perspective noiembrie2012.pdf ©o6umf'q zzr. 2 9efspecthe pofitice 23 The Roma as a viability test for the EU social inclusion policy Abstract: The migration and Roma inclusion debate has gained a boost +n visibility and publicity at the halfway mark af the Decade oJRoma Inclusion, an initiative that select European governments, intergovernmental and nongovernmental organizations and Roma civil society began in 2005. This article debates the problems concerning the EU strategic initiative that seeks to improve the situation o# Roma throughout Europe- paRicuiarly in the areas of employment, education, housing and health - and to construct applied measures to accelerate Roma integration. Roma, the largest minoritygroup in Europe, have lived throughout the continentlfor centuries and have longjaced discrimination and high !eveis of poverty. Romania and Bulgaria, which joined the European Union (EU) in 2007. have particutarty large Roma popvtations. tn the last two years, Roma have come under new pressure in EU MemberStates such as !taty and France, which have emphasized expulsion as Q means af addressing migration concerns. For Romafrom Romania and Bulgaria who were living +n France. theyear lolo witnessed an escalation af this pressure alongside an escalation of the accademic and po!+tica{ debate regarding Roma inclusion. Keywords: socialinciusion, migration, the Roma problem. the European Union Acest articol a aparut ca parte a efortului de congtientizare a relevantei rezolvirii problemelor populatlei de etnie ca indicator al dezvoltariigi integrarii europene ant pentru Romania, cit ;i pentru celelalte tart europene. Gradul de integrare al minoritatilor etnice $i implicit, al etniciior roma. constitute unum dintre indlcatorli importanli pentru progresul social al !arilor membre UE. Articolul vine si com- pleteze studiile de ordin calitativ, abordind problematica romilor din perspectiva modelului lor cultural Problema mlgraliei gi integrarii romilor ca subject de dispute Titre Institutiile UE $i statele membre Suportul constant pe care Instituliile Uniunii Europene, pain reprezentantii sii il asigura minoritalil roma este apreciat, adesea. atunci cand, Inclusiv ia cel mai halt nigel politic, minorita- tea este victims a discriminirilor gi misurilor populiste adoptate de unele guverne. Inltiatlva Pregedintelul francez, Nicholas Szarkozi, este dear unum dintre cele mai cunoscute example Tn acest sens Discursul eurosceptlc ataca furibund a;a-zisul deficit de democra: !ie al institutiilor Uniunii Europene, ari sd ia Tn considerare aspec- tele de functlonaiitate ale acestei structure gigant formata din 28 de state membre. Institutiile Uniunii Europene trebuie si fie deasupra jocului politic al statelor membre, deasupra demagogiei gi deasu- pra intereselor statelor membre. In opinia mea, rolul institutiilor UE Viliam Oaie drd SNSF)A (rromaxa1963@yahoo.com) 24 (Betwee t Ittcfmiott andMcfmion sti Tn promovarea gi apararea idealului european chiar gi atunci and acesta plate pa- rea, din exterior. teoretic gi obiectiv. Parlamentul European a adoptat rezolulii privind integrarea romilor aproape anual, incepand cu 2005, toate in incercarea de a stabili un cadru unis la nivel European de rezolvare a acestei probleme de integrare. (Directiva CE 43/2000 este prima care a care abordat direct problema discriminirii romilor, fiind urmati de are institutii europene):. Comunicarea privind integrarea socials gi economics a romilor in Europa sau Raportul de analizi a implementarii instrumentelor europene gi politicilor pentru incluziunea romi- lor 2008-2010, sunt documente de referinla adresate specihc romilor '. A font creat gi un cadru de dezbateri, precum Summit-ul European pentru Minoritatea Roma, moderat de vice-pregedintele Comisiei. Viviane Reding gi comisarul pentru Ocuparea Fortei de Mun- ch, Afaceri Socials gi Incluziune Socials, Laszlo Andor3 Comisia Europeans a prezentat propria agenda pentru fnrograrea /om//or care, potrivit reglementarilor comunitare europene, devine obiectiv al statelor membre in strategia de cre;tere a UE pentru 2020. Planurile nationale de acliune menite