practice of Equality. Cambridge. London � Harvard University Press. pp.48-59 Rawls, John. 1982. Social Unity and Primary Goods. în B.Williams, A. Sen .Utilitarianism and Beyond. Cambridge. Cambridge University Press. p. 168 9 Cohen, G.A. 2010. On the Currency of Egalitarian Justice, and Other Essays in Political Philosophy. Princeton. Princeton University Press. p. 11 Arneson, Richard. 1991. Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare. Phi- losophy & Public Affairs. Penn.Temple University Press Arneson, Richard. 1989.Equality and Equal Opportunity for Welfare. Philosophical Studies 56. 10 Lippert-Rasmussen, Kasper. The Metric of Intergenerational Justice lippert@ps.au.dk. p. 7 11 Gardiner, M. Stephen. 2010. Ethics and Climate Change: An Introduction.WIREs Climate Change 1. p. 56 Tyler, Cowen. 1997. Discounting and Restitution.Philosophy & Public Affairs. Vol. 26. (No.2). pp. 171-172 iunie 2015 83Perspective politice 12 Shue, Henry. 1992. The unavoidability of justice. În Hurrell A,Kingsbury B. The International Politics of the Environment. Oxford. Oxford University Press. pp 373-397 13 Gardiner, M. Stephen. 2010. Ethics and Climate Change: An Introduction.WIREs Climate Change 1. p. 56 Tyler, Cowen. 1997. Discounting and Restitution.Philosophy & Public Affairs. Vol. 26. (No.2). p. 57 14 Face referire la �clauza lockeanã� care spune cã trebuie sã lãsãm generaþiilor urmãtoare o cantitate la fel multã ºi la fel bunã ca atunci când am gãsit-o Locke, John.(1924). Two Treatises of Government. London: J. M. DENT & SONS LTD.NEW YORK: E. P. DUTTON & CO. INC. pp.130-131 15 Steiner, Hillel. 2000. The Rights of Future Generations. New York. St. Martin�s Press. pp.159-164 Mazor, Joseph. 2010. Liberal Justice, Future People, and Natural Resource Conservation. Philosophy and Public Affairs Vol.38 (No.4). pp. 381,385 16 Barry, Brian. 1989. Democracy, Power, and Justice. New York.Clarendon Press. pp.496-497 Parfit, Derek. 1983. Energy Policy and the Further Future: The Identity Problem. în Energy and the Fu- ture. Douglas MacLean and Peter Brown.(1983) Totowa, N.J.Rowman and Littlefield. pp. 174-175 Parfit, Derek. 1984. Reasons and Persons. Oxford.Clarendon Press. pp.351-379 17 Mazor, Joseph. 2010. Liberal Justice, Future People, and Natural Resource Conservation. Philosophy and Public Affairs Vol.38 (No.4). pp. 390-391, 407 18 Politici de mediu. Ghidul Politicilor Uniunii Europene (Nr.4). Institutul European din România. p. 10 http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/politica_de_mediu_brosura_nr.4_.pdf (accesat 7.02.2015) 19 Articolele legii Codului Silvic( Art.1-Art.139) ºi explicaþia lor sunt preluate integral din Legea 46/2008 actualizatã. Codul Silvic http://legeaz.net/codul-silvic-legea-46-2008/ (accesat 5.02.2015) 20 http://www.rosilva.ro/articole/prezentare_generala__p_178.htm(accesat 27. 02.2015) 21 http://mmediu.ro/file/17.11.2010_Programul-National-Impadurire.pdf (accesat 5.02.2015) 22 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdfpp.14,73(accesat 3.03.2015) 23 ibidem p.76 24 ambele fonduri prezentate în Art. 91 din Legea 46/2008 actualizatã a Codului Silvic ºi art. 88 din Legea nr.18/1991 25 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdfpp.89-90(accesat 3.03.2015) http://legeaz.net/codul-silvic-legea-46-2008/ (accesat 5.02.2015) 26 http://legeaz.net/codul-silvic-legea-46-2008/ (accesat 5.02.2015) 27 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdfp15(accesat 3.03.2015) 28 Ibidem pp.62-63 29 Ibidem pp.13,63 30 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdfpp.99-101(accesat 6.02.2015) 31 http://www.rosilva.ro/articole/volumul_de_lemn_ce_se_recolteaza_anual_din_paduri__p_93.htm (ac- cesat 28.02.2015) 32 produse accidentale categ I reprezintã arboretele care sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici ºi abiotici dãunãtori, fãrã a se întocmi documentaþiile aferente sau fãrã a le supune aprobãrilor de derogare 33 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdfpp.10-11(accesat 3.03.2015) 34 http://www.rosilva.ro/articole/paduri_private__p_213.htm (accesat 27.02.2015) 35 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdfpp.22,82-83(accesat 6.02.2015) 36 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdfp.31(accesat 3.03.2015) 37 Ibidem pp.63-64 38 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdfpp.101-102(accesat 6.02.2015) 39 http://legeaz.net/codul-silvic-legea-46-2008/ (accesat 5.02.2015) 40 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdfp.102(accesat 6.02.2015) 41 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdfp.14(accesat 3.03.2015) 42 