sd garanteze accesul romilor la educalie, slujbe, sinitate gi locuinle trebuiau si tie prezentate pina Tn decem- brie 2011, pentru o prima evaluare Tn primavara lui 2012. E un pas important cu valoare politico ce leaga un document strategic .Strategia de cregtere a UE pentru 2020" de elimi- narea marginalizarii economice gi sociale a (ceea ce in mod oficial se recunoagte in do- cument) 'celei mai importante minorititi europene '. Tntr-adevir. spre deosebire de Agen- da Lisabona, obiectivele Europa 2020 constituie elemente realists. Este recunoscut ci nu toate statele vor putea atinge indicators de performanta egan in Tndeplinirea obiectivelor dad nu exists rezultate majore Tn integrarea romilor. Agenda pentru integrarea romilor este rezultatul unui nou summit gi materializeazi noi promisiuni gi noi discursuri solidare cu situalia romilor care, prin ele insele, nu pot aduce schimbiri notabile pe termen scurr. Sub aspectul functionalitatii gi al capacitalii de implementare practice, documentul nu va produce rezultate spectaculoase. fie gi pentru simplul motiv ci nu este insolit de misuri de constrangere sau eventuale sanctiuni pentru statele membre care nu se vor conforma obiectivelor strategies gi termenelor. Promisiunea CE de a publica in fiecare an un raport de progres aferent fiecirui stat membru nu va aduce rezultate efective Tn absenta unei conditionaria accesuluila resurse comunitare. De exemplu, la doug zile de la summit-ul european pentru romi. Tn Ungaria, partidul de extreme dreapta, Jobbik, care se legitimeaza pe baza unum discurs xenofob, neo-nazist, pe o retorici orientati Tn special Tmpotriva romilor, a oblinut 17% din voturi in alegerile parlamentare, intrind pentru prima data Tn istorie, Tn legislativul de la Budapesta $i devenind al treilea parted ca importanta '. Aceasti victorie e meniti si nasa noi te- meri gi si reaminteasci vechi paradoxuri ale societatilor democratize. In ce misuri gi pentru cit bmp valorile europene vor putea line piept unum val de ostilitate, sustinut in mod democratic? in acelagi bmp se avea in vedere gi faptul ci exists state membre ale Uniunii Europene care, dupe 17 ani, inca nu au ratificat. ari declaratii restrictive. Conventia -Cadru a Consiliului Europei din 1995 pentru protectia minoritarilor, ceea ce afecteazi direct drepturile romilor ca minoritate nationala (in tad precum Franca Grecia. Belgia si Luxemburg). In Romania, o rezolvare practice a problemei integrari romilor depinde gl de progresul procesului de integrate europeana. De exemplu. guver- nan!ii francezi au fost criticati de reprezentanlii Comisiei Europene pentru poiitica lor de expulzare a romilor. noiem6rie 2012 q'erspective paGltice 2j La rindul lor, oficialiiUE trebuie si inleleaga faptul cd nu se pot face progrese nota- bile Tn absenta unei pozitii unitary, inclusiv Tn rindul inaltilor functionary UE. Cu un an Tn urmi Pregedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aflat la Bucuregti, intrebat la sfargitul Tntilniriicu pregedintele Traian Bisescu care este pozitla sa fda de problema rromilor, a precizat ci trebuie privita ca o problems a fiecirei tad in parte, nu ca una la navel european: .,Este crucial ca toate tarile cu minoritati rrome sa faa tot ce pot pentru integrarea lor. Este foarte important si clarificdm cd integrarea rromilor este o problems nationale, nu europeana", o pozitie Tn contradiclie evidenti cu Strategia de care vorbim Realizind importanta nuantarilor, Inclusiv in aceasti problems sensibila, vom ilustra acest punct de vedere prim urmitoarea spell: Pozitia Frantei vis-a-vis de expulzarea romilor decis6 in 2010. Este dar gi pentru noi. ca gi pentru majoritatea analigtilor politico aifenomenului, ci a foss vorba de o acliune cu scop politic, adresat5 unei anumite codec tivitati. pron care presedintele Sarkozy Tncerca, de fapt, si igi mullumeasca electoratul ' Din punct de vedere legal, actiunile francezilor afecteazd un numir restrind de indivizi Strategic acestei politici gnu foarte hine ci cel putin unii dintre cei "repatriate voluntar" se vor intoarce curand, dar ceed ce conteaza nu e faptul ca romii se vor