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdfpp.103-104(accesat 6.02.2015) 43 http://www.cjolt.ro/cjolt/gallery/legislatie/leg-213-1998.pdf (accesat 1.03.2015) 84 Perspective politice http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdf pp.104-15 (accesat 6.02.2015) 44 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdf Raportului de audit privind �Situaþia patrimo- nialã a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012� (accesat 6.02.2015) p. 17 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdf Raportului de audit al performanþei modului de administrare a fondului forestier naþional în perioada 2010 � 2013(accesat 3.03.2015) pp. 9,11 45 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdf Raportului de audit al performanþei modului de administrare a fondului forestier naþional în perioada 2010 � 2013(accesat 3.03.2015) pp. 10-11, 34-35, 65 46 ibidem pp.9-10 47 ibidem pp. 13, 63, 76, 141 1. Arneson, Richard. 1991. Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare. Phi- losophy & Public Affairs. Penn.Temple University Press 2. Arneson, Richard. 1989. Equality and Equal Opportunity for Welfare. Philosophical Studies 56. 3. Barry, Brian. 1989. Democracy, Power, and Justice. New York.Clarendon Press 4. Birnbacher, Dieter. 2006. Responsibility for future generations �scope and limits. în Handbook of Inter- generaional Justice. Edward Elgar Publishing, Inc. Northampton.MA 5. Broome, John. 2008. The Ethics of Climate Change. Scientific American 6. Cohen, G. A. 2010. On the Currency of Egalitarian Justice, and Other Essays in Political Philosophy. Princeton. Princeton University Press. 7. Dworkin, Ronald. 2000. Sovereign Virtue.The Theory and Practice of Equality. Cambridge. London � Harvard University Press. 8. Gardiner, M. Stephen. 2010. Ethics and Climate Change: An Introduction.WIREs Climate Change 1. 9. Lippert-Rasmussen, Kasper. The Metric of Intergenerational Justice lippert@ps.au.dk 10. Locke, John. 1924. Two Treatises of Government. London: J. M. DENT & SONS LTD. 11. Lumer, Christoph. 2006. �Principles of generational justice�. în Handbook of Intergeneraional Justice. Edward Elgar Publishing, Inc. Northampton.MA 12. Mazor, Joseph. 2010. Liberal Justice, Future People, and Natural Resource Conservation. Philosophy and Public Affairs Vol.38 (No.4). 13. Parfit, Derek. 1984. Reasons and Persons. Oxford. Clarendon Press. 14. Parfit, Derek. 1983. �Energy Policy and the Further Future: The Identity Problem�. în Energy and the Fu- ture. Douglas MacLean and Peter Brown. Totowa, N.J.Rowmanand Littlefield 15. Rawls, John. 1971. A Theory of Justice. Cambridge, MA: Harvard University Press. 16. Rawls, John. 1982. �Social Unity and Primary Goods�. în B.Williams, A. Sen . Utilitarianism and Beyond. Cambridge. Cambridge University Press 17. Shue, Henry. 1992. �The unavoidability of justice�. În Hurrell A, Kingsbury B. The International Politics of the Environment. Oxford. Oxford University Press 18. Steiner, Hillel. 2000. The Rights of Future Generations. New York. St. Martin�s Press. 19. http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.4.4.html 20. Lorenzo Vicario & Marcelo Sosa-Iudicissa- Biodiversitatea, natura ºi solul (accesat 5.02.2015) 21. http://europa.eu/legislation_summaries/environment/general_provisions/l32042_ro.htmPrincipiul pre- cauþiei (accesat 5.02.2015) 22. http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/politica_de_mediu_brosura_nr.4_.pdfcoord.Rodica Stãnescu- Po- litica de Mediu(accesat 7.02.2015) iunie 2015 85Perspective politice 23. http://legeaz.net/codul-silvic-legea-46-2008/Codul Silvic Legea 46/2008 actualizatã(accesat 5.02.2015) 24. http://mmediu.ro/file/17.11.2010_Programul-National-Impadurire.pdfProgramul naþional de împãdurire (accesat 5.02.2015) 25. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdfRaportului de audit privind �Situaþia patrimonialã a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012� (accesat 6.02.2015) 26. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdf Raportului de audit al performanþei modului de administrare a fondului forestier naþional în perioada 2010 � 2013(accesat 3.03.2015) 27. http://www.rosilva.ro/articole/prezentare_generala__p_178.htmAspecte generale privind fondul forestier, proprietate publica a statului, la data de 31.12.2013(accesat 27. 02.2015) 28. http://www.rosilva.ro/articole/paduri_private__p_213.htmPãduri private (accesat 27.02.2015) 29. http://www.cjolt.ro/cjolt/gallery/legislatie/leg-213-1998.pdfLegea 213 din 17 noiembrie 1998 privind pro- prietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia(accesat 1.03.2015) 86 Perspective politice