intoarece, ci media- tizarea succesuluirepatrierilor care au tinut capul de afis al agendei puff ice din hexagon In schimbul citorva zed de persoane repatriate cu 300 de euro in mana gi un bilet de avian, se obtine succesul Tn raport cu electoratul dreptei pe care nu l-ar putea obline pron campania polltice in care s-ar investi de zed de ori mai mult. Este adevirat Tnsd ci misurile au fast foarte limitate, cd nu s-au inregistrat cazuri de violenta gi abuzuri fizice. iar dreptul la liberal circulatie intra-comunltari trebuie fgcut Tn conditlile respectarii legii, Tn acest caz specific nefiind vorba de o Tncalcare a dreptului de libero circulalie care. cel putin Tn cazul Frantei, pentru cetalenii romani, pina Tn I ianuarie 2014. este limitat la 3 luna pe semestru. Celor multi, inclusiv ONG- uri rome care condamni gi stigmatizeaza Franca ca intreg pentru un gest limitat gi mai degraba accidental, dorim si le amintim ci aceeagi tara a fast gi este un adapost cam pentru sure de mii de romidin Europa Centrala gi de Est. multi dintre ei originari din Romania. In egala misuri suntem congtienli gi de faptul ci tot Franca. prim pre- ;edintele Jaques Chirac. a fast prlncipalul avocat al aderirii la Uniunea Europeans a Rominiei gi Bulgariei. Tn condlliile Tn care o mare parte a raportorilor considerau aceste !ari nepregatite. A fast o atitudine asumata. guvernantli francezi gtiind la ce si se astepte din perspectiva fenomenului migratlei. in ziua Tn care au pledat pentru eliminarea obligativitalii vizelor pentru centateniiromanigl bulgari respectiv aderarea la UE a celor doug !ari Semnalim un alt paradox. Presa occidentala Tn general gi presa francezi de mare tinuta gi respectabila Le Temps, Le Monde, La Liberation a avut o atitudine echilibrata gi de condamnare a unei decizii Tndreptata evident impotriva unei co- lectivita!i anume, cea a romilor '. Insd presa de mare tiraj din Romania Tn general a alimentat sentimentelo antiromi, cu titluri precum .Tntoarcerea !iganilor', articole scribe in generalintr-a manieri ironica, rautacioasd Tn generalTn Tntampinarea unor prejudecali ale populatiei majoritatre gi dintr-un anumit oportunism comercial, po- sibil aducdtor de beneficiifinanciare pe termed scurt dar posibil foarte pagubos pe termen lung. 26 (Between ImGision alts(E4c&ision ,,Caz.u{ roth". Utt test de viabilifate pentrlt politico sociatd a UE Inca de la Tnceputurile constructiei europene, tratatele constitutive, mergand pina la Carta Socials din 1961 , conlin drepturi sociale fundamentale, dind nagtere de-a lungul timpului unei identitali sociale europene '. Tratatele CE. gi ulterior UE, au vizat atingerea unei coeziuni sociale Tn interiorul Europei pain eliminarea excluziunii gia discriminirii. Concepfu/ de chez/une soc/a/d. Noua politico europeans pentru romi materializati Tn 'foaia de parcurs", last statele membre si gestioneze singure problema discriminiri acestei minoritati, in condiliile in care unele capltale, precum Budapesta, nu demonstrea- zi ci ar dod acest lucru. Comisia Europeans nu Tgi asuma decit rolul de a indira statele in care nu exists suficiente programe de includere socials, in conditiile in care din aproa- pe 27 de miliarde de euro disponibili. tarile UE nu au alocat pina alum decAt 100 de milioane de euro acestui probes. Declaratii de genul celor acute de comisarul pentru Justine, Viviane Reding, care atunci and a fast Tntrebati care sunt tarile codage in acest clasament a raspuns ,,Nu este un concurs de frumusete", sunt ilustrative gi neconvingatoare debi nu e mai pu- tin adevirat faptul cd problemele aunt dlferite de la un stat membru la altul, ceea ce gi implica o abordare diferitiP. Nu se pot utiliza aceleagi standarde gi cerinte pentru Romania, Slovacia. Ungaria sau Bulgaria, unde exists bute de mii de romi, cu cede utilizate fate de Luxemburg, unde nu sunt debit citeva sute ''. Romii sunt una dintre preocuparile majore ale prezentului gi mai ales ale viitorului. Vorbim despre romi astizi gi Tncercim si gasim solutii viabile.Vom vorbi despre roma gi maine, pentru ci odati cu nolte extinderi ale Unlunii Europene. numirul lor va create masiv (tarile din Balcanii de Vest, Turcia). iar solutiile nu par a fi la indemina autoritatilor nationale. Speranta de miata la nivelul UE este de 76 de ani pentru barbali gi de 82 de ani pentru femei ''. Cu o speranta medie de viata cu zece ani mai redusi debit cea a populatiei majoritare, cu o rata a mortalitatii infantile de pina la base ori mai mare. romii, cea mai mare minoritate etnici din Uniunea Europeans, trebuie si beneficieze de programe care sa le faciltieze ntegrarea gi recuperarea decalajului, programe mai bine concepute, cu conlinut gi mai ales cu solutii de implementare (gi, implicit. de monitorizare gi control al modulus de mplementarey:. Rapoartele india faptul ci sistemele educationale sunt inca selective. Romania, ca gi are state membre UE (Ungaria mai ales), a depus eforturi constante pentru atenuarea efectelor segregarii romilor, dar demersul e unul dificil, partial gi da- toritd faptului ci o eerie de interventii concepute in vederea combaterii segregarii au avut ca rezultat accentuarea disparitatilor pentru ci nu s-a tinut suficient cont de parti- cularitatile culturale ale acestei etnii. Pentru a obtine rezultate vizibile gi de durata sunt necesare politici educationale specifice. Este adevirat faptul ca, pron eforturi constante din ultimii10 -15 ani, s-a reugit crearea unei paturi de intelectuali din rindul comunitalii roma care activeazi cu precadere in domeniul educational, ;l ci sunt vizibile progrese indiscutabile, dear ci acestea nu tin pasul cu evolutia generali a societalii pentru a putea rezolva problema inegalitatii gi, in pele din urma, a mentalitalilor gi prejudecalilor din rindul populaliei majoritare. $i Tn acest caz, pentru a ajunge la nivelul de calificare mediu din tarile UE, aunt necesare politici specifice adaptate particularitatilor culturale ale etniei rome. De exemplu, Tn cazul comunitatilor de romi, lipsa unei calificari formale plate si fie rezolvati prin generalizarea unui sistem de recunoagtere a abilitatilor pro- fesionale dobAndite in context non-formal, un sistem practic gi eficient care in Romania noiem6de 2012 (Perspecthe po&tice 27 a facut doar pasi timizi. Initiativele de tip "a doua gansu" pentru adultiicare au abando- nat gcoala, reformarea unor curricule gi introducerea unor metode de invatare moderne raman la stadium de simple lozinci dad nu aunt implementate Tn cunogtinta de cauzi gi cu integrarea specificului socio-cultural al monoritatii rome. Solulia concrete pe care o subliniez este crearea sau activarea in scud bmp a unei mase critice de mediators culturali care si faa legatura dintre aceste initiative nationale ;icele ale Comisiei Europene cu populatia de etnie roma. Pentru a fi eficientl, ace$ti me- diatori culturalitrebuie si aclioneze nu doar pron intermediul mor institutiiguveranmentale dedicate ci maiales prin intermediul bisericilor goal asociatiilor religioase. Sinergia mediu- lui public cu cel al altar media mai apropiate de comunitatile locale este esenliala pentru succesul oricaruiprogram de integrare. In egala masura, sunt necesare programe de cre- are a competenteor interculturale la nlvelul profesorilor care si contribuie la crearea unei culturia tolerantei gia reducerii segregarii Tn gcoli. Sublinem odati in plus importanta acestui aspect nu dear din perspectiva intereselor comunitatii roma, dar in egala misuri din perspectiva intereselor Uniunii Europene, in general, ale cirei mari orage sunt de mutt bmp interculturale gi intertenice, gestionarea acestei situatii flind inca o provocare nerezolvati pe deplin. In ce privegte Romania, ca stat membru aflat la frontiera UE. in curind gia spatiului Schengen, trebuie si se pregateasca pentru a prima gi integra, nu paste mult bmp, comunitati de imigranli proveniti din spatiul extra-european. Este scena- riul care s-a Tntamplat in toate tarile europene traditional exporatoare de emigrants care, dupe un anumit bmp, au devenit ele insele obiectiv al emigrarii masive. Cazurile ltaliei, Spaniei, Portgaliei, Greciei sunt ari echivoc, gi ne avertizeazi cd trebuie si fim pregatiti gi si invatam din experienta acumulati de altai in gestionarea fenomenului migrationist, inclusiv prin promovarea multiculturalismului gia unei culturia tolerantei. Este o preconditie pentru a avea ganse, fie ele gi minime, de a Tndeplini obiectivul Strategies Europa 2020, care si-a fixat in ce priveste angajarea. un target de 75% din populatia Tn virsti de 20-64 de anita In statele membre ale Uniunil Europene, profilul demografic al romilor este diferit de cel al populatiei majoritare gi pe cale de consecinta solicits odati Tn plus misuri specifice gi adaptate. Cetateniiromi, Tntr-o propo4ie covargitoare, sunt tineri si foarte tineri: 35.7% au virsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populatia majorita- ri. Media de virsta Tn rindul comunitalii roma este de 25 de ani, comparativ cu o medie de 40 de ada populatiei majoritate. Acest profil demografic accentueazi cu precadere necesitatea unum anumit tip de programe de calificare gi insertle pe pia- ta mundi. Procentul total al populatiei roma, intra 5 gi10% din populatia unor tad precum Bulgaria, Romania, Ungaria gi Slovakia, nu reflects cu acuratete problemele integrarii pe piala mundi. Specificul demografic amintit mai sus, combinat cu limitarea acccesului la educatie gi calificare superioara, face ca procentul romilor care ar trebui si intre anual pe piata mundi Tn Romania si fie de 21% iar in Bulgaria de 23%. De integrarea pe piata mundi depinde Tn egala misuri $i mentinerea copiilor in scoli$i problemele cunoscute legate de accesul la locuinte decente, sanitate, integrare gi acceptare de catre majoritate etc. Exista estimiri ale Bincii Mondiale conform cirora integrarea complete a populatiei rome pe plata mundi ar aduce beneficii economize directe estimate la 500 de milioane de euro pentru o !ara ca Romania, la care s-ar adauga efecte benefice rezultate din creg- terea productivitatii, reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru asistenta sociala etc]4. :Bet tl,ee?t lllcfusion alta%cfusion Rotttii tn cotta ctttl dezbaterii abord&ritor lttetodologice ate tttigratiei in funclie de obiectivele urmarite, migratia ca fenomen $imigratia romilor. Tn particular. plate ti analizati diferh. Economgtii vor face uneori prea simplu, am putea spune chiar mecanic. o analizi "cost-beneficlu '. sau o analiza financiari. sau analiza echilibrului Tntre veniturile din remitente. sau dinamica gi amploarea efectelor pozitive ale remitenlelor asupra investltiilor gi consumului privat. Sociologii vor modela datele rezultate din cer- cetari empirice (adesea cantitatea $i calitatea interpretarli acestor date este Tndoielnica). Migratia plate fi beneficd pentru toate partile implicate, indiferent ci este vorba de tarile emitento, tarile receptoare sau emigrantii Tngigi, cu conditia existentei unui dialog, a re- cunoagterii problemelor gia abordirii realiste, nepoliticianiste, a acestora. Cel putin pina acum, din cite pare sa indice experienta istorica, chiar gi pentru 'perdantii" procesului, efectul global, pe termen lung. a fast unul pozitiv. Este greu de mdsurat cu acuratete, inclusiv la navel UE, gradul de migraliune, motivul fiind simply. Ne lipsesc datele statistice credibile giasta Tn primul rind pentru ci nu avem o standardizare in ce privegte statisticile referitoare la migratio. Chiar gi acum. definitia emigrantului diferi de la o tara la alta. Uniunea Europeans, luau ca intreg. dar $i fiecare stat membru in parte. dad se considers @ri in avangarda mondiali. trebuie si demon- streze acest lucru inclusiv prin abordarea Tntr-o manieri noun, post-moderna si post-in- dustrials, a conceptului de migratie. Nu once deplasare plate si fie catalogata azi drept migratio. Deplasarea spaliala a indivizilor, spatiul geografic, schimbarea regedintei, e de asteptat si aibi relevanla per se mai mica. Tn raport cu dinamismul circulatiei ideilor, al noului tip de relatii industriale. a capitalului social. Migralia intra-comunitari europeans nu este migratie, in ziua de azi mci chiar cei care achizitioneaza proprietati Tn alt stat membru nu pot fi considerate emigrants, iar cei care lucreazi intr-un alt stat membru, chiar gio perioada mai mare de bmp, cu ant mai pu- !in. Datele despre fenomenul migratiei. chiar dad sunt prelucrate in mod centralizat de Comisia Europeans, provin din surse diferite. de la diferite state membre care au utilizat proceduridiferRe de colectare. Chiar gi azi. fiecare stat membru igi colecteazi datele des- pre migralie intr-un mod specific. care reflects scopuri diferite, polltica sa pe aceasta lime (care reflects la randul ei politica celor aflali la putere) structura administrative, condltiile economice ale momentului, evenimente neprevazute etc. Romania plate si invete multe lucruri din experienta unum stat precum Italia care. Tn decursul a doug-trei decenii, s-a metamorfozat din !ara sursi a migratiei in !ara de destinatie, cu pecadere dln greselile de management ale fenomenului, datorate lipsei de experienta pe care guvernantiistatului italian le-au facut, neglijand un fenomen care tinde sa-$i pune amprenta asupra intregiievolutii demografice gi macro-economize a societatii italiene. Analiza fenomenului necesitd mai multi sustinere, nivelul cercetirii academice universitare, gi, in egala masuri. la nivelul atentiei mediatice de bud calitate. Cercetarile de pina acum india cel putin trei aspecte de care trebuie si se !ina cont pentru o mai buna gestionare a fenomenului: - cooperarea internalionala (incluzand aid gi coperarea intra-comunitari europeans). In mod gregit, incluslv la nivel european, se paseaza problema gestionarli migratiei in seama tariq de origine. - si devine mai ;tiintlfica (conectata cu aspecte ce tin de dinamica economicului gi de noiem6de 20]2 ©erspectiwe po€hice 29 dinamici demografice) gi, implicit. maiapolitica. Tn ce privegte gestionarea migraliei, atitu- dinea Han/ba/ ante sodas nu este recomandabili. Cunoagterea dinamicii fluxurilor migra- torii efective, cu atributele acestora, este necesari pentru a permite din tamp definirea gi ajustarea mediului economic gi social. Migratia este arareori un fenomen instantaneu gi imprevizibil. Circulatia persoanelor, a romilor inclusiv, nu este impredictibila. Aceasta are multiple Gauze (cele mai multe studiate gi cunoscute) de natura istorici, comportamenta- le. economics-sociale Aceleagi studii academice ar putea si demonstreze oricind ci, in ce privegte Euro- pa Occidentali. migratia, desk este descrisi (in presa mai ales) ca un feomen de forte majors, aleator gi nedorit, a fast gi este, in continuare, un instrument de politico economi- cs gi socials pe care intr-o bung misuri se gi bazeazi nivelul de trai gi bunastarea ari precedent de care cetatenii native din aceste state se bucuri (fare a o congtientiza sau recunoagte adesea). Cei ce contests aceasti realitate aunt invitati si vadi ce ar insem- na, fle gi pentru o singura zi, un Paris sau o Viena ari emlgranli...(in cazul Parisului este cunoscut). cercetarea aferenti studierii fenomenului si se regaseasca in strategii politice. adicd si fie valorizati corespunzator, ari a se llmlta la un articol publicat intr-o revista cltita de un public restrins de cunoscatori Re$eclii asupra opi tiilar din media!! acadentic Am selectat pe profesorul gl europarlamentarul din partea formaliunii maghiare Fidesz: George Schopflin, una din cede mai Importante figuri ale spatiului public occidental, deoa- rece opiniile sale le consideram ilustrative pentru o buna parte a reprezentantilor mediului academic cu care am intrat in contact, cu notabila distinctie cascopul acestui articol nu este si formuleze sloganuri gi declaratii pollticianist ci de a constata egecul strategiilor actuale de integrare a etnicilor roma's Masurile. destul de timide de altfel, de creare a unei paturi de intelectuali romi, prin lo- curile dedicate acestora Tn universltati gi prin alocarea de fonduri europene pentru progra- me destinate incluziunii sociale a acestei etnii, aunt considerate privilegii $i "discriminare pozitiva" care, Tn numele "corectitudinii politice", ricci si permanentizeze .minoritarii" la periferia societatii construite de ,,majoritari '. Este adevarat, am spune noi, ci dependen- !a de ajutoare sociale nu ajuta incluziunea socials, inclusiv a romilor. dar discriminarea pozitiva aplicata corect, poate, gi trebuie, si reprezinte acel impuls ari de care o cate- gorie sociala dezavantajata nu se va putea ridica nicidati din starea de marginalizare. Schopflln, gi desigur nu doar el, ar trebuisi faa necesara distinclie dintre area asistenta care creazi dependenta gi programele de asistenta care ii invala pe oamenicum si iasa din starea de dependenla (programele de reconversie profesionala, eforturile de creare a und paturi de cadre didactice provenind din rgndul romilor etc) care s-au bucurat de succes, iar schimbirile sunt vizibile, pron comparable cu nivelul de la care s-a pornit in urmi cu 20 de ani. Constatind egecul "corectitudiniipolitice" ca strategie de Integrare, Schopflin lanseazi o intrebare care, la randul ei, este ilustrativi pentru intelegerea deformati a problematicii rofl\or-- "cum asimilezi 12 milioane de oameni cu norme sociale $i culturale aflate in totals contradictie cu pele ale majoritatii?... Din palate, foade multi roma nu vor mai mutt decaf existenta actuala, una absolut disfunctionala din punctut de vedere al majoritadtor. (Bet'weer JncGision a?tdlE4cfusi07t Rom// frebu/e si se sch/mbe dang vor infegrare"'', justine George Schopflin in interviul acordat acordat EVZ in conditiile scandalului provocat de expulzarile din Franca in 2010. In sintezi, solulia lui Schopflin s-ar putea descrie ca: dad romii vor accepta o existenta complet diferlti de cea actuala. renunt nd la nomadism gi la ' slsfemu/ tami/ia/ exfens/sC atunci, intro genera\le, integrarea lor ar putea fi deja a reatitate. Romii, in general, nu au simtul teritoriului, nu-i deranjeaza Mode se afld at8ta bmp cit pot sa-$i uml8reasc& indeletnicirile. In al doilea rand. romii au ur} system familial extensiv. care e in tota18 con- tradic!ie cu traditia individualists pe care Europa este fondat6 Cuvintele lui Schopflin, pe care nu TI acuzim de rea-credinta sau sentimente anti- rome, sfideazi absurdul. E absurd a considera ci cineva nu igi doreste "mai mutt decat existenta actuala", romii sunt oameni cu aspiralii gi idealuri, care atunci cand, gi dada nu, se suprapun cu cele ale societatii majoritare, acest lucru se datoreazi nivelului scizut de educatie, siriciei gi marginalizarii. un perpetuu cerc vicios care se repeta peste tot pe mapamond gi de-a lungul istoriei. Aceleasi lucruri se spun. in general, despre toate comunitatile care vin cu obiceiuri gi cu norme sociale gi traditii diferite de cele ale majo- ritatii gi care aunt importante pentru cultura gi identitatea lor. Maorii din Noua Zeelanda. aborigeniidin Australia (considerali pina nu demult parte a faunei continentului), cetatenii de culoare de la periferia marilor orage americane sau comunitalile de emigrants asiatici aunt de generalii victime ale acestuicliseu. Sistemul familial extensiv, pe care Schopflin il consideridisfunctional, nu este o caracteristici specifics doer a etniei rom© si limiteazi 'traditia individualists" pe care este construiti Europa moderns la traditia $i gandirea an- glo-saxona. Amintim faptul cg, Tn Europa. mai exista gio traditie mediteraneana (vizibila mai ales in Sicili, Calabria) sau Tn tirile din Caucaz Tn care sistemul familial extensiv gi clanurile mai joaca gi azi un rol social important ari ca cineva si fi acuzat acest sistem de disfunctionalitate. In egala masura, in acest caz, realitatea familiilor numeroase nu are legatura cu vre-o traditie specific roma ci peste tot in Europa merge mini Tn mini cu saricia, nivelul scizut sau lipsa accesului la educalie. .Romii emigrants practice strategic economice paralele(ceQit, colectare de aer vechi, vinzare de ziare ercJ"''# acest mod de viata fiind Tn dezacord cu conventiile sociale Tn vigoare. respectiv normele societalilor europene dezvoltate. "Strategiile economice pa- ralele' aga cum le numegte profesorul Schopflin, nu sunt practicate doar de romi, ci de toate comunitatile de emigrants, Tn disperare de cauza gi Tn absenta unor alternative. Sunt strategic economize" practicate pe scan large de emigrantii magrebieni sau africans in Franta sau Italia, cel putin pina la gasirea altai alternative, adesea chiar de catre romini sau refugiati economics de are nationalitati. Nu plate fi negat faptul cd problema romilor are propria specificitate, Tn bud misuri unici Tn Europa. $tim ca, inca de la aparitia lor in Europa, acum mai bane de noun sute de ani, romii veniti din Asia, cu propriile traditii gi obiceiuri gi cu un simi al comunitatii foarte accentuat, nu au aderat la conventiile sociale acceptate, obiceiurile si cultura lor au rimas exotice, neintelese. Avand de ales Tntre pastrarea propriei identitali gi respinge- rea societatilor cu care au convietuit, romii au preferat adesea prima variants. Schopflin recunoaste cu realism faptul ci se dezbate mult problema romilor dar se face prea putin pentru a-i Tntelege, pentru a vent cu planurl si strategic de integrare pe termen lung dar care si fie realiste. Pentru a veni cu o strategie realists gi functionala aceasta trebuie sd porneasca de la o cunoagtere aprofundata a culturii rome, a modulus Tn care acegtia functioneazi ca grup gia aspiratiilor acestora. noiem6vie 2012 eerspecttve poGttice I Beneficiar al Proiectului "Constructia $iimplementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinar cu privire la problematica romilor" co6nantat de UE pron FondulSocial EuropeanlProgramulOperationa SectoriaIDezvoltarea Resurselor Umane zoo7-zoz3. 2 Council Directive. zhao 3 European Commission Assesses Recent Developments in France. Discusses Overatt Situation ojthe Roma and EU Law on Free Movement agEU Citizens, lolo 4 Rezotutia Parlamentutui European , zola 5 European Far-Right Dl:lends Sarkozy's Roma Policy. lolo. 6 Daley, zola 7 Fichtneri 2010 8 Taft, 2010 g Roma Rights: Fui! Text OfStatement By EUJustice Commissioner Viviane Reading, zan. zo European ideas-An intewiew with Commisioner Viviane Reading, zoxz u EU INCLUSIVE. zhao xz ibid x3 Cadrut UE pentru strategiile nal onate de integrate a romiior Rand Tn 2020, zoxl. t4 Romances; .4 Long Road. 20io i5 Stoiecesu, 2010 t6 ibid. z7 rb/d t8 +bjd 32 .Bet.t{,een IncGdon and'E4cfldon Bibliogta$e Council Direct/ve . 2000, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/LexUrlServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L: zoom:a8 o:o02z:ooze:en:PDF Daley, Suzanne. zola. Roma. on A4ov'e, Test Europe's.Open Borders. NewYorkTimes European Commission Press Release, September 2g. zotoidisponibilon line: www.europa.eu/rapid. accesat in data de o3.o4.zoiz. European Far-Right Defends Sarkozy's Roma Pollcyi 20xo. Euractive. disponibil on line: www.euractlv.com. accesat in data de o3.04.zoz2 European /deaf - An Interview with Commlsfoner Vivfane Read/ng. disponibil on line: http://www europeanideas.e u/pages/human-rights/human-rights/interview-with-commissioner-viviane- reding.ph p, accesat in data de u.o4.20i2 Fichtner. Ullrich. zoio. Sarkozy3 WarAgainst the Roma, SpiegelOnline, September i5, 20io disponibilon line www.spiegel.de accesat in data de o3.o4.201z EU INCLUSIVE-- transfer de date }i experience privind integrarea pe plata munciia romitor intro Romania, Bu/garin. fta/ia {iSpania. Comunicat de presidin o6 septembrie 20io disponibilon line: www.soros.ro/ro/ comunicate.detaliu.php?comunicat=az7. accesat in data de tz.o4.zot2 Rezotutia Partamentutui European . zoxi privind Strategic UE privind inctuziunea romilor, d\span\bi\ on line: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRefa-//EP//TEXT+TA+P7-TA-20za- oogz+o+DOC+XML+Vo//RO, accesat in data de ii.o4.zola Roma Rights: Full Text QfStatement By EU Justice CommissionerViviane Reading. disponibil on line. www. egovmonltor.com/node/43497, accesat a2.04.zola. Romanies: A Long Road". zola. Economist. September i6, 20ao.. disponibil www.economist.com. accesat in data de o4.o4.20i2 Romances: A Long Road '. zoio.fconom/st, September z6, 20ao., disponibil www.economist.com. accesat in data de o4.o4.20i2 Tah. Robert. zola. .Roma Expulsions Challenge Europe's Benevolent Self-Image." RadioFreeEurope/ RadioLiberty, September 2a. zola. Disponibilon line www.referl.org/content. accesat in data de o4.o4.zola http://ww.evz.ro/detalii/stirs/putem-accepts-ca-ex+sta-o-sub-clara-de-etnici-romi-care-traiesc-la- periferia-societatii-i.htmldin data de u august zola. accesat in og.02.zola